Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVA

Clipul în cauză a fost urmărit de aproape 30.000 de ori, de trei de aproape trei ori mai mult ca următoarea lovitură, din meciul care le-a opus pe Venus Williams (SUA) și Angelique Kerber (Germania), la Montreal. Meciul dintre Halep și Flipkens a fost unul de referință și din alt punct de vedere, pentru că înainte cu o zi de partidă Simona a urcat pe locul secund în clasamentul WTA, cea mai bună clasare a unei românce în circuitul profesionist.

Halep mai figurează în primele cinci schimburi din circuitul WTA, pe poziția a patra la Hot Shot Of 2014, cu o fază din meciul cu Agnieszka Radwanska, la Indian Wells. Poloneza s-a impus atunci cu 6-3, 6-4.

Podiumul celor mai urmărite lovituri din 2014 a fost completat de o fază din meciul Țvetana Pironkova (Bulgaria) — Petra Kvitova (Cehia), de la Sydney. Top cinci a fost încheiat de o fază din partida care le-a opus pe Ana Ivanovic (Serbia) și Barbora Zahlavova Strycova (Cehia), la Birmingham.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Foto: (c) SIMION MECHNO/ AGERPRES ARHIVA

“Avem astăzi deosebita satisfacție să asistăm la finalizarea și operaționalizarea unei infrastructuri de cercetare de vârf la nivel mondial: Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laser (CETAL), o infrastructură la cel mai înalt nivel mondial. Institutul găzduiește cel mai puternic laser din Europa, al doilea laser al lumii capabil să producă pulsuri laser de un petawat cu o durată de 25 femtosecunde”, a declarat ministrul delegat pentru Învățământ Superior și Cercetare, Mihnea Costoiu.

Potrivit acestuia, infrastructura CETAL este rezultatul unui proiect finanțat integral de la bugetul de stat cu 72 de milioane de lei în cadrul Programului național de cercetare-dezvoltare în perioada 2007-2013.

“Este unic în Europa prin gama echipamentelor și nivelul tehnologic de ultimă oră. Constituie o etapă esențială în realizarea infrastructurii ELI—NP, mai celebrul proiect care va cuprinde două lasere de 10 petawați”, a spus ministrul.

El a susținut că, odată cu inaugurarea CETAL, se vor deschide noi perspective pentru cercetări de vârf, cum ar fi aplicații în fizică, chimie, biologie, medicină, energie, știința materialelor, tehnologii ultra avansate de producție care vor avea un impact important pentru economia românească.

“Chiar dacă menționăm doar uriașul potențial în domeniul accelerării de particule pentru testarea componentelor folosite în industria spațială, generarea razelor X dure pentru aplicații industriale sau protonanoterapia în medicină, se conturează o paletă spectaculoasă de direcții în care cercetarea românească va străpunge cu siguranță barierele actuale. Noua generație de cercetători din România și generațiile următoare vor avea posibilitatea să deruleze în țară proiecte de cercetare ce presupun resurse care până acum erau apanajul a doar câtorva laboratoare din SUA, Germania, Marea Britanie, Coreea de Sud. CETAL va atrage, deja a realizat aceste lucru, echipe de cercetători din străinătate, inclusiv diaspora științifică românească”, a mai declarat Costoiu.

La eveniment au fost prezenți premierul Victor Ponta, președintele Academiei Române, acad. Ionel Valentin Vlad, ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie, ministrul Apărării, Mircea Dușa, secretarul de stat în Ministerul Educației Tudor Prisecaru.

AGERPRES/(A — autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin)

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA/AGERPRES ARHIVĂ

‘Timișoara devine, astfel, o destinație turistică importantă, fiind clasată de Huffington Post în Top 10 al destinațiilor europene de lux cele mai accesibile pentru toamna lui 2014, iar faptul că orașul devine o atracție turistică tot mai mare este susținut și de numărul de înnoptări înregistrate în unitățile de cazare’, a afirmat viceprimarul Dan Diaconu.

Potrivit acestuia, datele INS referitoare la Timișoara arată că trendul ascendent al numărului de turiști s-a accentuat în ultimii doi ani, doar pentru luna iulie, creșterea fiind de 7% în 2013 față de 2012 (de la 59.000 la 63.000 de înnoptări), urmată de o creștere mai accentuată din 2013 până în 2014, de la 63.000 la 68.200 de înnoptări.

Cele mai spectaculoase sunt datele pentru decembrie 2012 și decembrie 2013, care arată o creștere a numărului de înnoptări de 30%, de la 31.000 la 41.600 de înnoptări, sau luna octombrie de la 61.000 la 69.000.

‘Pe ansamblu, ele depășesc dublul mediei de creștere națională, ceea ce arată că Timișoara are un potențial și valorificat turistic, iar datele încercăm să le punem în legătură și cu date pe care le avem din diverse prezentări, de exemplu, ale orașelor care au fost Capitale Culturale Europene (CCE), cum sunt Linz, care a avut o creștere în anul de CCE de 12% a numărului de înnoptări, sau Graz, de aproximativ 25%. Fără a avea un astfel de titlu, în momentul de față, Timișoara se apropie de acești indicatori’, a precizat Diaconu.

Pentru a menține trendul, administratorii orașului pun accent pe îmbunătățirea infrastructurii și pe creșterea atractivității patrimoniului istoric, finalizarea proiectelor europene în zona Cetate și a malurilor Canalului Bega, pe măsuri de îmbunătățire și de creștere a vieții culturale, de organizarea de conferințe, dar și o strategie de vizibilitate și branding a Timișoarei.

Principalele obiective care fac orașul atât de atractiv turistic rămân clădirile istorice triseculare din perioada imperială austriacă, care-i conferă nota de unicitate.

AGERPRES / (A — autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frățilă)

Foto: teatrutv.ubbcluj.ro

‘Sunt cei mai frumoși ani ai Europei. La Paris, Viena, Budapesta, la Berlin se desfășurau cele mai frumoase baluri, se proiectau, începând din anii 1895-1896 filmele fraților Lumiere. Proiecțiile cinematografice în Occident erau foarte la modă, toată lumea căuta să găsească o modalitate de a aduce noul, acest extraordinar de interesant și de fascinant spectacol de a privi viața proiectată pe o pânză. Clujul, ‘orașul comoară’, cum era denumit în secolele XVIII-XIX, era în rând cu celelalte mari orașe ale Imperiului Austro-Ungar. Clujul avea o universitate veche de câteva sute de ani, unde studiau numeroși tineri care colindau Europa epocii și aduceau acasă tot ce era nou. Așa a ajuns la Cluj filmul, cinematograful — ca descoperire tehnică și ca spectacol, care la început era privită ca o ‘scamatorie’ tehnică captivantă’, explică Xantus Gabor, director de imagine și profesor de universitar la Facultatea de Teatru și Televiziune a UBB.

În primii ani ai noului secol, prin 1903-1904, cinematograful atrage din ce în ce mai mult public. Clujenii mergeau deja de o vreme la Budapesta să vadă filme, dar acum voiau ‘să vadă film și acasă’.

Potrivit lui Călin Căliman, autorul ‘Istoriei filmului românesc’, în Transilvania întâi au apărut cinematografele ambulante, care au încercat să satisfacă gustul oamenilor pentru ficțiune, dar la scurtă vreme au apărut cele permanente, datorită construirii uzinelor de energie electrică. În Cluj s-a introdus electricitatea în 1905, astfel că în 1906 existau toate condițiile deschiderii unui cinematograf permanent, care a și apărut. Până în 1907 era deschis și al doilea.

Apoi, nu mai trec mulți ani și Clujul începe să și producă filme. “Pentru că și Clujul avea teatru în care lucrau actori, regizori, și pentru că avea personalități și posibilități financiare, își face apariția și aici cinematograful. Clujul a fost printre primele orașe din Europa în care s-a produs film mut, la început cu scurt metraje, mici jurnale, care înregistrau, deci ‘documentau’ pur și simple evenimente, fiind ele chiar și fapte banale. În aceasta performanța tehnică a dominat încă în mod evident pe cea estetică sau plastică”, povestește Xantus Gabor, care este și un important regizor român de film documentar.

Primul film turnat la Cluj a fost scheciul cinematografic ‘Cox și Box’, filmat în vara anului 1912, în care interpreți erau Ilonka și Gyula Nagy. În anii care urmează, până la declanșarea Primului Război Mondial, clujenii au produs și filmat un număr impresionant de filme pentru acei ani de început ai cinematografiei. Subiectele erau dintre cele mai diverse și uneori chiar exotice. Unul dintre acestea este ‘Dragostea unei apașe’ (1915), făcut de o regizoare, Elemér Hetényi. Filmările au avut loc la fabrica de cărămidă, pe malul Someșului, în fața palatului Banffy — în care se află astăzi Muzeul de Artă — și la hotelul New York, astăzi Hotel Continental, una dintre cele mai frumoase clădiri din Cluj, dar care se află în prezent într-o stare avansată de degradare.

Filmul a atras și actori amatori din rândurile aristocrației locale, care au jucat în ‘Omul de 300 de ani’. Pe de altă parte, texte celebre, cum ar fi ‘Bancnota de un milion de dolari’ al lui Mark Twain, au constituit o inspirație pentru regizorii vremii.

Dintre toți regizorii care au încercat să facă film la Cluj în acei primi ani ai cinematografiei cel mai important, mai recunoscut și cu un număr impresionant de pelicule semnate este Jeno Janovics. Născut la Ungvar în 1872, Jeno a murit la Cluj în 1946 și este considerat un pionier al cinematografiei atât în Ungaria, cât și în România. În timpul perioadei sale active, artistul clujean a realizat, a jucat sau a ajutat la realizarea a 60 de lungmetraje de ficțiune, dintre care 32 sunt semnate de el ca regizor.

“În 1913-1914 la Cluj erau deja trei case de filme. Mari actori clujeni, ca Lily Poor, Istvan Szentgyorgyi, sub conducerea regzorului Jeno Janovics, încep să joace și în fața aparatului de filmat, alături de alți actori care erau distribuiți în roluri secundare. În 1913, cunoscutul studio Pathe realiza, împreună cu Jeno Janovics, două filme artistice în coproducție. În 1914, în studiourile deja independente ale lui Janovics au fost finalizate patru producții — ‘Omul de 300 de ani’, ‘Bank Ban’, ‘Escorta’ și ‘Sugari de împrumut'”, relatează profesorul clujean.

El mai povestește că în 28 ianuarie 1914 are loc premiera filmului ‘Mânzul Șarg’, care îl propulsează în prim planul vieții artistice locale pe directorul Teatrului Maghiar din Cluj, regizorul și actorul Jeno Janovics. ‘Mânzul Șarg’ va parcurge o importantă carieră internațională, fiind difuzat prin Casa Pathe în toată Europa și în Asia.

Un alt fapt deosebit este colaborarea, în 1915, pentru pelicula ‘Bank Ban’, dintre Jeno Janovics ca producător și regizorul Mihaly Kertesz, nimeni altul decât regizorul filmului ‘Casablanca’. Michael Curtiz, așa cum se va numi în anii de după 1926, când a ajuns în America, avea să realizeze multe filme celebre la Hollywood și să câștige în 1943, cu Casablanca, Oscar-ul pentru regie.

Anii 1915 și 1917 sunt considerați anii cei mai prosperi în creația cinematografică clujeană. Studiolul ‘Proja’ realizează 10 filme, ‘Corvin’ — 17, iar ‘Transsylvania’ unul.

“Studiourile din Cluj au fost extinse și în satul învecinat, Florești, care a devenit astfel prima localitate rurală care a găzduit un studio de creație cinematografică. Începe o perioadă de efervescență a filmului mut transilvănean, un fenomen uimitor în această parte a Europei. Însă intervine Primul Război Mondial. Iar ‘când armele răsună, muzele tac'”, afirmă Xantus Gabor.

În anii de după încheierea Primului Război Mondial a început și declinul producției cinematografice clujene. Față de cele peste 90 de producții de diverse genuri, inclusive filme cu caracter documentarist, filmate înainte de 1919, în următorul deceniu se produc doar 25 de filme — 18 documentare, 5 scurt-metraje și 2 artistice.

Din această a doua perioadă datează însă un film extrem de important pentru istoria filmului european — primul documentar științific.

După sfârșitul războiului și după o perioadă de declin a cinematografului, prin 1919 sosește la Cluj, venit de la Paris, profesorul Constantin Levaditi, un medic extrem de cunoscut la acel moment, unul dintre fondatorii virusologiei la nivel mondial. Medicul român sosise la Cluj la invitația colegilor săi clujeni și cu intenția de a-i ajuta pe aceștia să organizeze clinicile medicale nou construite în oraș, dar și pentru a preda la Universitatea din Cluj, care de doar câteva luni devenise românească. El a fost profesor titular la Catedra de patologie generală și experimentală, fiind primul profesor în acest domeniu.

“La sosirea în România, doctorul Levaditi este terifiat de răspândirea amenințătoare a temutei boli sifilis, atât în satele de munte românești, cât și în orașe. Împreună cu tânărul medic Dominic Stanca, cel care a înființat prima clinică de ginecologie din Cluj, și care, pe lângă faptul că practica actul medical și științific era și pasionat de ideile inovatoare, Levaditi pune în practică, în premieră absolută în lume, primul film ‘aplicat’, de popularizare și de conștientizare a pericolului sifilitic și a consecințelor dramatice pe care le putea determina această boală. Asistăm la apariția unui ‘gen’ în premieră mondială — filmul documentar științific, medical, cu intenția clară de popularizare și informare a publicului larg. Pentru realizarea acestui film medicii îl au ca partener pe regizorul deja consacrat Jeno Janovics, care era și producător de filme. Astfel se naște la Cluj, în 1928, filmul ‘Din grozăviile lumii’. În accepțiunea de astăzi acest film poate fi numit ‘docu-drama’ cu actori, dar folosește și elemente de documentarism pur”, mai povestește Xantus Gabor despre primul film documentar științific realizat în studiourile de film clujene, care au fost unele dintre primele studiouri cinematografice din Europa.

AGERPRES / (A, AS — autor: Elena Stanciu, editor: Marius Frățilă)

 Agricultură de top

 Multe ferme de acest fel sunt organizate și conduse de străini, unii dintre aceștia venind din țări cu tradiție agricolă, precum Italia, oameni care știu cum să facă o agricultură profitabilă.

 În astfel de ferme se pot găsi cele mai noi tehnologii agricole – a se înțelege sisteme de irigații eficiente, sisteme de dirijare prin GPS a tractoarelor și a mașinilor agricole sau folosirea elecopterelor pentru dispersarea la punct a erbicidelor sau insecticidelor.

 Toate aceste aprecieri apar într-un articol publicat de ziarul francez pe 25 august.

 În România poți face mai mult decât bani

 ”În țara mea totul este deja făcut, aici trebuie reconstruit totul. Poți face afaceri bune în România, dar este ceva mai mult ceea ce oferă această țară. Diferența față de Europa de Vest, unde nu avem timp pentru altceva decât pentru făcut bani, aici este un alt ritm. Viața în România îți lasă timp să faci și altceva decât bani. Asta m-a făcut să imi întemeiez aici o familie, România este pentru mine acasă” spune Sebastiano Steppa, un venețian ce a lasăt dulcea Italie pentru meleagurile mioritice.

Autor: Costel Stroescu | Sursa: Money.ro |

Universitatea Babeș Bolyai
Foto: (c) MIRCEA ROSCA/ AGERPRES ARHIVA

Conform studiului ‘Industria TIC în 2009-2010’, elaborat de Institutul de Tehnică de Calcul București, în anul 2010 Județul Cluj deținea locul doi per ansamblul industriei ITC, după București, cu peste 1.300 de firme active în domeniu, o cifră de afaceri de 1,8 md. euro și 8.500 de salariați. Astăzi în Cluj lucrează 15.000 de specialiști IT, în firme autohtone sau cu capital străin. Aproape toate comenzile pe care le execută firmele IT existente în Cluj sunt destinate pieței europene sau internaționale.

Totuși, acest extrem de bine conturat boom din domeniul IT clujean nu a apărut din neant. El are la bază o istorie mai puțin cunoscută de publicul larg, începută în urmă cu peste o jumătate de secol. Era la finalul anilor ’60 când liderii comuniști doreau ca și în România să fie introdusă informatica și în acest sens au stabilit relații atât economie, cât și de specializare și schimburi de experiențe cu Franța. O serie de profesioniști au plecat atunci la specializare în această țară și au reușit să folosească informațiile acumulate într-un mod extrem de creativ. De altfel, creativitatea trebuia să înlocuiască în acele vremuri, dar și mai târziu, lipsurile materiale și de tehnologie. De exemplu, în Cluj a fost făcut unul dintre primele calculatoare din România. Se numea ‘Dacic’ și a fost creat, după tehnologie franceză, de cercetătorii de la Institutul de Tehnică de Calcul.

Un alt calculator, ‘PRAE 1000’, a fost primul Personal Computer (PC) din România. A fost făcut în anii ’80 și era o copie a celebrului în epocă ZX81, un computer englezesc care se comercializa cu 100 de lire, ceea ce însemna un preț foare accesibil pentru piața din Anglia. PC-ul românesc ‘PRAE 1000’ era legat la un casetofon care asigura stocarea de date și la un televizor, pentru afișaj. Tastatura, prima tastatură plată, a fost inventată de unul dintre inginerii din echipă și a fost folosită chiar și în școli. Unii dintre patronii de astăzi ai firmelor de software din Cluj au văzut prima dată în viața lor acest Personal Computer, a explicat creatorul acestui calculator, Patrubany Miklos.

Ceea ce este cert este că în Cluj exista un grup de specialiști foarte inteligenți, care au pus practic bazele informaticii în această regiune.

‘Erau cercetători foarte valoroși, iar unii dintre ei sunt prezenți și acum în viața informatică. Într-adevăr Clujul a fost, încă de la sfârșitul anilor ’60, când a fost demarat un program național de introducere a informaticii, în avangarda acestui domeniu. S-a nimerit să existe atunci o echipă foarte performantă, care s-a grupat în două centre, la ‘Centrul Teritorial de Calcul’ și la ‘Institutul de Tehnică de Calcul’. Și oamenii aceștia au făcut într-adevăr lucruri de excepție și așa a început școala clujeană de informatică să se manifeste și la UBB și la Politehnică. Clujul a rivalizat încă de la începutul anilor ’70 cu Bucureștiul fără nicio problemă și fără complexe’, a explicat Alexandru Tulai, președintele Consiliului Director al Cluster-ului Cluj IT, care este cel mai important cluster de acest fel din țară.

Pe vremea comunismului informatica a fost introdusă pe scară largă în întreprinderile mari din România, după modelul folosit de americani, ceea ce a asigurat acumularea unor experiențe diverse în domeniul IT, în corelație cu toate industriile.

În 1990, când industria românească s-a topit, domeniul IT a rămas fără clienți pentru care să furnizeze soluții. Această situație nu a durat însă mult, pentru că țările vest-europene se aflau în plină dezvoltare la acel moment și aveau nevoie de specialiști în IT mai mulți decât puteau găsi.

‘Încă de prin anii ’90 unii români și-au dat seama că România ar putea deveni o puternică forță exportatoare în domeniul IT. Puterea școlii noastre venea practic dintr-o slăbiciune. Mai precis, slăbiciunea sistemului nostru de învățământ, lipsa de tehnică avansată, s-a dovedit a fi un avantaj. Învățământul unor țări ca Franța, Anglia, Germania este pragmatic. În facultăți au toată aparatura de care au nevoie. La noi se lucra mult mai mult pe hârtie, lucru care, la vârful piramidei, a generat niște specialiști cu putere foarte mare de abstractizare și de modelare. La noi condițiile au fost atât de dure că au trebuit să inoveze, sistemul acesta care nu era foarte pragmatic stimula creativitatea. E adevărat, într-un procent mic, dar se creau vârfuri’, a precizat Alexandru Tulai.

Acesta își amintește că la începutul anilor ’90, România, dar și Clujul, ca pepiniere de specialiști IT, erau cunoscute până dincolo de Ocean.

‘În SUA și Europa doar eu știu 20 de profesori care au fost colegi de an cu mine. Erau foarte buni, au plecat de la început. Unul dintre prietenii care a plecat după Revoluție mie mi-a povestit că un profesor de la MIT (Massachusetts Intitut of Technolgy) l-a întrebat de unde este, iar prietenul meu i-a spus că este din Europa, fără să intre în detalii. ‘De unde din Europa?’, a întrebat profesorul. ‘Păi acum, nu cred că știți țara’, i-a răspuns prietenul meu. La insistențele profesorului i-a spus că este vorba de România, iar acesta a insistat: ‘De unde din România?’ Iar când i-a răspuns că din Cluj, l-a întrebat de la ce universitate. Acest lucru arată că la acel moment, în anii ’90, școala de IT din Cluj era cunoscută chiar și în America’, a spus Tulai.

Cert este că în acest context, după exodul specialiștilor IT, care a durat câțiva ani buni între 1995 și 2000, în Cluj, cei care nu au plecat, și-au făcut firme. ‘Peisajul’ IT clujean fiind cunoscut și în afară, au venit și străini și au deschis aici companii, prin care și-au fructificat atât relațiile pe care le aveau în Europa, dar și mâna, deși mai corect ar fi să spunem de această dată ‘creierul’ de lucru local.

‘Și atunci, de prin 1995, fenomenul care s-a întâmplat este că fiind masa asta puternică de specialiști, deoarece nu mai exista producție autohtonă, a găsit acest debușeu să vândă în afară. Întâi au plecat, au plecat mulți. Dar după aceea s-au prins că nu pot pleca toți. Și-au făcut firme pentru a lucra pentru cei din afară la prețuri mult mai mici, pentru că cele mai mari costuri sunt cu oamenii’, a spus Tulai.

Acesta consideră că în acest moment domeniul IT clujean se află la cel mai înalt punct al său în ceea ce privește potențialul de dezvoltare. În prezent în Cluj există zeci de firme IT cu sute de angajați, dar care lucrează aproape exclusiv pentru firme din afara țării, din Europa sau alte părți ale lumii. Oamenii sunt bine plătiți, dar totuși salariile sunt de vreo trei ori mai mici decât ale specialiștilor de valoarea lor din Vest.

Sunt însă specialiștii care cred că au identificat o problemă în această dezvoltare teribilă: creșterea exponențială a domeniului IT nu va putea fi susținută la nesfârșit. Practic, se va întâmpla și în acest domeniu ceea ce s-a întâmplat cu lohn-ul, pentru că și outsourcingul IT este tot un fel de lohn, iar istoria a arătat care este cursul lucrurilor.

‘Aceste produse IT sunt și ele ca și alte produse. Un pantalon care se făcea mai demult în România — mă refer la textile pentru că e tot un fel de outsourcing — se făcea cu patru dolari, cu toate costurile. Apoi se vindea în Germania, în magazine, cu 28 de dolari sau mai mult. Același lucru se întâmpla și cu alte servicii, de exemplu în industria de confecții metalice, se primeau comenzi, desene tehnice, cu specificații, se făcea execuția. Da, dar marja ta de profit este minimă în ecuația asta. La fel se întâmplă și în industria sofware, pentru că nefiind tu în ecuația finală în lanțul valorii, nu poți să negociezi. Nu intri în ecuația cererii și a ofertei unde se stabilește prețul, intri în zona regiei de producție’, a afirmat Stelian Brad, care este membru în consiliul de directori al Cluster Cluj IT.

Alexandru Tulai crede chiar că în câțiva ani acest boom al domeniului IT, care în mod evident a adus mulți bani către Cluj și către regiune, va începe să dea înapoi. El crede că firmele din Cluj ar trebui să profite de această perioadă de acumulare de capital pe care o cunosc pentru a-și dezvolta și ‘planuri B’.

Una dintre cele mai mari probleme pe care unii specialiști le văd la dezvoltarea de tip outsourcing este aceea că industria IT clujeană este doar o furnizoare de soluții la probleme foarte specifice care se cer din afară, dar cei care crează aceste soluții nu dețin drepturile de proprietate pe ideile pe care le găsesc.

‘De fapt cum funcționează? Se închiriază niște oameni care sunt integrați într-o echipă a unui client din afară, a unui furnizor din afară, tu fiind subcontractor la nivelul 1, 2, 3, sau 5 și așa mai departe. Asta înseamnă că ești închiriat pentru competențele tale, dar proprietatea intelectuală rămâne afară, la fel și experiența de lucru cu clienții, contactul cu clientul, pe care tu nu îl ai. Tu livrezi exact ce ți se spune și nu ai proprietate asupra ideii, nu o poți reproduce iar, nu o poți vinde. Este un fel de lohn al ideilor’, a spus Tulai.

În aceste condiții, liderii clusterului cred că industria IT clujeană ar trebui să se reorienteze către piața locală, cea românească. Ei văd în România acel potențial pe care îl văd și străinii — una dintre cele mai mari piețe de desfacere ale Europei. Atâta doar că dacă românii ar produce pentru români, termenii contractului ar putea fi mai benefici pentru ambele părți. Firmele clujene de IT, sau pentru început măcar o parte dintre ele, ar putea lucra, în lipsa unei industrii autohtone, pentru comunitatea românească, prin intermediul administrației.

Unul dintre scopurile principale pentru care a fost creat Clusterul Cluj IT este acela de a asigura cadrul de dezvoltare pentru proiecte care să vizeze comunitatea locală, dar și condițiile pentru dezvoltarea cercetării.

Cluj IT este, practic, o asociație de tip cluster inovativ înființată în octombrie 2012, având ca membri fondatori 23 de companii IT, două instituții de învățământ superior — Universitatea Tehnică Cluj-Napoca și Universitatea Babeș-Bolyai, 7 instituții publice și organizații catalizator. Clusterul încearcă să coalizeze mediul universitar, cu mediul de afaceri și cu administrația, pentru conturarea unui peisaj în care să se poată susține acele idei și acei oameni capabili de inovare, într-un mediu autohton și pentru beneficiul României. Cu alte cuvinte, ideile românești să poată fi patentate aici și apoi exportate, cu profit, nu să fie create sub umbrela și în beneficiul unei entități străine.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale Clusterului Cluj IT este ‘Cluj Innovation City’. Proiectul are sprijinul municipalității clujene, care a identificat și un teren de 200 de hectare, care ar putea servi drept suport pentru dezvoltarea acestui proiect, care presupune crearea unor institute de cercetare, a unor incubatoare de afaceri, a unor laboratoare și, în general a unei întregi infrastructuri necesare cercetării, dar și condițiilor de trai. Proiectul presupune și construirea unui cartier de locuințe, cu hoteluri și magazine, alături de clădirile destinate cercetării.

‘Cluj Innovation City’ presupune crearea a nu mai puțin de 17 institute care vor fi grupate pe tematici diferite pe patru domenii principale: bioeconomie, sănătate, energii verzi și mediu și IT. Aceste domenii au fost stabilite în concordanță cu Strategia 2020 a Comisiei Europene, care înseamnă practic acele direcții de dezvoltare stabilite pentru întreaga Uniune, pe care și România trebuie să le respecte.

Domeniul IT însă va funcționa ca domeniu de suport pentru celelalte, respectiv sănătate, mediu și bioeconomie.
‘Domeniul IT fiind o industrie de suport, nu va fi un domeniu distinct, ci va funcționa pentru toate celelalte, pentru că le poate ajuta să se dezvolte. IT-ul este instrumentul care împachetează soluția și o duce în piață. IT-ul este vehiculul de transfer tehnologic, care este soluția de trecere a inovării în economie, ca soluție și valorificarea proprietății intelectuale, inclusiv la scară intelectuală. Institutele acestea de cercetare nu țin de o instituție anume și de un domeniu, ci de o problematică’, a spus Alexandru Tulai.

De exemplu, unul dintre institute va fi destinat dezvoltării rurale și va putea ajuta la dezvoltarea satelor din Transilvania, cu soluții specifice la problemele pe care comunitățile le au, fie că este vorba de învățământ, societate sau economie.

Un alt proiect pe care Clusterul Cluj IT l-a pornit, cu fonduri europene, este un proiect pilot care are ca scop conceperea și apoi realizarea unor soluții pentru Cluj, care sunt specifice orașelor ‘brained city’. Mai pe românește, proiectul va pune la dispoziția comunității o serie de soluții IT menite să le facă viața mai confortabilă sau să afle mai ușor anumite lucruri. Unul dintre produsele care vor rezulta din acest proiect sunt așa numitele hărți dinamice, care vor oferi utilizatorilor informații corelate. De exemplu, harta va putea oferi date despre o clădire din centrul Clujului, care să acopere atât informații de localizare, dar și culturale sau istorice.

“Un exemplu mai deosebit este informatizarea mediului cultural. Vom folosi paradigme extrem de avangardiste care modelează foarte bine ceea ce înseamnă folosirea datelor culturale și geografice. Aceste depozite de date culturale pot fi accesate de pe calculatoare sau mobile, dar nu vor fi depozite de date brute, ci vom genera hărți dinamice pentru a-i ghida pe turiști, pe cetățeni, pe cei care doresc să le folosească. Prin ele se vor găsi informații foarte ușor date despre cultura locală, corelate cu date istorice, dar și cu cele legate de spațiu. Dacă te afli într-un anumit loc sistemul îți furnizează o paletă de informații din punct de vedere cultural, istoric, geografic. Este vorba de o navigare în spațiu, dar și în timp”, a explicat managerul proiectului, Paulina Mitrea.

Alte soluții introduse deja în Cluj-Napoca, care țin de domeniul soluțiilor inteligente de administrație, sunt plata parcării sau a biletelor pentru transportul în comun prin SMS sau plata on-line a taxelor și impozitelor.

AGERPRES / (A — autor: Elena Stanciu, editor: Marius Frățilă)

Foto: (c) Constantin DUMA/AGERPRES ARHIVĂ

Descoperirea are o importanță mondială, susțin arheologii dâmbovițeni.

”Chiar astăzi (marți, n.r.) am descoperit o statuetă din os, este prima statuetă de paleolitic descoperită în România. Statueta provine dintr-un nivel de 20.000 de ani, asta însemnând ultimul maxim glaciar, nivelul este specific unor vânători de ren. Așezarea este exact focusată pe așa ceva, pe vânătoarea renului din ultimul maxim glaciar.

Statueta este descoperită într-un context mai amplu, pentru că tot astăzi s-au mai descoperit încă două obiecte de artă: un pandantiv din dinte de vulpe și o rondea perforată care se purta pe veșminte”, a precizat dr. Elena-Cristina Nițu.

Arheologii subliniază importanța descoperirii acestei statuete, fiind cunoscute pe plan mondial puține astfel de obiecte vechi.

”Importanța descoperirii statuetei este mondială. Este mondială pentru că sunt foarte puține statuete de 20.000 de ani vechime care au fost descoperite în Europa și Asia (…) Statueta de aici are exact caracteristicile gravețianului estic, este similară cu ce s-a descoperit în așezări din Rusia”, a mai spus Elena-Cristina Nițu.

Tot în luna august a fost descoperit, în același sit, un pandantiv de piatră, vechi de circa 20.000 de ani.

Cercetările de la Poiana Cireșului se desfășoară sub egida Complexului Național Muzeal Curtea Domnească Târgoviște, prin responsabil de șantier dr. Elena-Cristina Nițu și directorul instituției, dr. Ovidiu Cîrstina, cu participarea studenților Universității Valahia din Târgoviște și sub coordonarea prof. univ. dr. Marin Cârciumaru.

AGERPRES / (A — autor: Cornelia Dumitru, editor: Marius Frățilă)