Foto: (c) Simion MECHNO / AGERPRES FOTO

Halep și-a adjudecat acest titlu cu un superioritate covârșitoare în fața contracandidatelor, obținând 82 la sută din voturi, față de 13 la sută ale ucrainencei Elina Svitolina și 5 la sută, cât a obținut nipona Kurumi Nara.

Simona Halep a participat și ea la un singur turneu în iulie, cel de la București, câștigat după ce a învins-o în finală pe italianca Roberta Vinci, acesta fiind al optulea titlu WTA pentru româncă și al doilea din 2014.

Svitolina (19 ani) a jucat la trei turnee luna trecută, reușind să își apere titlul de la Baku, în timp ce Kurumi Nara a ajuns până în finala turneului de la Washington.

În ancheta pentru cea mai bună jucătoare a lunii iulie în circuitul WTA, Halep nu a fost întrecută cu mult de Serena Williams, liderul mondial adunând 49 al sută din sufragii, față de cele 41 de procente ale Simonei. Daneza Caroline Wozniacki, a treia candidată, a adunat doar 10 la sută.

Serena, la primul său turneu de la participarea la Wimbledon, s-a impus la Stanford, eliminând în drumul spre trofeu trei jucătoare de top 20, Ana Ivanovic, Andrea Petkovic și Angelique Kerber.

Wozniacki a câștigat singurul turneu jucat în iulie, la Istanbul, tot după o finală cu Roberta Vinci. Pentru daneză a fost titlul cu numărul 22, dar primul din acest an.

Simona Halep a fost favorita fanilor în ancheta pentru cea mai bună jucătoare de tenis a lunii mai, cu nu mai puțin de 95 la sută din voturile acordate de iubitorii tenisului, dar titlul a fost acordat rusoaicei Maria Șarapova, cea care a învins-o în luna respectivă în finala turneului de la Madrid.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Cu acest mare succes, Dumitrescu și Mihalachi, care cuceriseră medalia de argint sâmbătă, în proba de 500 m, își completează un palmares excepțional — 6 medalii la campionatele mondiale, dintre care 4 de aur, 1 de argint și 1 de bronz, și 10 la Europene — 3 de aur, 3 de argint și 4 de bronz.

În cursa de duminică, Dumitrescu și Mihalachi au plecat ca din pușcă, având cea mai bună reacție de start, trecând primii detașat la toate reperele de distanță, 250 m, 500 m, 750 m (cu o barcă avans), pentru a rezista pe zona balizelor roșii asaltului ungurilor Henrik Vasbanyai-Robert Mike, terminând cu pagaele sus, în semn de victorie.

După 2 ore de la această extraordinară victorie, cei doi români mai au de disputat o finală, cea de la canoe-2 200 m.

Pe același canal rusesc, în urmă cu 34 de ani, obțineau aurul cuplul Patzaichin – Simionov, la 1000 m,  moment de referință în istoria acestui sport care, în România ultimilor ani, începuse să pălească.

L. Iordache, AMPress

Voluntarii au redat României 182.200 de copaci

„Plantăm fapte bune în România” a dat publicității raportul anual de activitate pentru 2013. Astfel, rezultatele înregistrate anul trecut precum și resursele mobilizate în acest sens se regăsesc  în Raportul anual 2013.

Din 2011, inițiativa „Plantăm fapte bune în România”  a organizat plantări pe 55.5 hectare de teren public, aflat în situații dificile: suprafețe agricole degradate, afectate de alunecări sau sau în pericol de deșertificare. Reușita proiectului se datorează implicării a 11.040 de iubitori ai naturii, care au redat României 182.200 de puieți.

Acțiunile de împădurire au devenit cea mai mare sursă de dezvoltare a proiectului: în cele două anotimpuri potrivite plantărilor, primăvara devreme și toamna târzie, au fost organizate împăduriri în 110 județe. Puieții plantați în Argeș,  Constanța, Covasna, Ialomița, Iași, Prahova, Mureș, Satu Mare, Sălaj și Timiș au fost aleși în funcție de recomandările specialiștilor în silvicultură. Practic, în 2013 s-au alăturat, pe lista județelor și Covasna, Iași și Sălaj. Numărul voluntarilor implicați în 2013 a fost de 2.410.

În vara anului trecut au fost continuat acțiunile de îngrijire ale plantațiilor realizate în anii precedenți. În mare parte, aceastea au fost posibile cu ajutorul persoanelor private de libertate, cărora li s-au alăturat 158 de voluntari.

„Plantăm fapte bune în România”  s-a  implicat și în 2013 în verificarea tăierilor de păduri raportate pe aplicația Harta tăierilor de păduri. Numărul vizitatorilor a ajuns la  11.914, iar numărul sesizărilor a depășit 1.761, la nivel național. Județele cu cele mai multe tăieri de păduri raportate prin aplicație sunt Argeș (180), Suceava (161) și Covasna (124).

Noutatea anului 2013 a fost proiectul de antreprenoriat social Magazinul de copaci. Un brad viu, autohton poate fi un cadou de neuitat pentru apropiați, iar prin cumpărarea sa sunt protejate pădurile de conifere din țara noastră. Fondurile ajută la extinderea suprafeței împădurite. În iarna lui 2013, prin intermediul Magazinului de copaci au fost vânduți 63 de brazi și molizi, în ghiveci.

Anul trecut a adus și o distincție deosebită: în cadrul unei ceremonii, organizate la Palatul Elisabeta, echipa „Plantăm fapte bune în România „ a primit Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principesa Margareta a României.

În 2013, resursele financiare au fost în valoare de 256.152 de lei. Aportul companiilor a generat derularea unor acțiuni ample la nivel naţional. Aceste resurse au fost primite sub formă financiară, prestări de servicii pro bono, donații in-kind sau chiar asumarea unor cheltuieli, în numele inițiativei, de către colaboratori.

Resursele financiare au fost puse la dispoziție, în 2013, de următorii parteneri: Mega Image, DB Schenker,  Fan Courier, Naturevo, Brenntag, Gotec Rom, Eurolines, Alistar Security, Holcim, LS Travel, JTI, Cosmote România, Renania și Microsoft România.

De asemnea, s-au alăturat, cu sprijinul non-financiar mai multe companii: Adobe, Angeloexpres, Art&Hobby, Alistar Security, Autoliv România, Avon, Bertis, BDO Audit, BGS,  Brutăria Dioszegi, Bus Trade, Carestream,Charter Transair Agency, Coca Cola HBC, Cosmote, Decathlon, DB Schenker, Dr. Oetker, Emerson, Eurolines, Friesland Câmpina, Gotec Rom, Holcim, HP, JTI, Mazars, Mediurg Prahova, Mega Image, Naturevo, Oracle, Orange, Provident, Redbull, Renania, Serviciul de ajutor maltez Covasna, Trans Air Agency, The Cell , Timken, Tricomserv, Transmegic, Țuca, Zbârcea&Asociații, Xerox România, Zoemia, Wrigley România, Liga studenților străini din CT, Jandarmeria CT și  IL.

Raportul anual 2013  „Plantăm fapte bune în România „ poate fi găsit la adresa: http://plantamfaptebune.ro/plantam-fapte-bune-in-romania-publica-raportul-anual-2013/.

Despre „Plantăm fapte bune în România”

„Plantăm fapte bune în România” este o iniţiativă naţională de împădurire bazată pe voluntariat, lansată în 2011. Proiectele noastre se derulează în prezent în 12 județe şi sunt gândite pe termen lung, respectiv o perioadă de 5 – 7 ani. Mai precis, derulăm acţiuni de împădurire pe terenuri care în prezent nu sunt incluse în fondul forestier, monitorizarea plantărilor şi efectuarea de lucrări de îngrijire până la reuşita finală cât şi raportarea şi verificarea legalităţii tăierilor de păduri. În cei trei ani de activitate, am mobilizat 11.039 de voluntari, cu ajutorul cărora am plantat 236.700 de copăcei -specii forestiere- pe 62.5 hectare de terenuri publice. Aplicația noastră online „Harta tăierilor de păduri” ne-a ajutat să raportăm peste 1700 de tăieri de păduri; în paralel, am verificat aceste sesizări prin acțiuni pe teren în 6 judeţe din țară.

Cele 12 judeţe în care suntem activi sunt: Argeş, Braşov, Cluj, Constanţa, Covasna, Ialomiţa, Iaşi, Prahova, Mureş, Satu Mare, Sălaj şi Timiş.Reprezentantul legal al inițiativei este Asociaţia EcoAssist din București.

Extinderea va fi facuta, cel mai probabil, in cursul anului viitor. ”Inca de la infiintarea Muzeului a fost prevazuta aceasta suprafata. Doar ca, la inceput, nu a fost folosita chiar toata. Terenurile au fost administrate pana acum de cei de la Romsilva”, spune Valeriu Olaru, managerul CNM Astra, complex din care face parte si Muzeul din Dumbrava Sibiului.

Potrivit lui Olaru, dupa muzeul se va extinde inspre drumul catre Poplaca, dar si inspre Rasinari. ”Este nevoie de suprafete suplimentare daca avem in vedere ca in tematica Muzeului inca mai sunt lacune, mai sunt activitati neacoperite. De exemplu, nu avem nicio gospodarie de tabacari sau de tarani care cultivau tutunul. Odata realizata aceasta extindere, avem in plan si deschiderea unui traseu prin padure, pentru recreere. Dar proiectul de extindere va fi elaborat dupa transferul terenului in administrare, cand muzeul va deveni cel mai mare, ca suprafata, din Europa”, mai arata Olaru, citat de turnulsfatului.ro.

Muzeul in Aer Liber a fost deschis in 1967. In prezent, muzeul include mai mult de 300 de cladiri. Numarul obiectelor de patrimoniu expuse depaseste 16.000.

Sibiul este orasul din Romania care culege roade pe toate planurile dupa investitii majore in infrastructura.

Podgoria Cotesti are o istorie de peste 600 de ani, fiind o podgorie in totalitate valaha. Este compusa din localitatile Faraoane, Cirligele, Budesti, Cotesti, Urechesti, Popesti si Tamboiesti, suprafata viticola fiind de circa 12.000 hectare. Centrul podgoriei, comuna Cotesti, este atestat documentar din 1471, localitatea capatandu-si acest nume de la capitanul Stan Cotea Odobescu, care a primit un domeniu in aceasta zona ca danie din partea domnitorului Tarii Romanesti. In satul Odobasca, capitanul a construit o biserica de lemn, care mai exista si astazi, putand fi vizitata.

Podgoria este cunoscuta din secolul XVI, in anul 1580 aparand primele mentiuni referitoare la ea pe vremea domnitorului Mihnea Turcitul. Zona s-a bucurat de o dezvoltare deosebita dupa anul 1900, cand, pe langa soiurile de vita traditionale, au fost aduse si soiuri straine.

Aici au fost construite, de-a lungul secolelor, unele dintre cele mai frumoase manastiri din Vrancea – manastirea Dalhauti, manastirea Varzaresti, manastirea Cotesti si manastirea Recea. Podgorenii din Cotesti sunt nu doar oameni priceputi la vinuri ci si mari iubitori ai traditiilor si obiceiurilor din zona. Asa se face ca aici exista si o colectie muzeala particulara a uneltelor agricole folosite in viticultura.

In Podgoria Cotesti exista mai multe societati comerciale de vinificatie. Una dintre acestea a reabilitat crama boierului Duiliu Zamfirescu, cu ajutorul unui program al Uniunii Europene. Din sortimentele de vin autohton mai putin cunoscute se cultiva aici Francusa si Sarba.

Podgoria Nicoresti este o podgorie veche (secolele XIV-XV), in care isi are originea soiul Babeasca Neagra (foto). Rezultat al selectiei populare, se presupune ca vechimea acestui soi este din perioada geto-dacilor. La începutul secolului XVII, vinul rosu de Nicoresti (din soiul Babeasca neagra) era elogiat de cardinalul Frantei, Richelieu.

Podgoria e situata in partea de nord-vest a judetului Galati, pe partea stanga a Siretului. Plantatiile sale de vii, intinse pe o suprafata de 2.800 hectare, se grupeaza in doua centre viticole: Nicoresti in sud si Buciumeni, in nord.

Vita de vie se cultiva aici din timpuri indepartate, acest fapt fiind dovedit de vestigiile arheologige descoperite la Poiana Nicoresti, vechea Periboridava getica. Asezarea cunoscuta astazi sub denumirea de Nicoresti s-a numit in trecut Policin. Cel care a hotarat schimbarea acesteia in cea de Nicoresti a fost Stefan cel Mare, care, dupa lupta de la Podul Inalt, in care oastea moldovenilor a biruit-o pe cea a turcilor, facand un popas pe dealul comunei Tepu, in punctul „Cornul Dracului”, a fost intampinat de hatmanul Nicoara cu un vin rosu produs in regiune. Lui Voda Stefan i-a placut atat de mult vinul, incat a hotarat pe loc, in onoarea hatmanului, ca asezarea sa poarte numele de Nicoresti.

Nicorestiul a avut de-a lungul timpului mai multi proprietari, printre care familile boieresti Catargiu, Sturza, Racovita, Donici, Papadopol, Conachi, fiind o perioada si in proprietatea manastirilor Varatec si Agapia. Pe istorie pariaza si reprezentantii podgoriei, care o promoveaza in cuvinte inspirate de vechimea locului: “Deasupra si dedesubtul pamantului, prin fiecare varf de deal, pajiste, troita sau cruce, prin fiecare zid sau poarta respira trecutul; fiecare bucata de pamant de aici sopteste povesti de demult: durere, bucurie, schimbare sau sarbatoare: la Nicoresti mostenirea  este fara seaman. Prin mestesugul vinului vechi de sute de ani, traditia si voia buna stralucesc din nou laolalta”.

Podgoria Sarica Niculitel este cel mai vechi areal viticol cunoscut pe pamantul Dobrogei. Macin, Niculitel si Tulcea sunt centrele viticole care formeaza aceasta podgorie, fiecare cu specificul lui, ceea ce ofera vinurilor trasaturi distincte. Insa zona este recunoscuta in special pentru vinurile albe din soiul Aligote.

Exista dovezi istorice care atesta ca in aceasta zona, in Evul Mediu, se aflau plantatii viticole. Corabiile genovezilor si ale grecilor poposeau adesea in porturile dunarene ale vremii din preajma acestei podgorii de unde incarcau licorile obtinute din viile din nordul Dobrogei. La Niculitel, localnicii vorbesc chiar despre o legenda potrivit careia Noe ar fi fost cel care ar fi pus temelia podgoriei Sarica.

Conform marturiilor istorice, respectiva podgorie, care se intinde, in prezent, pe cateva mii de hectare, ar fi fost infiintata de niste calugari care au ctitorit actuala manastire Cocos. Cert este ca aceasta podgorie a rezistat pana astazi, iar in ultimii ani comunitatea locala si-a propus sa o modernizeze pentru a duce toate vinurile sub marca Sarica Niculitel pe pietele europene.

Este o zona cu un pitoresc aparte, ce-si intinde trecutul dincolo de perioada colonizarii romane. In nordul Dobrogei romanii s-au instalat temeinic in acele vremuri, inca din secolul II, construindu-si o serie de castre pentru apararea imperiului de atacurile populatiilor barbare, marturie stand castrele Arrubium (localitatea Macin), Noviodunum (Isaccea), Aegesius (Tulcea), Troesmis (Turcoaia), etc.
Sursa: Daily Business

Alice Constantin se numără printre cei peste zece mii de români cu vârste până în 40 de ani care au accesat bani europeni prin Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, scrie agrointel.ro

Cu cei 25.000 de euro primiţi în 2010, ea a pornit o afacere legumicolă în Fierbinţi, Ialomiţa, şi astăzi, la patru ani de la intrarea pe piaţă, este furnizorul unuia dintre liderii de retail din România.

Ceea ce a convins-o pe Alice ca, la doar 19 ani, să înceapă un business în agricultură a fost ”microbul” luat din familie.

”Provin dintr-o familie de fermieri, aşa că am fost implicată de mică în actvitatea agricolă. Mi-am dorit mult să încep o afacere proprie în domeniu, iar când am aflat că există şi oportunitatea de a beneficia de bani europeni pentru a demara producţia, nu am mai stat pe gânduri”, a povestit Alice în cadrul seminarului ”Mic producător, caut finanţare!”, organizat sâmbăta trecută de către Asociaţia Mici Producători şi în care tânăra fermieră este şi vicepreşedinte.

Alice recunoaşte că, deşi accesarea finanţării europene prin Măsura 112 nu a fost dificilă cu ajutorul unui consultant specializat, suma obţinută, de 25.000 de euro, nu a fost suficientă pentru proiectul pe care îl avea în gând.

”Totalul investiţiei a fost de 50.000 de euro, bani ce au fost recuperaţi la finele celui de-al doilea an de producţie”, a mărturisit tânăra care a început cu teren arendat.

”Acum avem 5,2 hectare de suprafaţă lucrată. Plantăm în spaţii protejate şi în câmp, pe un total de 5,2 hectare. În această iarnă am investit şi într-un sistem de încălzire pentru a avea producţie tot anul: roşii, castraveţi, varză, ardei gras, ardei capia sau vinete. Acum, spre exemplu, avem pe rod castraveţii şi ne aşteptăm la o producţie de circa 15 tone. Preţul de vânzare este, în prezent, de 8-9 lei pe kilogramul de catraveţi proaspeţi”, vorbeşte Alice despre afacerea sa în legumicultură.

Priceperea şi reuşitele ei au atras deja atenţia furnizorilor de seminţe şi echipamente, care i-au propus să testeze produsele lor, iar în mai şi în august, la exploataţia sa, Alice va organiza simpozioane ce vor include şi prezentarea legumelor rezultate din colaboarea cu firmele respective.