2013 a fost un an agricol de exceţie pentru România. Ca urmare a condiţiilor meteo excelente, agricultorii au reuşit performanţa unor producţii record la hactar, fapt ce a compensat chiar şi în cazul acelor culturi care ocupă suprafeţe mai mici de teren. Cu toate acestea, în cazul mai multor legume şi cereale preţurile medii din pieţele agroalimentare au crescut anul trecut faţă de 2012. ECONOMICA.NET a analizat, pe baza informaţiilor remise de Institutul Naţional de Statistică, ce s-a întâmplat anul trecut comparativ cu anul anterior cu preţurile produselor vegetale cu cea mai mare creştere din punct de vedere al producţiei în 2013 faţă de 2012.  Preţurile furnizate de INS şi luate din pieţele agroalimentare din ţară reprezintă o medie din 2012 şi respectiv 2013.

Cartoful, record la creştere de preţ

Astfel, cea mai semnificativă creştere de preţ s-a putut constata la kilogramul de cartof, care s-a scumpit în medie cu 40%, de la 1,25 de lei kilogramul la 1,75 de lei kilogramul. Aceasta în condiţiile în care, potrivit statisticilor, producţia anului 2013 a fost de 3,25 milioane de tone cu 31,8% mai mare decât în 2012, datorită creşterii producţiei medii la hectar (plus 40%). Suprafeţele au scăzut uşor însă de la 224 de mii de hectare la 208 mii de hectare. Comparativ cu celelate state europene, în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată, România s-a situat pe poziţia a treia după Polonia şi Germania şi pe locul şase la producţie, datorită randamentului inferior. “În realitate, suprafaţa cultivată este mult mai mică faţă de cât a raportat Ministerul Agriculturii. Agenţia de Plăţi a făcut plăţi pentru 41.000 de hectare, astfel că suprafaţa cultivată o estimez la cel mult 60-65.000 de hectare. Productivitatea nu a depăşit  nici ea 18 tone la hectar, iar anul trecut producţia a fost mai mică, nu mai mare. Coroborat cu o creştere a cererii pe piaţă, s-a ajuns la o creştere a preţurilor care nu este suficientă. În ultima perioadă ne-au invadat importurile. Peste 60% din ce este pe piaţa provine din Polonia, Germania, Franţa, Olanda şi chiar Egipt. Sunt aduşi cartofi de dimensiuni foarte mari care nu se consumă în statele civilizate, pentru că se ştie că au o cantitate mare de substanţe chimice”, a explicat pentruECONOMICA.NETIoan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale Cartoful.

Citeşte şi

România, pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată cu porumb, Locul doi la producţie, în 2013

Creşteri semnificative de preţ s-au raportat anul trecut faţă de 2012 şi la gogoşari (plus 32%) şi ardei capia (plus 15%), chiar dacă producţia de ardei (indiferent de sortiment) a fost cu 18.000 de tone mai mare (8,7%) decât în 2012. Suprafaţa cultivată a scăzut şi în acest caz cu 1 mie de hectare.

Românii au fost nevoiţi să plătească în medie cu 2,4% mai mult şi pentru ceapa uscată, care costa anul trecut 2,05 lei pe kilogram. Aceasta deşi s-au produs cu 35.000 de tone mai mult decât în 2012 (plus 10,1%).

Pepenele verde, cea mai semnificativă ieftinire

La polul opus, cea mai importantă ieftinire s-a resimţit la kilogramul de pepene verde. Costul mediu a scăzut într-un an cu 29,5%, până la sub 1 lei kilogramul. Preţul kilogramului de pepene galben a scăzut şi el cu 1,8%. Producţia de pepeni (galbeni şi verzi) a fost anul trecut cu 50.000 de tone superioară celei din 2012, iar suprafaţa cultivată a ajuns la 30.000 de hectare, comparativ cu 31.000 de hectare cu un an în urmă.

Citeşte şi România, campioana UE la suprafaţa cultivată şi la producţia de floarea soarelui, în 2013

Producţia de roşii cu 9,1% mai mare faţă de 2012 a dus la o scădere de preţ de 21%, până la 2,37 de lei kilogramul, în vreme ce preţul mediu la castraveţi a scăzut cu 1,81% ca urmare a unei creştere de 12,6% a producţiei.

Totodată, preţurile la grâu şi ovăz au scăzut cu 6,5% şi respectiv 7,4% în contextul în care producţia la grâu a crescut cu 2130 mii de tone şi cea de ovăz cu 36.000 de tone.

 Alina Stanciu | ECONOMICA.net

DailyBusiness.ro va prezinta mai jos o selectie a celor mai reprezentative embleme ale tarii si semnificatiile lor.

Drapelul national al Romaniei este un tricolor cu benzi verticale, incepand de la lance, albastru, galben si rosu. A fost adoptat pentru prima data pe 26 iunie 1848.

Drapelul este foarte asemanator cu drapelul civil al Andorrei si cel de stat al Ciadului, neavand insa nici o legatura cu acestea, potrivit Wikipedia. Asemanarea cu drapelul Ciadului, care difera de drapelul romanesc doar prin nuanta usor mai inchisa a fasiei albastre (indigo, in loc de cobalt cum e la cel romanesc), a starnit discutii la nivel international.

Ambasada Ciadului de la Moscova a inaintat Organizatiei Natiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul Romaniei sa nu mai fie arborat la ONU, protest respins deoarece existenta tricolorului vertical albastru-galben-rosu ca drapel al Romaniei este anterioara existentei statului Ciad.

Conform unei legende, culorile rosu, galben si albastru ar fi fost utilizate inca din vechime de catre romani ca simbol al lor sau de altii pentru a-i desemna pe acestia. Aceste culori se regasesc pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi si pe lambrechinii stemelor.

Tricolorul ca simbol al natiunii romanesti apare insa la inceputul secolului XIX : astfel, este de remarcat prezenta celor trei culori in canafii si in picturile de pe panza drapelului rascoalei lui Tudor Vladimirescu, in cadrul careia li se atribuie pentru prima oara semnificatia: “Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Fratie (rosul sangelui)”.

Dracula, personajul principal al romanului scris in anul 1897 de autorul irlandez Bram Stoker, a devenit unul dintre cei mai renumiti vampiri din literatura. Desi lucrarea Dracula este fictiva, aceasta contine anumite referinte istorice.

In urma publicarii “In Search of Dracula” (In Cautarea lui Dracula) de Radu Florescu si Raymond McNally in 1972, presupusa legatura dintre Vlad Tepes personajul fictiv Dracula a lui Stoker a atras atentia populara. In timpul domniei principale (1456-1462), se presupune ca Vlad Tepes a omorat intre 40.000 si 100.000 de europeni (rivali politici, criminali sau pe oricine considera “nefolositor umanitatii”), in principal folosind metoda favorita de a trage in teapa.

Principalele relatari provin de la sasii care locuiau in Transilvania, care aveau confruntari dese cu Vlad al III-lea. Numele dracula inseamna “Fiul Dracului”. Stoker a intalnit numele Dracula dupa ce a citit istoria Romaniei, si a ales sa schimbe numele initial dat personajului principal (Contele Wampyr).

Palatul Parlamentului din Bucuresti, Romania (cunoscut inainte de revolutie sub numele de Casa Republicii sau Casa Poporului), masoara 270 m pe 240 m, 86 m inaltime, si 92 m sub pamant. Are 12 nivele la suprafata si alte 8 subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este cea mai mare cladire administrativa pentru uz civil ca suprafata din lume, cea mai scumpa cladire administrativa din lume si cea mai grea cladire din lume.

Inceput in timpul regimului comunist, (autointitulat „Epoca de Aur” a Romaniei si inlaturat in mod violent, prin Revolutia din 1989), asa-numitul Proiect Bucuresti a fost un proiect ambitios al cuplului Ceausescu inceput in anul 1978, ca o replica a orasului Phenian, capitala Coreei de Nord.

Un proiect de sistematizare exista inca din anii ’30 (din timpul lui Carol al II-lea) pentru zona Unirii – Dealul Arsenalului. Dupa cutremurul din 1977 Nicolae Ceausescu a ordonat „reconstruirea” Bucurestiului ca un nou oras, de sine statator. In anii 1978-79 a avut loc un concurs la nivel national pentru reconstruirea Bucurestiului. Concursul a durat aproape 4 ani si a fost castigat de Anca Petrescu, o tanara arhitecta de numai 28 de ani, care a fost numita arhitect sef a acestui proiect exceptional de controversat.

Santierul propriu-zis a inceput in anii 1980 cu demolarea a peste 7 km patrati din vechiul centru al capitalei si relocarea a peste 40.000 de oameni din aceasta zona. Lucrarile s-au efectuat cu munca fortata a militarilor in termen si astfel costul a fost redus la minimum.

In 1989 costurile cladirii erau estimate la 1,75 miliarde dolari americani iar in 2006 la 3 miliarde euro.

Sfinxul din Muntii Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2.216 m altitudine. Originea numelui Sfinxului este datorata asemanarii sale cu un cap uman, mai exact cu asemanarea Sfinxului Egiptean, formarea lui fiind datorata eroziunii eoliene (vantului). Format dintr-ul bloc mare de piatra ce a capatat forma de astazi intr-un timp foarte indelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi masoara 8 metri in inaltime si 12 metri in latime.

Din punct de vedere istoric si chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinitati supreme din timpuri pelasge. Aspectul sau omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate si putere, acest lucru fiind evidentiat prin fata proportionata, buze severe si barbia voluntara. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor fiind raspandite mai ales in zona Marii Egee. Multi istorici merg pana acolo incat spun ca Marele Sfinx de la Giza, Egipt, este o copie a celui de pe platforma Bucegilor.

Acest lucru se bazeaza pe niste asemanari care sunt mai mult sau mai putin intamplatoare, cum ar fi faptul ca Sfinxul din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean, de la Gizeh. Asemanarea sa cu un Sfinx (daca este privit din anumite unghiuri, marcate in jurul sau), cat si legendele si istoria locului, au facut ca aceasta formatiune geologica sa devina o atractie turistica importanta. Se spune ca acest loc a fost centru energetic folosit pe vremuri de extraterestri, multe legende circuland prin partile locului in acest sens. in imediata apropiere a Sfinxului se afla o anume pestera ce ar strange mistere energetice deosebite. Aceste mistere energetice sunt atractia multor oameni pasionati de acest subiect. Alte zvonuri spun ca tot aici ar exista o mina de uraniu, parasita, ce nu mai este in functiune din al doilea razboi mondial.

tuicadeprune.ro

In mod traditional, tuica este preparata la inceputul lunii octombrie pana la inceputul lunii decembrie. Procesul trebuie sa fie, in general, terminat inainte de Craciun, pentru a nu lasa afaceri neterminate pentru anul viitor. Prunele sunt lasate pentru fermentare (macerare) timp de 6-8 saptamani, in butoaie mari.

Productia de tuica se poate ridica pana la 5 litri pe familie pe an, prunul fiind copacul cel mai prezent in livezile din Romania. Conform datelor unui recensamant, aproximativ 75% din recolta se termina ca tuica. Romania este printre cei mai mari producatori de prune din lume, si cea mai mare parte din aceasta productie este transformata in tuica.

AmCham Romania si-a prezentat, joi, studiul de impact al companiilor membre in economia romaneasca, la 20 de ani de la crearea organizatiei in Romania.

“Sa nu ne asteptam ca altii sa vorbeasca frumos despre tara noastra, daca noi nu suntem in stare sa vorbim frumos despre noi insine si sa explicam la ce suntem noi buni si unde avem avanteje si de ce ei ar trebui sa lucreze cu noi, ci nu cu alte tari.

Eu nu permit subalternilor mei sa vorbeasca urat despre tara mea, in prezenta mea, pentru ca eu cred ca trebuie sa dam un exemplu. Nu trebuie sa ii asteptam pe altii sa ne imbunatateasca viitorul, noi trebuie sa ne reparam viitorul si hai sa incepem prin a vorbi frumos despre propria noastra tara.  Avem o tara frumoasa si cine nu ma crede sa faca o excursie la cateva sute de kilometri la est sau la sud, pentru un week-end”, a spusValeriu Nistor, presedintele AmCham Romania, country director IBM Romania.

“Intr-o perioada in care suntem parte a celor mai importante aliante politice, militare si economice din lume si din istorie, noi inca mai credem ca nu avem un viitor bun. Avem un viitor bun, numai ca trebuie doar sa credem in el”, a mai spus Nistor.
El a criticat, insa, lipsa de initiativa a oficialilor romani in promovarea intereselor Romaniei in structurile europene.

“Noi abia acum invatam sa ne pozitionam la Bruxelles. Ar trebui sa fim mult mai vocali si mult mai bine orgaizati in a insista pentru interesul nostru acolo. Nu trebuie sa ii urmam pe cei mari, sa asteptam sa vedem ce pozitie au ei si poate sa ii urmam. Trebuie sa fim capabili sa ne promovam interesul nostru“, a afirmat liderul AmCham Romania.

Nistor a subliniat importanta ca Romania sa-si promoveze interesul in organizatiile internationale si in negocierile dintre Uniunea Europeana si Statele Unite, pentru viitorul Parteneriat transatlantic pentru comert si investitii.

“Un punct important este cum ne pozitionam in structurile internationale si ma refer la UE si la Parteneriatul transatlantic cu SUA. Aceste negocieri vor crea oportunitati imense. Noi putem profita, pentru ca suntem unii dintre partenerii-cheie ai SUA in Europa. Sunt multe tari in Europa, dar nu toate au relatia pe care o avem noi cu SUA”, a explicat seful IBM Romania.

3 industrii-cheie ale Romaniei

In viziunea liderului AmCham Romania, punctele forte ale Romaniei ar trebui sa fie 3 industrii-cheie: agricultura, energie, IT.

• “Intelegem ca a fi independent de importurile de energie este o chestiune strategica nu numai pentru Romania, ci pentru orice alt stat. Si avem un numar de oportunitati pe care ar trebui sa le exploatam”.
• “O alta industrie-cheie este agricultura, in conditiile in care mancarea nu va fi mai ieftina in viitor, iar alimentele bune nu vor fi mai ieftine in mod sigur. Noi, cu suprafetele noastre de teren agricol, avem oportunitatea sa devenim un jucator cel putin regional in industria alimentara, in agribusiness”.
• “Datorita unei legislatii favorabile, industria IT este probabil cea mai competitiva industrie a Romaniei. Companiile straine vin in Romania sa investeasca, din doua motive: pregatirea lucratorilor de aici si costul muncii, care nu va creste prea mult in urmatorii ani”.

Punctele slabe ale Romaniei: birocratia si infratstructura precara

Liderul IBM este de parare ca investitorii straini sunt descurajati sa vina in Romania de birocratia inca stufoasa si de lipsa investitiilor statului in infrastructura.

“Noi suntem cea mai mare piata din Europa de Sud-Est. Suntem de trei ori mai mari decat Bulgaria, de patri ori si jumatate mai mari decat Serbia, suntem de departe cea mai mare piata din regiune. Asa ca ar trebui sa atragem mai multe investitii, datorita potentialului nostru. De ce nu reusim? Din cauza catorva probleme-cheie: Noi nu ivestim in infrastructura, iar birocratia este inca mare“, a explicat seful AmCham Romania.

Despre potentialele investitii chinezesti: Romania sa aplice aceleasi reguli pentru toata lumea

Presedintele Camerei de Comert Americane in Romania a apreciat ca pozitive potentialele investitii chnezesti care ar urma sa se faca in Romania, in urmamemorandumurilor si acordurilor semnate la Bucuresti cu ocazia vizitei premierului chinez Li Keqiang, insa este foarte important ca autoritatile romane sa aplice aceleasi reguli pentru toti competitorii din piata romaneasca.

“Noi militam pentru un mediu competitiv de foarte multi ani, in care regulile sunt acelesi pentru toti jucatorii. Nu putem sa venim acum si sa spunem brusc ca ne-am razgandit. Competitia la nivel global devine tot mai acerba, iar China este unul dintre jucatorii care vor sa aiba ceva de spus. Cat de competitivi vor fi vom vedea. E o concurenta, nici celelalte companii nu vor sta sa astepte”, a declarat Valeriu Nistor, pentru HotNews.ro.

“Ce este important este sa fie aceleasi reguli pentru toata lumea, astfel incat mediul sa creeze un standard competetiv si cei care vor furniza cele mai bune solutii probabil ca vor castiga cursa“, a mai spus liderul AmCham Romania, pentru HotNews.ro.

Intrebat daca documentele semnate la Bucuresti intre oficialii chinezi si romani au substanta reala si vor fi urmate de investitii concrete, Valeriu Nistor a raspuns: “Nu stiu daca au (substanta), nu pe mine trebuie sa ma intrebati, eu sper sa reuseasca, pentru ca vor sa se implice in proiecte de infrastructura si asta va fi un beneficiu pentru absolut toti jucatorii mediului economic”.

Cine este si ce face AmCham in economia Romaniei

AmCham Romania este o organizatie patronala, afiliata unei retelei vaste de Camere de Comert ale Statelor Unite cu reprezentare in intreaga lume care activeaza in special in activitati de lobby pentru companiile membre.
Infiintata in urma cu 20 de ani, de numai 22 de membri, AmCham Romania a ajuns in prezent la 350 de membri, companii americane, romanesti si internationale.

Potrivit studiului de impact realizat de Ernst&Young pentru AmCham Romania, companiile membre au avut la economia Romaniei urmatoarea contributie:

• Au creat peste 200.000 de locuri de munca in Romania, iar volumul total al investitiilor atinge 20 de miliarde de dolari in cei 20 de ani de activitate.
• In perioada 2010-2012, investitiile realizate in Romania de companiile membre ale Camerei de Comert Americane se ridica la 1,2 miliarde de euro, respectiv 24% din totalul investitiilor realizate in perioada de referinta.
• In anul 2011, cele 350 de companii membre AmCham au contribuit la produsul intern brut al Romaniei intr-o proportie de 11,2%.
• De asemenea, companiile membre AmCham Romania au adus bugetului de stat 7,79% din veniturile din impozitul pe profit, 6,47% din totalul contributiilor la asigurarile sociale pe partea angajatorului si 6,39% din totalul contributiilor la sanatate pe partea angajatorului.

• Foreign citizens will be able to buy farmland in Romania after the 2014 liberalization but Romanians will have pre-emption rights to purchase land that is up for sale, according to a new draft bill, informs Mediafax.

The Ministry of Agriculture had previously proposed a draft bill which would have imposed stricter conditions on those looking to buy farmland in Romania, be they Romanians or foreigners. According to the initial draft, ownership of farmland was to be limited 100 hectares and interested buyers had to prove they had background in farming and agriculture related know-how. The bill was criticized by legal experts who argued that if passed into law, it would have blocked the market.

According to the latest draft, the only limitation that will be imposed on foreign buyers will be that Romanians have pre-emption rights to purchase farmland that is up for sale.

According to Mediafax, the bill will be discussed in a government meeting this Wednesday.

From January 1, 2014, non-resident foreign citizens are set to be able to buy local land, under Romania’s Treaty of Accession to the EU. As land prices continue to be much cheaper in Romania than throughout the rest of the EU, local farmers complain they will face unfair competition from international players who have far greater financial power.

The liberalization has frequently been debated over the past couple of years, with many fearing that unless restrictions are imposed, come 2014, massive farmland acquisitions will be made by foreigners.

However, foreign investors can, and many have, circumvented the existing legislative restriction by purchasing land through locally registered companies. Some 8.5 percent of the country’s arable farmland is estimated to be already controlled by foreigners, according to official data.

AUTOR Simona Bazavan

Sursa: Business Review

 Franţa ocupă detaşat primul loc în ierarhie, cu 20-14-10, urmată de Canada, 9-11-13, Polonia, 9-3-13, România, 6-8-4, etc.

Vineri, judoka Vlăduţ Simionescu a cucerit o medalie de bronz la categoria +100 kg.

Cele şase medalii de aur au fost aduse de atleţii Sergiu Ursu (aruncarea discului), Ancuţa Bobocel (3.000 m obstacole), luptătoarele Mădălina Linguraru (cat. 48 kg), Beatrice Oancea (cat. 67 kg), perechea Cristina Hîrîci/Hunor Szocs la tenis de masă dublu mixt şi Cristina Hîrîci la simplu.

Medaliile de argint au fost adjudecate de echipa de tenis de masă (Hunor Szocs, Cristina Hîrîci), Hunor Szocs (simplu), luptătorul Adrian Ionuţ Moise (cat. 66 kg – stilul liber), judoka Diana Alexandra Kovacs (cat. 48 kg), Cristina Matei (cat. 52 kg) şi Loredana Ohâi (cat. 57 kg), atletele Bianca Perie (aruncarea ciocanului) şi Andreea Ogrăzeanu (100 m).

Cele patru medalii de bronz au revenit atleţilor Bianca Răzor (400 m) şi Adrian Vasile (săritura în lungime), luptătorului Andrei Victor Franţ (cat. 84 kg – stilul liber) şi lui Vlăduţ Simionescu (judo, cat +100 kg).(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Sursa: financiarul

 Se numeşte Berzasca şi va deveni una dintre perlele turistice ale României.

În prezent, nimic din ce este acolo nu prevesteşte planul de dezvoltare, conturat în câteva proiecte de zeci de milioane de euro. Peste doi ani însă, dealurile de la poalele Muntilor Locvei vor tresări din nou sub şinele unei mocăniţe vechi de 100 de ani. Proiectul finanţat din fonduri europene de 12 milioane de euro îşi propune reabilitarea unui traseu de 17 kilometri, care va urma cursul râului Berzasca li se va opri la vechea vatră a satului.

Sursa: Money

Gabriela Szabo, Ivan Patzaichin, Ilie Nastase, Elisabeta Lipa, Grigore Lese, Stefan Popa Popa’s si Gheorghe Zamfir au primit diplome si pasapoarte din partea ministrului delegat pentru Turism, Maria Grapini.

De asemenea, i s-a acordat un pasaport de ambasador al turismului si Iolanda Balas, insa aceasta a lipsit la festivitatea de luni seara din motive de sanatate, relateaza Mediafax

“În luna octombrie, staţia modernizată cu sprijinul tehnologiei germane va putea fi inaugurată, dar va fi dată în folosinţă anul viitor. Am investit peste cinci milioane de euro în această staţie şi va fi cea mai mare investiţie din România şi, cu siguranţă, cea mai mare staţie de reproducere a sturionilor sălbatici din UE”, a declarat miercuri directorul societăţii, Robert Răduţă.

 În opinia sa, trebuie prelungită perioada de prohibiţie a pescuitului sturionilor din Dunăre care, potrivit reglementărilor legale în vigoare, urmează să se încheie în anul 2016, în condiţiile în care resursele de sturion din Marea Caspică, Marea Azov sunt epuizate, iar morun nu mai există decât în România.

 Pentru o dezvoltare pe termen lung a populaţiei de sturioni din Dunăre trebuie continuat programul de repopulare a Dunării cu exemplare acestei familii de peşti, program iniţiat de Ministerul Agriculturii dar întrerupt timp de trei ani, din cauza lipsei resurselor financiare.

 “Sută la sută perioada de prohibiţie a pescuitului sturionilor trebuie să continue, iar specialiştii şi UE vor decide acest lucru. Generaţiile încă nu s-au refăcut. Noi am pierdut viza şi şipul, iar dacă nu continuăm prohibiţia pierdem nisetrul. Anul trecut, pescarii mi-au adus patru nisetri, cu un an în urmă – opt. Deci, nu mai sunt nisetri, iar programul de repopulare a Dunării ar trebui prelungit cu cel puţin trei ani”, a spus Robert Răduţă.

 Specii fosile de peşti ale familiei sturionilor sunt cunoscute din Cretacicul Superior, de peste 200 de milioane de ani, astfel încât sturionii actuali – fiind cele mai vechi specii de peşti care există în momentul de faţă – sunt considerate adevărate “fosile vii”. Şase din cele 26 de specii ale familiei sturionilor din lume au fost întâlnite şi în Marea Neagră despre care savantul Grigore Antipa spunea că este, alături de Marea Caspică, “adevărata patrie a acestor peşti”. În momentul de faţă, în apele teritoriale româneşti ale Dunării sunt cunoscute doar patru specii de sturion, cega, morunul, nisetrul şi păstruga. Începând din 2006, pentru o perioadă de zece ani, capturarea acestor specii pe teritoriul României a fost interzisă, iar ulterior şi ţările vecine riverane Dunării, UE şi non-UE, au impus prohibiţii similare.

 Potrivit unui raport World Wide Fund, România şi Bulgaria, care erau cei mai importanţi exportatori de caviar provenit de la sturionii sălbatici din zona Dunării, deţin, în prezent, cea mai mare populaţie naturală la această specie din UE considerată de autorităţile române în pericol din cauza exploatărilor ilegale.

Sursa: money