Salvati Romania

Facebook Twitter Email

Părintele Alin-Ioan Popa, în timpul slujbei de sfinţire a terenului din Solvesborg, pe care ar urma să fie construită prima biserică românească din Europa de Nord. FOTO Arhiva Personală

Părintele Alin-Ioan Popa, stabilit în Suedia, încearcă, de câţiva ani, să construiască în oraşul Sölvesborg prima biserică românească din Europa de Nord. Reglementările stricte ale statului suedez şi insuficienţa fondurilor pentru edificarea bisericii amână, însă, finalizarea proiectului.

 Demersurile pentru construirea bisericii, în stil maramureşean, din lem, au început încă din anul înfiinţăriiparohiei ortodoxe Sölvesborg din sudul Suediei, în 2009, de care părintele Alin-Ioan Popa este răspunzator. Strădaniile mai multor preoţi români stabiliţi în Scandinavia de a avea o primă biserică românească au început, însă, după cum susţine preotul, încă din anii’70. Motivele eşecului – explică părintele – sunt pe cât de pragmatice, pe atat de puţin cunoscute în România: sistemul de aprobări foarte strict impus de statul suedez, dificultatea de a obţine în concesiune terenuri pentru un obiectiv spiritual non-scandinav, greutăţile financiare ale comunităţii românilor din Suedia care, deşi locuiesc într-un stat modern, se confruntă cu cele mai mari taxe din lume.

Totuşi, în ciuda acestor bariere, parohia ortodoxă din Sölvesborg a progresat în acest proiect, primul pas important fiind cumpărarea terenului pe care ar urma să se construiască biserica. Pentru a respecta, însă, toţi parametrii solicitaţi de autorităţile suedeze şi pentru ducerea la bun sfârşit a construcţiei, parohia mai are nevoie de suma de 100.000 de euro. În incinta bisericii se va ridica şi Centrul pastoral-cultural „Dumitru Stăniloae“, pentru desfăşurarea activităţilor misionare, culturale şi sociale ale bisericii.

Parohia, cu hramul Sfinţii Martiri Năsăudeni: Atanasie din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigorie din Zagra şi Vasile din Telciu şi care se află sub jurisdicţia canonică a Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, funcţionează, în prezent, într-un sediu închiriat, ca toate parohiile româneşti din Scandinavia (14 în Suedia, 8 în Danemarca şi 5 în Norvegia). Cu ajutorul unei donaţii oferite de o româncă stabilită în Suedia, în 2010, parohia a cumpărat, de la Primăria oraşului Sölvesborg, un teritoriu de 2.498 de metri pătraţi.

De atunci, părintele Alin-Ioan Popa a început pregătirile pentru construirea bisericii: „Avem proiectul de construcţie pregătit voluntar de doi arhitecţi, din Sighetul Marmaţiei, respectiv Salzburg, autorizaţiile de construcţie au fost obţinute, lemnul din care se va realiza construcţia a fost donat de autorităţile locale din judeţul Bistriţa-Năsăud  şi am vorbit cu o echipă de meşteri din Maramureş, care va veni să lucreze aici“, explică preotul.

Donaţiile pentru a sprijini construcţia primei biserici româneşti din Europa de Nord se pot face în contul IBAN: SE60 8000 0832 1200 4426 8779, COD SWIFT: SWEDSESS, RUMÄNSKA ORTODOXA FÖRSAMLINGEN.

Problema finală rămâne lipsa celor 100.000 de euro pentru a începe lucrările. În ciuda scrisorilor către Patriarhia Română sau la oameni de afaceri, suma necesară nu a putut fi, încă, acoperită.

 Suntem gata să începem construcţia unei biserici româneşti simple, cu arhitectură tradiţională maramureşeană, în întregime din lemn, care va aduce unitate spirituală pentru românii risipiţi pe meleagurile scandinave şi o atât de necesară promovare culturală a României, a tradiţiilor şi a valorilor naţionale.
părintele Alin-Ioan Popa

Mărţişoare pentru construirea primei biserici româneşti din Stockholm

În 2010, români stabiliţi în Suedia au susţinut, prin donaţii, construirea primei biserici româneşti în capitala Stockholm. Liliana Ocheană, o româncă ce locuia în Suedia, şi-a exprimat dorinţa ca, din suma obţinută prin vânzarea a 300 de mărţişoare, menite să păstreze tradiţia românească în Europa de Nord, să facă o donaţie în sprijinul construirii bisericii româneşti. Proiectul, din păcate, nu a fost finalizat încă.

Sursa: Adevarul

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Sâmbătă 17 noiembrie, revenim pe terenul  agricol degradat al localitătii Armășești, județul Ialomița. O suprafaţă totală de 6 hectare de câmpie din această localitate afectată vara de secetă și iarna de zăpadă abundentă, necesită o monitorizare atentă a arborilor deja plantați și o completare cu unii noi, acolo unde este cazul. Astfel, aproximativ 280 de voluntari sunt aşteptaţi să se implice la Armășești și să planteze puieți de frasin pe o porţiune de 2,5 hectare de teren.

“Această plantare este una dificilă, judeţul Ialomiţa fiind deficitar în păduri, şi afectat de condiţii climatice extreme. Le mulțumim voluntarilor care revin în această toamnă la Armășești si care sunt alături de noi încă de la început. Este vorba despre angajaţii din companiile XEROX, JTI sau BGS, căt şi efectivele de jandarmi de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Ialomiţa. Acestora li se alătură în data de 17 noiembrie, în premieră, echipe din companiile Adobe sau Debenhams, împreună cu angajaţii Administraţiei Naţionale a Vămilor şi voluntari de la Asociaţia Pathos din Bucureşti. Mai mult, Grupul şcolar Iordache Zossima şi companiile Danone, Wrigley’s și Red Bull le rezervă niște surprize delicioase tuturor voluntarilor – Liana Buzea, coordonator national al proiectului.

Susținătorii noștri instituţionali din judeţul Ialomiţa sunt: Primăria Armăşeşti, Ocolul Silvic Urziceni, Direcția Silvică Ialomița, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Ialomiţa.

Sursa: Plantam fapte Bune

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

    Stiti unde se arunca uleiul din tigaie dupa o friptura facut a a casa?
Chiar daca nu facem foarte des friptura, cand o facem, aruncam uleiul folosit in chiuveta, nu-i asa?
Aceasta e una dintre cele mai mari greseli pe care le putem face. De ce o facem? Pur si simplu pentru ca nu e nimeni care sa ne explice cum se face corect.
Cel mai bun lucru pe care il putem face este s a a steptam sa se raceasca si sa il punem in sticle de plastic, sau de sticla, sa punem dopuri la sticle si sa le aruncam la gunoi.

UN (1) LITRU DE ULEI FACE APROXIMATIV UN MILION DE LITRI DE APA NON-POTABILA, adica strica o CANTITATE DE APA POTABILA CARE AR FI SUFICIENTA UNEI PERSOANE PENTRU 14 ANI.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Padurile virgine ale Romaniei, care reprezinta 65% din padurile virgine ramase in Europa (exceptand Rusia), sunt bunuri cu valoare de patrimoniu pentru tara noastra si pentru Europa. Importanta acestor paduri sub aspect stiintific, peisager, educativ, ecoprotectiv și al biodiversitatii, este agreata de toții practicienii, specialiștii si cercetatorii din domeniu si din domeniile inrudite.

In secolul XIX, padurile virgine reprezentau aproximativ 30% din suprafata totala a padurilor din Romania. La finele secolului XX mai erau doar 6%. Astazi au ramas mai putin de 3%.

Te rog semnează dacă consideri că este importantă acţiunea de salvare a pădurilor şi a mediului Din România. Intră pe http://padurivirgine.ro/semneaza-petitia/  !.

Si ajuta-ne sa ajungem la 100.000

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva