Retragerea cu torțe, în cadrul manifestărilor prilejuite de Ziua Forțelor Terestre; București, 23 aprilie 2013

Sfântul Gheorghe a fost ocrotitorul Armatei lui Ștefan cel Mare. De aceea, pe steagurile de luptă ale slăvitului voievod al Moldovei se afla pictată sau cusută icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință care se lupta cu balaurii. Balaurul simboliza Imperiul Otoman, forțele răului, tot ceea ce este potrivnic voinței lui Dumnezeu și demnității umane.

Mai multe detalii pe agerpress

Marcarea acestei zile reprezintă, potrivit ONU, un prilej pentru a reflecta asupra progreselor realizate, pentru a apela la schimbare și pentru a sărbători actele de curaj și determinare realizate de către femei obișnuite, care au jucat un rol extraordinar în istoria țărilor și comunităților lor.

Mai multe detalii pe agerpres

Manifestări ocazionate de sărbătoarea ‘Dragobetelui’ la Muzeul Național al Satului ‘Dimitrie Gusti’; 24 februarie 2007

Data de 24 februarie nu a fost aleasă întâmplător. Este ziua care marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaște, păsările își caută cuiburi și, după unele credințe populare, ursul iese din bârlog. Odată cu natura, reînvia și iubirea, iar Dragobetele era ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii și se pregătea pentru venirea primăverii.

Mai multe detalii pe agerpres

Ziua Brâncuși se sărbătorește, începând cu anul 2016, la 19 februarie, amintind de data nașterii marelui sculptor român, respectiv 19 februarie 1876.

Sculptorul Constantin Brâncuși

La data de 2 februarie 2015, scriitorul Laurian Stănchescu, președintele Fundației Ideea Contemporană, a solicitat oamenilor politici să declare “Ziua Națională Constantin Brâncuși”, pe data de 19 februarie. “Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuși să declarați ziua de 19 februarie “Ziua Națională Constantin Brâncuși.”

Mai multe detalii pe agerpres

Vama Nădlac. (2 august 2010)

Anul 2016 este dedicat de Organizația Mondială a Vămilor promovării digitalizării proceselor vamale, sub genericul ”Digitalizarea proceselor vamale: Angajament progresiv”.

Mai multe detalii pe agerpres

Vernisajul primului Salon al Artiștilor Fotografi din București organizat sub patronajul Asociației Artiștilor Fotografi din România, 2011

Născut la 11 ianuarie 1812, la Satu Mare, Carol Popp de Szathmary a studiat o perioadă la seminarul teologic la Blaj, dar apoi a plecat să studieze pictura la Roma. A imortalizat chipuri și scene din Războiul Crimeii (1853-1856), devenind primul artist fotograf român și primul fotoreporter de război din lume. În primăvara lui 1854, s-a deplasat pe malul Dunării, în preajma Olteniței și a Silistrei, unde se dădeau lupte, fotografiind bivuacurile, fortificațiile și combatanții.

Mai multe detalii pe agerpres

Cea de-a XII-a ediție a Festivalului internațional al portului, dansului și cântecului popular turco-tătar; 8 septembrie 2006

Proiectul de lege privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România a fost adoptat de plenul Camerei Deputaților, la 14 noiembrie 2006, cu 230 de voturi ”pentru”, unul ”împotrivă” și o abținere.

Mai multe detalii pe agerpres

Atelier de paginație din tipografie, posibil la ziarul Universul; 16 septembrie 1938

La 13/26 decembrie 1918 a avut loc la București o mare manifestație a tipografilor din Capitală, care au demonstrat pașnic pentru revendicările lor social-economice, precum și pentru ceea ce numim astăzi “libertatea presei”.

Mai multe detalii pe agerpres

Participanți la greva foamei protestează față de presupuse încălcări ale drepturilor omului în Kașmirul indian, înainte de Ziua drepturilor omului (9 decembrie 2015)

Declarația stipulează că toți oamenii s-au născut cu drepturi egale și inalienabile și cu libertăți fundamentale. Ulterior, Declarația a fost completată cu: Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenția internațională asupra drepturilor politice și civile (1966), Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979), Convenția împotriva torturii (1984), Convenția împotriva Apartheidului (1985), Convenția drepturilor copilului (1989) etc.

Mai multe detalii pe AGERPRES/(Documentare — Roxana Mihordescu, Horia Plugaru, editor: Cristian Anghelache)

În imagine: Ceremonia de depunere de coroane la Memorialul Victimelor Holocaustului

Scopul acestei zile este acela de a crește gradul de conștientizare asupra importanței acestei convenții și a rolului acesteia în combaterea și în prevenirea crimelor de genocid, cât și de a comemora victimele acestor crime.

Prin adoptarea acestei rezoluții, Adunarea Generală a ONU a reiterat responsabilitatea fiecărui stat în parte de a-și proteja populația de crimele de genocid. În acest sens, în 2005, Organizația Națiunilor Unite a adoptat principiul responsabilității de a proteja, iar în anul 2008, a fost înființat Centrul Global pentru Responsabilitatea de a Proteja, cu sprijinul secretarului general al ONU, Kofi Annan, dar și al unor organizații ce sprijină respectarea drepturilor omului, precum Refugees International, Human Rights Watch, International Crisis Group, Oxfam International sau WFM-Institute for Global Policy. Principalul obiectiv al Centrului Global pentru Responsabilitatea de a Proteja este de a transforma principiul Responsabilității de a Proteja într-un ghid practic de acțiune în fața atrocităților comise în masă, potrivit site-ului oficial al instituției, http://www.globalr2p.org/.

În raportul secretarului general al ONU pe anul 2013 privind responsabilitatea de a proteja se specifică faptul că țări precum Cambodgia, Germania, Polonia sau Rwanda au instituționalizat comemorarea crimelor în masă ca un element important în acțiunile de prevenire a acestor atrocități.

Pe parcursul anilor 2014 și 2015, comunitatea internațională a comemorat cele mai atroce crime petrecute în ultimul secol, precum marcarea a 100 de ani de la genocidul armenilor, 70 de ani de la eliberarea prizonierilor din lagărul de exterminare de la Auschwitz, 40 de ani de la atrocitățile comise de Khmerii Roșii în Cambodgia și 20 de ani de la genocidul din Rwanda și de la Srebrenica, din Bosnia și Herțegovina.

Ziua internațională de comemorare a victimelor crimei de genocid și pentru prevenirea acestei crime reprezintă o oportunitate pentru statele membre de a promova obiectivele principiului pentru responsabilitatea de a proteja.

AGERPRES/(Documentare — Andreea Onogea, editor: Cristian Anghelache)