Foto: (c) imo.org

Decizia de a institui 25 iunie ca Zi internațională a navigatorului a fost luată în anul 2010 la conferința Organizației Maritime Internaționale (International Maritime Organization, IMO) de la Manila, Filipine, unde au fost adoptate revizuiri la Convenția internațională privind standardele de pregătire, certificare și efectuare a serviciului de cart (Convenția STCW) și a Codului de asociat, potrivit site-ului Organizației Maritime Internaționale.

Anul acesta Organizația Maritimă Internațională pune accent pe educația maritimă, în special pe cariera tinerilor în transportul maritim.

Cei mai mulți oameni aleg să lucreze în birouri, fabrici ori magazine, însă atunci când vorbim de navigatori locul acestora de muncă poate fi un petrolier de 100.000 de tone sau o navă de marfă care navighează pe oceanele lumii.

Campania din acest an își propune să arate cum lumea maritimă cu multiple fațete oferă o serie de oportunități în carieră tinerilor, atât pe mare cât și pe uscat.

Navigatorii reprezintă persoanele fără de care comerțul pe ape nu ar exista, prin munca pe care aceștia o depun o serie de produse de larg consum sunt comercializate dintr-un colț în altul al lumii.

Contribuția acestora este unică în comerțul maritim internațional, economia mondială și societatea civilă în ansamblu.

AGERPRES/ (Documentare — Suzana Cristache Drăgan, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Sursa: un.org/en/events/publicserviceday/
Prin Ziua Administrației Publice se dorește sărbătorirea valorii și virtuții administrației publice în slujba comunității, eviderea contribuției acesteia la procesul de dezvoltare. De asemenea, se dorește recunoașterea activității funcționarilor publici, precum și încurajarea tinerilor în urmarea unei cariere în acest domeniu.

Adunarea Generală a ONU a reiterat, în rezoluția 57/277, că un accent special trebuie pus pe schimbul de experiență cu privire la rolul administrației publice în implementarea obiectivelor convenite la nivel internațional, inclusiv a celor cuprinse în Declarația Mileniului. Declarația Mileniului a fost adoptată în septembrie 2000 la Summit-ul Mileniului, de 191 țări, printre care și România. Declarația Mileniului este unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia există un acord la cel mai înalt nivel între majoritatea statelor lumii, după cum menționează site-ul MAE.

Sursa: un.org

Cu ocazia marcării acestei zile, Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale (United Nations Department of Economy and Social Affairs — UNDESA) organizează anual, începând din 2003, o ceremonie de acordare a Premiilor ONU pentru Administrația Publică, precum și un forum de dezbatere cu scopul de a face cunoscute și de a învăța de la organizații publice din toată lumea care au reușit să aducă îmbunătățiri calității vieții cetățenilor prin practici inovatoare.

Premiul ONU pentru Administrația Publică este cea mai prestigioasă recunoaștere internațională a excelenței în administrația publică, recompensând realizări și contribuții ale instituțiilor de profil care au condus la o administrație publică mai eficientă și mai receptivă în țări din lumea întreagă. Premiile au, totodată, rolul de a motiva funcționarii publici în promovarea, în continuare, a inovării, de a duce la creșterea gradului de profesionalism în acest domeniu, creșterea încrederii în guvernare ș.a.

În 2015, ceremonia acordării Premiilor ONU pentru Administrația Publică și forumul vor avea loc la Medellin, Columbia, în perioada 23-26 iunie.

Având ca temă inovarea în furnizarea de servicii publice în vederea implementării Agendei de Dezvoltare Post-2015, forumul din 2015 va fi organizat de Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale, divizia pentru Administrație Publică și Management pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women), în colaborare cu guvernul Republicii Columbia.

Sursa: un.org

Celebrarea anuală a Zilei Administrației Publice evidențiază contribuțiile funcționarilor publici și ale administratorilor în eforturile noastre de a construi o lume mai bună pentru toți, a arătat Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, în mesajul adresat în 2014 cu prilejul Zilei Administrației Publice. În vremuri de provocări globale complexe și interdependente, guvernarea eficientă și administrația publică eficientă sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor noastre de dezvoltare. Acestea vor fi, de asemenea, vitale pentru punerea în aplicare a Agendei de Dezvoltare Post-2015, a mai arătat, între altele, Ban Ki-moon.

AGERPRES (Documentare — Ruxandra Bratu; editor: Marina Bădulescu)

Sursa: clevelandcivilwarroundtable.com

Ziua Internațională a Văduvelor a fost adoptată de Organizația Națiunilor Unite la 21 decembrie 2010 cu prilejul celei de-a 65-a Adunări Generale. A fost lansată în anul 2005 de Fundația Loomba din Marea Britanie iar data aleasă semnifică ziua în care, în anul 1945, Shrimati Pushpa Wati Loomba, mama fondatorului Fundației, a rămas văduvă.

Pentru a descrie situația văduvelor din întreaga lume, fundația a prezentat, în iunie 2010, Secretarului General al ONU, Ban Ki-moon, un studiu conform căruia se estima că existau 245 milioane văduve în întreaga lume, dintre care 115 milioane trăiau în sărăcie și sufereau de stigmatizare socială și privare economică.

În anul 2015 se estimează că există, în întreaga lume, potrivit surselor amintite, peste 250 de milioane de văduve și peste 500 de milioane de copii care suferă prin stigmatizare, discriminare și sărăcie, din cauză că au pierdut soțul sau tatăl.

În România, anual, peste 40.000 de femei își pierd partenerul de viață, iar peste 5.000 au în îngrijire copii minori. Din anul 2011, în țara noastră a luat ființă Asociația “Există viață după doliu!”, o asociație caritabilă ce reunește pe toți cei care au rămas fără partener de viață. Aceasta oferă consiliere de specialitate, organizează întâlniri de socializare și terapie pentru adulți și copii. În cei peste patru ani de existență, Asociația a sprijinit zeci de familii aflate în situație de criză — venituri mici, datorii, etc.

În acest an Asociația marchează pentru prima dată în România Ziua Internațională a Femeilor Văduve, printr-un flashmob în Parcul Tineretului din Capitală.

AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, editor: Marina Bădulescu)

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat prin Rezoluția 55/76, din 4 decembrie 2000, marcarea Zilei Mondiale a Refugiaților în fiecare an la 20 iunie.

În 2001, când urma să fie celebrată cea de-a 50-a aniversare a Convenției din 1951 referitoare la Statutul Refugiaților, Organizația pentru Unitatea țărilor africane (OAU) (Uniunea Africană din 9 iulie 2002) a fost de acord cu sărbătorirea Zilei Mondiale a Refugiaților concomitent cu Ziua Refugiaților din Africa (20 iunie).

Pe 14 decembrie 1950, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a înființat Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR). Agenția este mandatată să conducă și să coordoneze operațiuni internaționale pentru protecția refugiaților. Scopul său principal este acela de a apăra drepturile și bunăstarea refugiaților, arată UNHCR România pe site-ul său oficial.

UNHCR este prezent în România începând cu septembrie 1989, când a fost deschis un birou de legătură la invitația guvernului român. Pe 7 ianuarie 1991, România a aderat la Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiatului și la Protocolul adițional al acesteia din 1967, iar în 1992 s-a deschis Reprezentanța UNHCR în România, potrivit sursei citate.

Încă de la început, UNHCR a oferit asistență tehnică guvernului român pentru îmbunătățirea sistemului de azil și a condițiilor de primire și cazare, dar și pentru implementarea unor programe coerente de integrare pentru cei cărora li se acordă o formă de protecție (statutul de refugiat sau protecție subsidiară).

Conform UNHCR România, datele statistice primite de la Inspectoratul General pentru Imigrări, în 2014, arată că în România au fost înregistrate 1.506 de cereri de azil (plus 114 de cereri de acces la o nouă procedură). Cu un număr de 614 cereri de azil, cei mai mulți solicitanți de azil sunt de origine siriană, fiind urmați de solicitanți de origine irakiană, iraniană și palestiniană.

Un număr de 713 de persoane au primit statut de refugiat sau o altă formă de protecție, cei mai mulți provenind din Siria.

Între 1 ianuarie — 31 mai 2015, un număr de 719 persoane au solicitat azil, dintre acestea, 343 provenind din Siria, 120 din Irak și 21 din Ucraina.

Din 1991 și până la 31 decembrie 2013, România a înregistrat peste 25.100 cereri de azil. Aproximativ 5.200 dintre acestea au fost aprobate, solicitanții de azil primind o formă de protecție în țara noastră, potrivit UNHCR România.

AGERPRES/ (Documentare — Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru)

Este o sărbătoare anuală instituită de Societatea Internațională pentru Energie Solară și are drept scop popularizarea posibilităților de utilizare a energiei solare.

Protecția mediului și nevoia asigurării unei dezvoltări durabile au fost argumentele reconsiderării și utilizării energiilor noi și a tehnologiilor care folosesc energia soarelui pentru a produce căldură, lumină, apă caldă și chiar aer condiționat pentru locuințe și zone industriale. Panourile solare sunt una dintre cele mai populare surse de energie alternativă folosite pentru sistemele electrice private și industriale, energia solară putând fi folosită și ca energie de propulsie.

Energia solară este pe cale de a deveni energia viitorului. Deja, până la sfârșitul mileniului al doilea, ea a ocupat o pondere de 5% în balanța energetică mondială, iar previziunile arată că, în următoarele două secole din mileniul trei, utilizările energiei solare vor predomina.

Potrivit astronomilor, Soarele este o sferă gazoasă gigantică, în vârstă de patru miliarde și jumătate de ani, stea care plutește pe un braț spiralat al Căii Lactee, printre miliarde de alte stele. Soarele are un diametru de 139.000.000 km și o masă de 2 miliarde de tone. Temperatura la suprafața Soarelui este de aproximativ 5.500 grade Celsius și în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius. În compoziția Soarelui sunt incluse hidrogenul, heliul, carbonul, azotul, oxigenul, neonul, fierul și alți atomi grei, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Punerea în valoare a imensului potențial, pe care îl dăruiește planetei noastre, astrul zilei constituie în concepția oamenilor de știință soluția cea mai sigură și mai la îndemână pentru depășirea crizei energetice. Problema principală rămâne atât perfecționarea tehnologiilor de captare, conversie și stocare în instalații adecvate, cât și utilizarea durabilă a resurselor regenerabile și neregenerabile ale planetei, între ele existând o neîncetată interacțiune ce se răsfrânge în existența noastră planetară.

Ziua Mondială a Soarelui a fost marcată pentru prima dată în România în 1997.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Irina Andreea Cristea)

La 29 noiembrie 2005, Organizația Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția nr. 60/30, care include declarația prin care OHI a adoptat Ziua Mondială a Hidrografiei, pentru a fi marcată în fiecare an la 21 iunie. Scopul aniversării acestei zile este de a oferi o publicitate corespunzătoare, la toate nivelurile și de a crește gradul de acoperire a informații hidrografice la nivel global. Totodată Națiunile Unite îndeamnă toate statele să lucreze cu această organizație pentru a promova o navigare în condiții de siguranță, în special în zonele internaționale vulnerabile.

Cu prilejul celebrării acestei zile în 2015, Organizația Hidrografică Internațională marchează 94 de ani de la înființare.

Tema zilei pentru 2015 ”Mările noastre și căile de navigație — încă nu sunt pe deplin cartografiate și explorate” se concentrează pe faptul că o mare parte din mările, oceanele și apele navigabile rămân necunoscute și încurajează inițiativele inovatoare de colectare a datelor despre acestea. Măsurarea adâncimii și cunoașterea formei fundului mărilor sunt foarte utile pentru desfășurarea oricărei activități umane în apă sau la suprafața acesteia. De asemenea, aceste date au un impact semnificativ asupra modului de creștere a nivelului mării, de formare a furtunilor și a valurilor uriașe care afectează zona de coastă.

Mările și oceanele au o contribuție majoră la creșterea economiei mondiale și a bunăstării populației. Peste 90% din transporturile comerciale din lume se fac pe apă. În plus, mările și oceanele, inclusiv fundul mării și subsolul marin, adăpostesc mari resurse pentru produsele alimentare, pentru resursele minerale, pentru producerea energiei, pentru apă, pentru bio-medicamente și pentru infrastructură, potrivit www.ngdc.noaa.gov.

În condițiile creșterii rapide și dezvoltării așa-numitei ”economii albastre” cunoașterea adâncimea mărilor și oceane devin mai importante decât oricând înainte.

Munca celor din domeniu permite utilizarea sigură și eficientă a mărilor, oceanelor, zonele de coastă, lacuri și râuri.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Irina Andreea Cristea)

Sursa foto: www.auray.fr

Conceptul de sărbătorire a muzicii, pe parcursul unei zile întregi, a fost inițiat de muzicianul american Joel Cohen, care a petrecut două sezoane ca producător de programe de radio muzicale pentru Radioul Național francez (France Musique). Ideea a fost preluată mai târziu fiind declarată sărbătoare oficială de ministrul francez al Culturii Jack Lang, potrivit site-ului www.fetedelamusique.de.

În octombrie 1981, compozitorul și jurnalistul Maurice Fleuret a devenit director pentru muzică și dans în cadrul Ministerului Culturii condus de Jack Lang, și a aplicat ideile sale în practica muzicală — ”Muzica e pretutindeni, iar concertele nu sunt nicăieri”, dând un impuls creării acestui festival de muzică.

Astfel, la 21 iunie 1982 — solstițiul de vară — a fost organizată pentru prima oară manifestarea ”Sărbătoriți Muzica” sau ”Ziua în care facem muzică” (Fęte de la Musique sau Faites de la Musique), cu scopul de a aduce în stradă toți muzicienii. Anul următor, Ziua Muzicii a adunat laolaltă 200.000 de artiști amatori și profesioniști în spații publice — piețe, străzi, parcuri, săli de concert — prezentând spectacole organizate cu sprijinul autorităților.

Evenimente cu muzică de diferite genuri — de la clasică la jazz, hip-hop, rock, dance, cu accesul liber al publicului, în această zi, toate și totul lucrează pentru muzică. Autoritățile publice au sarcina de a permite perturbarea liniștii prin muzică, mijloacele de transport organizează rute speciale cu un bilet valabil toată ziua, având în traseu principalele puncte în care sunt organizate evenimente, iar oficiile poștale scot ediții speciale de timbre sau plicuri pentru această zi, informează site-ul www.europeanmusicday.eu.

Ziua Muzicii a devenit un eveniment care a fost exportat în 1985 și a ajuns din Franța în Grecia, la Atena, cu ocazia primei ediții a Capitalei Culturale Europene. De atunci, festivalul a devenit un fenomen internațional, Ziua Muzicii fiind sărbătorită în aceeași zi în mai mult de 700 de orașe din 120 de țări, printre care Germania, Italia, Grecia, Rusia, Australia, Peru, Brazilia, Ecuador, Mexic, Canada, Statele Unite ale Americii, Japonia.

Câțiva ani mai târziu, ministrul francez al Culturii Jean-Francois Millier a inițiat o legătură între organizatorii din Europa — instituții, firme private, organizații neguvernamentale într-o singură rețea de colaborare și a creat premisele European Music Day Network.

La 10 ani după evenimentul Music Day din Atena, parteneri din Belgia, Republica Cehă, Franța, Germania, Ungaria, Italia și Spania au semnat un document comun cu principiile ”European Music Day” (Budapesta, 1995), stabilind filiale ale organizației internaționale non profit European Music Day Association (EMDA).

Membrii EMDA promovează artiști din toate genurile muzicale pentru a realiza un schimb cultural între țări sau orașe. Combinând evenimentele indoor cu cele outdoor, în spații publice, EMDA acordă sprijin evenimentelor care oferă muzicienilor șansa de a cânta și a-și promova muzica, educând în același timp audiența. Producerea și organizarea evenimentelor se bazează pe parteneriat internațional, dar în același timp are ca scop îmbinarea educației pentru protejarea mediului cu promovarea unor idei de marketing.

EMDA organizează activități, atrage fonduri și interesul media pentru a le conecta cu factori din industria muzicală, pentru a produce și dezvolta proiecte dedicate creativității artistice, formațiilor, patronilor de cluburi, organizatorilor de spectacole, conform site-uluiwww.europeanmusicday.eu.

În 2015, evenimentul muzical va fi organizat în 540 de orașe din lume, dintre care 300 în Europa, 50 fiind în Germania. La 21 iunie vor putea fi ascultate toate genurile muzicale, fiind implicați muzicieni, trupe, orchestre, coruri, soliști și DJ care cântă pro bono în această zi.

În Berlin, prima manifestare a avut loc în 1995, ca o mică serbare și a evoluat în timp, în prezent devenind una dintre cele mai mari manifestări muzicale pe care le oferă capitala Germaniei, potrivit site-ului www.fetedelamusique.de.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)

Scopul acestei zile, adresată în primul rând persoanelor ”neurotipice”, este să demonstreze că autismul nu este o boală ce trebuie tratată, ci o stare psihică diferită și unică. În opinia celor de la Aspies for Freedom, autismul este o expresie a neurodiversității, diferită de ceea ce înseamnă ”normalitate” dar totuși nu o dizabilitate. Unele probleme cu care se confruntă autiștii, susține AFF, apar din cauza tratamentului incorect din partea societății.

De exemplu, organizațiile și campaniile ce urmăresc strângerea fondurilor pentru persoanele autiste apelează la compasiunea semenilor, lucru eronat în viziunea AFF, din moment ce autismul este o stare psihică diferită dar nu o boală.

În primul an al Zilei mândriei autiste, tema a fost ”Acceptare, nu tratament”, principalele evenimente desfășurându-se în Brasilia, capitala federală a Braziliei. În 2007, tema zilei a fost ”Autiștii vorbesc, e timpul să asculți”, iar în 2011 — ”Recunoaște, respectă, include”. Au fost însă și ani în care, deși a fost sărbătorită în diverse orașe ale lumii, Ziua mândriei autiste nu a avut o temă anume.

Conform Dicționarului explicativ al limbii române, autismul este definit ca ”Stare patologică manifestată prin ruperea legăturilor psihice cu lumea exterioara și intensa trăire a vieții interioare”.

AGERPRES (Documentare — Horia Plugaru, editor:)

Manifestările dedicate acestei zile includ diverse expoziții, prezentări video și infografice și anunțarea câștigătorului concursului ”Land for Life Award”.

Tema pentru ediția din 2015 este “Obținerea securității alimentare pentru toți prin sisteme de alimentare durabile”. Prin aceasta se urmărește realizarea unei schimbări în practicile de utilizare a terenurilor, printr-o agricultură inteligentă și adaptarea la schimbarea climatică, mai ales în zonele fragile și uscate ale planetei, în care penuria de alimente devine din ce în ce mai severă. De gestionarea durabilă a terenurilor depinde atât creșterea rezistenței ecosistemelor, cât și dezvoltarea comunităților prin îmbunătățirea condițiilor de viață. Un alt obiectiv al campaniei vizează accesul la tehnologie și acordarea drepturilor asupra terenurilor agricultorilor care dețin ferme mici.

Aproximativ 805 milioane de oameni din întreaga lume nu aveau hrană suficientă între 2012 și 2014, se menționează în Raportul pentru insecuritate alimentară din 2014. Estimarea arată că o persoană din opt a suferit de foame. Marea majoritate a aceste populații face parte din țările în curs de dezvoltare. Deși s-au înregistrat progrese semnificative în direcția obiectivului de eradicare a foametei, înscris în Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului, progresul între regiuni și țări este încă inegal, potrivit www.un.org.

Schimbările climatice pot precipita procesul de deșertificare, însă activitățile umane sunt cauza principală cea mai frecventă. Supracultivarea epuizează solul. Despăduririle înlătură copacii care susțin solul fertil de pământ. Pășunarea în exces dezgolește pământul de iarbă. Unul dintre principalele instrumente de combatere a extinderii deșertificării este plantarea de arbori și alte plante care mențin calitatea solurilor.

Potrivit datelor UNCCD Brochure, publicate de ONU, 2,6 miliarde de oameni depind direct de agricultură, iar 52% din terenul folosit pentru agricultură este moderat sau sever afectat de degradarea solului. Degradarea terenurilor afectează 1,5 miliarde de oameni la nivel global, 74% din săraci (42% foarte sărăci și 32% moderat săraci) sunt afectați în mod direct de degradarea terenurilor la nivel global.

Pentru prima dată Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei a fost marcată cu ocazia împlinirii unui an de la semnarea, la 17 iunie 1994, la Paris, a Convenției internaționale privind lupta împotriva deșertificării. În 1994, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat, prin Rezoluția 49/115, data de 17 iunie ca fiind Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei.

Potrivit Națiunilor Unite, o treime din suprafața planetei este amenințată cu deșertificarea și peste un miliard de persoane din aproximativ 100 state sunt expuse efectelor nefaste ale acestui fenomen. Pierderile economice sunt evaluate la circa 42 miliarde dolari anual. Fenomenul deșertificării, la originea căruia se află seceta, schimbările climatice, dar și acțiunea omului, este mai grav în Africa și Asia.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

În prezent, energia eoliană reprezintă la nivel mondial unul dintre sectoarelor industriale cu cea mai rapidă creștere. În 2014, investițiile din acest sector s-au ridicat la aproximativ 100 miliarde dolari, potrivitwww.ewea.org.

În peste 80 de țări, fermele eoliene sunt în funcțiune, generând energie dintr-o sursă nepoluantă și regenerabilă. Mii de persoane sunt implicate în producția de energie eoliană, dar, în același timp, pentru foarte mulți energia eoliană este un mister.

În jurul datei de 15 iunie, sute de evenimente publice se desfășoară peste tot în lume, de la excursii de familie și vizite la ferme eoliene, la seminarii cu participarea experților și personalităților marcante din industrie, pentru a afla cât mai multe informații și pentru a sprijini acest mod de producere a energiei.

În țările membre ale UE, industria eoliană instalată, la nivelul anului 2014, avea o capacitate suficientă pentru a satisface 10,2% din consumul de energie electrică al țărilor membre UE, echivalentul necesar pentru 73 milioane de gospodării, potrivitwww.ewea.org/statistics. România se află pe locul 10 în Uniunea Europeană din punct de vedere al producției de energie eoliană.

Asociația Europeană a Energiei Eoliene (EWEA) și Consiliul Mondial pentru Energie Eoliană (GWEC) coordonează marcarea Zilei internaționale a energiei eoliene printr-o rețea de parteneri. De la lansarea din 2007, ziua dedicată energiei eoliene a cunoscut o creștere a popularității, trezind interesul atât al oamenilor simpli, cât și al specialiștilor în domeniu, potrivit www.ewea.org.

Un studiu recent al Asociației Europene pentru Energie Eoliană arată că până în 2020, industria energiei eoliene din Uniunea Europeană se va dubla. La nivel european, industria energiei eoliene va ajunge la 330.000 de locuri de muncă. Datorită nevoii statelor de a stimula creșterea economică, tot mai multe companii vor investi în acest domeniu.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)