În mesajul pentru 2015, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, subliniază că procesul de îmbătrânire al populației lumii necesită urgent promovarea și apărarea drepturilor persoanelor în etate.

Abuzul față de vârstnici este o problemă socială mondială, care încalcă drepturile fundamentale a milioane de persoane din întreaga lume. Acest aspect a atras atenția comunității internaționale. Până de curând, această problemă socială gravă a fost considerată în mare parte o chestiune privată. Chiar și astăzi, acest gen de abuz continuă să fie un tabu, subestimat și ignorat de către societate în multe părți ale lumii.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră abuzul față de vârstnic ”orice acțiune întreprinsă de cineva din interiorul unei relații de încredere, care duce la vătămarea sau suferința unei persoane în vârstă”. ”National Center on Elder Abuze” (NCEA) din SUA definește abuzul ca ”orice act intenționat sau neglijent al unui îngrijitor sau al oricărei alte persoane, care cauzează vătămare sau suferință la un adult vulnerabil”.

Abuzul asupra unei persoane în vârstă poate provoca leziuni fizice grave și consecințe psihologice pe termen lung. Deși există puține informații cu privire la comiterea unei forme de abuz în rândul populație în vârstă, mai ales în țările în curs de dezvoltare, se estimează că 4-6% dintre persoanele în vârstă denunță un abuz semnificativ. S-a constatat însă că persoanele în vârstă adesea se tem să raporteze cazurile de abuz care au loc în familie, între prieteni sau sunt comise de autorități, potrivit www.who.int.

Potrivit ONU, din totalul populației mondiale, categoria în vârstă de 60 ani și peste se va dubla până în 2025. Astfel, dacă în 1995 reprezenta 542 milioane, ea va ajunge la aproximativ 1,2 miliarde. În jur de 4-6 % din persoanele în vârstă au trecut printr-o formă de maltratare la domiciliu. Incidența abuzului asupra persoanelor în vârstă este de așteptat să crească în multe țări care se confruntă cu îmbătrânirea rapidă a populației, după cum se menționează pe pagina ONU dedicată zilei www.un.org.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin Rezoluția 66/127 din 19 decembrie 2011 a desemnat 15 iunie ca Ziua mondială a conștientizării abuzului față de vârstnici.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Sursa: un.org

Tema stabilită de Națiunile Unite pentru 2015 pleacă de la îndemnul de a acționa împotriva folosirii copiilor pentru diverse munci: “NU muncii copilului — DA educației de calitate.” În acest an, evenimentele zilei se concentrează în special pe importanța educației de calitate, considerată un pas important în lupta împotriva muncii copiilor, potrivit paginii ONU dedicată zilei din acest an, www.un.org.

În fiecare an, la 12 iunie, Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor reunește guverne, angajatori și organizații sindicale, societăți civile, precum și milioane de oameni din întreaga lume, pentru a evidenția situația copiilor care muncesc și de a stabili măsuri pentru protejarea acestora.

La nivel mondial, un număr mare de copii sunt implicați în munca domestică remunerată. Acești copii sunt deosebit de vulnerabili. Munca lor este de multe ori ascunsă de ochii publicului, desfășurându-se în locuri izolate și departe de familiile lor.

În acest an, obiectivele zilei pun accentul pe necesitatea unei educații gratuite, obligatorii și de calitate pentru toți copiii, cel puțin până la vârsta minimă de angajare și pe măsuri prin care dreptul la educație să poată fi exercitat și de cei care, în prezent, prestează o formă de muncă. Obiectivele vizează și noile eforturi pentru ca politicile naționale privind munca copilului și educația să fie coerente și eficiente, astfel ca politicile de la nivelul fiecărei țări să asigure accesul la educație și investiții de calitate în profesia de cadru didactic.

Astăzi, la nivel global, aproximativ 215 milioane de copii lucrează, cei mai mulți cu normă întreagă. Ei nu merg la școală și au foarte puțin timp sau deloc pentru a se juca. Mulți nu primesc hrană suficientă sau o îngrijire corespunzătoare. Mai mult de o jumătate dintre acești copii sunt folosiți pentru muncile grele sau lucrează în medii periculoase. O mare parte sunt supuși la o formă de muncă forțată, activități ilicite, inclusiv în traficul de droguri și prostituție, sau sunt implicați în conflicte armate, obligați să folosească arme, potrivit site-lui ONU.

Unul dintre obiectivele majore stabilite de Organizația Internațională a Muncii (OIM), încă de la fondarea sa în 1919, a fost abolirea muncii copiilor. OIM a adoptat și supraveghează standardele de muncă ce includ conceptul de vârstă minimă de angajare sau de muncă. Convenția nr. 138 prevede ca vârsta minimă de angajare să nu fie mai mică decât vârsta de finalizare a învățământului obligatoriu.

Convenția OIM nr. 182, din 1999, privind cele mai grave forme ale muncii copilului, a consolidat consensul global privind eliminarea muncii copiilor. OIM, prin Programul concentrat pe muncile prestate de copii, acționează pentru realizarea abolirii efective a muncii copiilor, angajându-se în eliminarea tuturor formelor periculoase de muncă desfășurate de copii până în 2016.

Inițiativa instituirii acestei zile a fost luată după publicarea Raportului Global 2002 privind piața muncii la nivelul întregii lumi, care avansa cifre zguduitoare privind numărul copiilor obligați să muncească: dintre cei 246 de milioane de copii care munceau în mod constant, peste 170 de milioane erau angrenați în munci grele sau periculoase.

Raportul ”Unirea forțelor împotriva exploatării copiilor prin muncă — Raport pentru Conferința Globală privind exploatarea copiilor prin muncă din 2010” solicită ca problema exploatării copiilor prin muncă să fie considerată o prioritate a programelor naționale de dezvoltare și prezintă o serie de dovezi care indică faptul că exploatarea copiilor prin muncă reprezintă un impediment important în dezvoltarea națională.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)

Sursa: un.org

Cu fiecare ediție, un număr tot mai mare de țări și organizații marchează această zi promovând ocrotirea oceanelor de pe planeta noastră și legătura noastră directă sau indirectă cu acestea.
Tema pentru 2015 stabilită de Națiunile Unite, “Oceane sănătoase — o planetă sănătoasă”, este un îndemn pentru a opri fenomenul de poluare al oceanelor. Accentul este pus în special pe poluarea cu materiale din plastic, care reprezintă o amenințare serioasă. Acestea se descompun foarte încet, poluând căile navigabile pentru un timp îndelungat, potrivit www.un.org. În plus, impactul poluării cu plastic este dăunător și sănătății animalelor acvatice. Oamenii de știință se tem, de asemenea, de efectele negative asupra sănătății oamenilor.

Oceanul facilitează legătura între oameni de pe întregul Pământ, indiferent unde locuiesc. El reglementează clima, este o sursă de hrană pentru milioane de oameni, produce oxigen, reprezintă casa pentru un număr incredibil de mare de vietăți sălbatice, ne oferă resurse pentru medicamente importante dar și pentru multe altele, ofertele sale fiind foarte mari. În scopul de a asigura sănătatea și siguranța comunităților noastre și a generațiilor viitoare, este imperativ să ne asumăm responsabilitatea de a avea grijă de ocean, deoarece el la rându-l său are grijă de noi.

Organizația Națiunilor Unite sărbătorește Ziua mondială a oceanelor la sediul ONU și va anunța câștigătorii “Oceanic Photo Competition” din 2015.

Această zi a fost inițiată la 8 iunie 1992, la Summitul Națiunilor Unite de la Rio de Janeiro. Ca urmare a unei Rezoluții adoptate de Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008, Ziua mondială a oceanelor a fost recunoscută oficial de ONU, urmând a fi sărbătorită în fiecare an la 8 iunie.

Deși apele oceanice nu reprezintă decât o miime din volumul total al planetei și cinci miimi din masa ei, ele acoperă o suprafață de 361 milioane de kmp, adică aproape de două ori și jumătate suprafața continentelor. Terra este deci pe drept numită ”planeta albastră”, iar oceanele joacă în viața ei un rol capital. Oceanul Planetar conține cea mai mare parte a hidrosferei, care echivalează cu 1.340 milioane kmc de apă (97,1 % din volumul hidrosferei).

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Marcarea acestei zile reprezintă unul din principalele mijloace prin care Organizația Națiunilor Unite (ONU) încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător și în același timp să sensibilizeze factorii de decizie politică să acționeze în acest sens.

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), agenție ONU care coordonează activitățile de mediu, recomandă în fiecare an, tema pentru acțiunile desfășurate. Pentru ediția din 2015 tema “Șapte miliarde de visuri. O planetă. Consumă cu grijă.” atrage atenția că bunăstarea omenirii, protejarea mediului înconjurător și dezvoltarea economiei depind de gestionarea responsabilă a resurselor naturale ale planetei. Mesajul din acest an este strâns legat de cel din 2013: “Gândește. Mănâncă. Salvează.” Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), anual sunt irosite 1,3 miliarde de tone de alimente, ceea ce reprezintă o treime din producția de hrană la nivel mondial. Devine tot mai evident faptul că oamenii consumă mai mult decât resursele naturale pe care planeta noastră poate să le ofere în mod durabil.

Producția hranei ocupă 25% din habitatele terestre și este responsabilă pentru consumul a 70% din rezervele de apă dulce, 80% din defrișare și 30% din efectul de seră și reprezintă cel mai mare factor de pierdere a biodiversității și schimbărilor de destinație ale uscatului. Multe dintre ecosistemele Pământului se apropie de punctul critic al epuizării sau de schimbări ireversibile, împinse de creșterea ridicată a populației și dezvoltarea economică. Până în 2050, în cazul în care ritmul și modul de consum și producție rămân aceleași și cu o populație în creștere, estimată să ajungă la 9,6 miliarde, vom avea nevoie de trei planete pentru a ne susține modul de viață, după cum menționeazăwww.unep.org. Condițiile de viață în limitele planetare este strategia cea mai promitățoare în a ne asigura un viitor sănătos.

Ziua mondială a mediului înconjurător a fost stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1972 pentru a marca deschiderea Conferinței “Ecologia Umană” de la Stockholm privind Mediul, desfășurată în perioada 3-14 iunie 1972, reunind reprezentanți din 113 națiuni. Altă rezoluție, adoptată de Adunarea Generală în aceeași zi, a dus la crearea de UNEP.

AGERPRES / (Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Cerasela Bădiță)

Foto: (c) www.unicef.org

Scopul zilei este de a recunoaște durerea suferită de copiii din întreaga lume, care sunt victime ale abuzului fizic, mental și emoțional și, în același timp, de a susține angajamentul ONU de a proteja drepturile copiilor.

La începutul anului 2015, ONU estima că 300.000 de copii sunt copii-soldați în peste 20 de țări din întreaga lume. Până la 40 la sută dintre ei sunt fete potrivit www.un.org/youthenvoy.

La nivel mondial aproximativ 230 de milioane de copii sub vârsta de 5 ani nu au fost înregistrați în mod oficial, fiind lipsiți astfel de dreptul lor la un nume și la naționalitate; din aproximativ 35 de milioane de persoane care trăiesc cu HIV, peste 2 milioane au vârste între 10-19 ani, iar 56 la sută dintre acestea sunt fete; la fiecare 10 minute, undeva în lume, o fată la vârsta adolescenței moare ca urmare a violenței; aproape jumătate din totalul deceselor la copii sub vârsta de 5 ani sunt imputabile subnutriție (aproximativ 3 milioane de decese anual); 17.000 de copii cu vârsta până în 5 ani mor în fiecare zi, în condițiile în care cea mai mare parte din cauze pot fi prevenite sau tratabile, potrivit ultimele estimări publicate de UNICEF, pe www.unicef.org/statistics.

UNICEF este principala agenție responsabilă pentru monitorizarea obiectivelor legate de copii ale Declarației Mileniului, precum și a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) și, de asemenea, un partener-cheie în activitatea Organizației Națiunilor Unite. Odată ce epoca ODM se apropie de sfârșit în acest an, lumea are oportunitatea istorică de a stabili cursul pentru următoarea eră de dezvoltare umană. UNICEF este ferm hotărâtă să asigure copiilor un loc în centrul Agendei de dezvoltare post-2015, așa cum a ocupat și în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.

AGERPRES / (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Sărbătorirea unei zile dedicate copilului a fost propusă în 1925, la Conferința mondială pentru bunăstarea copiilor de la Geneva. Decizia instituirii unei zile pentru protecția copiilor a fost adoptată de către Federația Democratică Internațională a Femeilor, în cadrul unei sesiuni speciale din noiembrie 1949, desfășurată la Moscova.
La 14 decembrie 1954, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția nr. 836 pentru a proclama o Zi mondială a copilului. Pornind de la convingerea că trebuie acordată o atenție deosebită copiilor, care reprezintă generația de mâine, Adunarea a recomandat, cu acest prilej, ca începând din 1956, în toate țările să fie instituită o Zi mondială a copilului, pentru ca ea să fie marcată “ca o zi a fraternității și înțelegerii între copiii de pretutindeni, a activităților dedicate promovării idealurilor și obiectivelor Cartei și bunăstării copiilor din toată lumea, pentru întărirea și lărgirea eforturilor pe care Națiunile Unite le fac în favoarea copiilor din întreaga lume”, potrivit www.un.org.

Rezoluția recomanda guvernelor statelor membre să instituie o astfel de zi, la data pe care o considerau de cuviință, deci nu neapărat 1 iunie, dată la care este sărbătorită în România. Organizația Națiunilor Unite marchează această zi la 20 noiembrie, data la care au fost adoptate Declarația Drepturilor Copilului în 1959 și Convenția asupra Drepturilor Copilului, în 1989.

În România, Ziua internațională a copilului este marcată printr-o serie de evenimente speciale, care încep cu câteva zile înainte și continuă și după 1 iunie. Bucureștiul îmbracă haine de sărbătoare de Ziua internațională a copilului și îi invită deopotrivă pe cei mici și pe cei mari la evenimente pentru a se bucura împreună.

Pe 30 mai se desfășoară cea de-a II-a ediție a Ultramaratonului caritabil “100 for Children”, eveniment non-competitiv, organizat de Asociația ProVita, împreună cu un grup de voluntari, cu ocazia Zilei Copilului, pe o distanță de 100 de kilometri, de la București la Valea Plopului, având drept scop strângerea de fonduri pentru 400 de copii orfani sau abandonați, aflați în tabăra de la Valea Plopului. Tot pe 30 mai au loc manifestări dedicate acestei zile în Parcul Herăstrău, dar și Parada Elevilor Bucureșteni, urmată de un concert susținut de Faydee și trupa Vama în Piața Constituției.

Duminică, pe 31 mai, copiii și părinții pot petrece câteva ore în parcul Cișmigiu, într-un imens spațiu de joacă intitulat Cișmigiul Copiilor, transformat astfel de Arcub. Gala Pepinierei de talente, ediția a III-a, și Concertul intitulat Șotron, susținut de Nicu Alifantis și invitații săi, în Parcul Titan-Parcul Artelor, pot fi o alegere pentru această zi.

Pe 1 iunie, de Ziua internațională a copiilor, are loc evenimentul Ziua porților deschise, pentru copii, la Camera Deputaților. ARCEN — Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate, organizează evenimentul “De-a joaca literară sau cum să creștem mici prin basme”, la Ceainăria Cărturești. Un alt evenimentul special, ”Joacă-te ca altădată”, este organizat la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”.

Acestea sunt doar câteva din evenimentele dedicate copiilor în această zi a lor. Ziua copiilor este ziua în care încercăm încă o dată să conștientizăm că interesul pentru copii trebuie să fie unul prioritar și că toți copiii au nevoie de sprijinul și de atenția noastră.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)

Sursa: who.int


Pentru anul 2015, tema zilei este: “Opriți comerțul ilicit cu produse din tutun”, aceasta fiind o prioritate la nivel mondial a tuturor sistemelor de sănătate, juridice și economice, de guvernare și de luptă împotriva corupției. Se estimează că una din 10 țigări și multe alte produse din tutun consumate la nivel mondial sunt ilegale.
Cele două obiective ale campaniei inițiate de OMS în 2015 sunt: de a sensibiliza opinia publică cu privire la prejudiciul asupra sănătății cauzat de comerțul ilicit cu produse din tutun, în special sensibilizarea grupurilor de tineri și a persoanelor cu venituri mici, a grupurilor de risc datorită accesibilității sporite la aceste produse cu costuri încă mici; de a evidenția că acumularea de venituri mari ale grupărilor criminale provenite din comerțul ilicit cu produse din tutun este un mijloc de finanțare a altor activități, precum traficul de medicamente, de ființe umane și de arme și inclusiv a actelor de terorism, potrivit www.who.int.

Ratificarea de către guverne a Protocolului pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun este necesar pentru a răspunde efectelor financiare, juridice și asupra sănătății pe care îl are acest gen de comerț. Protocolul a fost deschis spre semnare la 10 ianuarie 2013 până la 9 ianuarie 2014. El a fost semnat de 53 de state și Uniunea Europeană. Protocolul este deschis pentru ratificare.

La nivel global, consumul de tutun ucide anual aproape 6 milioane de oameni, din care 600 de mii sunt nefumători. Se estimează că, până în 2030, consumul de tutun va determina direct sau indirect peste 8 milioane decese în fiecare an, iar peste 80% din aceste decese vor fi înregistrate în țările slab dezvoltate. OMS pledează pentru politici eficiente de reducere a consumului de tutun, potrivit site-ului organizației.

Scopul Zilei mondiale fără tutun este de a contribui la protejarea generațiilor prezente și viitoare, de a le feri de consecințele devastatoare asupra sănătății provocate de consumul de tutun și de expunerea la fumul de tutun. De asemenea, are în vedere și impactul negativ al consumului de tutun asupra domeniilor social, economic și asupra mediului.
În Romania sunt organizate mai multe evenimente pentru a marca aceasta zi. Între acestea se înscrie și continuarea campaniei “Ajută-mă să cresc sănătos!” și prin realizarea de activități de informare — sensibilizare — conștientizare, activități de petrecere a timpului liber și de formare de abilități în unitățile de învățământ, de către Agenția Națională Antidrog, prin Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Alba, se încearcă conștientizarea și sensibilizarea elevilor cu privire la necesitatea unui mediu sănătos în care să crească și să se dezvolte atât ei cât și generațiile viitoare.

Ziua mondială fără tutun se marchează, din 1988, la 31 mai, la inițiativa și sub auspiciile Organizației Mondiale a Sănătății. În 1987, țările membre ale OMS au adoptat o Rezoluție, prin care se făcea un apel la decretarea unei Zile internaționale fără fumat, la 7 aprilie 1988. Succesul înregistrat a dus la permanentizarea acestei practici, dar în ultima zi din luna mai.

AGERPRES / (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Sursa: wgnrr.org

În acest an, campania desfășurată sub sloganul “Sănătatea noastră, drepturile noastre, viețile noastre!” este condusă de Rețeaua Internațională a Femeilor pentru Drepturile Reproducerii (Global Network for Reproductive Rights — WGNRR) și partenerii săi. Acest slogan ne îndeamnă să luăm atitudine față de violența împotriva femeilor în toate formele sale. WGNRR face apel la autoritățile din întreaga lume pentru a respecta, proteja și a asigura dreptul femeilor la sănătate, demnitate și integritate corporală.

Potrivit OMS, la nivel mondial, în fiecare an, producerea de avorturi este estimată între 40-50 de milioane, ceea ce înseamnă aproximativ 125.000 de avorturi pe zi. În prezent, peste 60% din populația lumii trăiește în țări în care avortul permis este justificat de un număr mare de motive sau nu este restricționat în niciun fel. În contrast, peste 25% din populație locuiește în țări în care avortul este în general interzis iar aproximativ 14% din populație se află în țări unde avortul este permis doar pentru a salva sănătatea femeii.

Organizația Națiunilor Unite evidențiază că “una dintre formele cele mai prevalente de încălcare a drepturilor omului la nivel mondial” o reprezintă constrângerea emancipării femeilor, împiedicând, astfel, dezvoltarea durabilă. Cu toate acestea, “violența instituțională” continuă să se manifeste față de femei, în numeroase părți ale lumii, atunci când dreptul la serviciile de sănătate, în special în domeniul sănătății sexual-reproductive, le este refuzat. Declarația Organizației Națiunilor Unite din 1993 privind eliminarea violenței împotriva femeilor definește ”violența instituțională” ca fiind “violența fizică, sexuală și psihică comisă sau tolerată de către stat sau de agenții săi, indiferent de locul în care acesta se produce.” Cu toate acestea, exemple de violență și discriminare, care rezultă din încălcarea dreptului femeilor la sănătatea sexuală și reproductivă, au rămas mult prea larg răspândite.

Decizia de a lansa o campanie pentru sănătatea femeilor a fost luată la 28 mai 1987, în cadrul celei de-a V-a Reuniuni Internaționale pentru Sănătatea Femeilor, desfășurată în Costa Rica. De atunci, organizațiile de femei din toată lumea desfășoară anual diverse activități pentru a scoate în evidență probleme majore legate de acest aspect.

Rețeaua Internațională a Femeilor pentru Drepturile Reproducerii este o rețea la nivel mondial, formată în 1984. În cei peste 30 de ani de experiență a mobilizat și desfășurat campanii ale mișcărilor care luptă pentru asigurarea sănătății sexuale și reproductive. WGNRR are statut consultativ în cadrul Organizației Națiunilor Unite. Rețeaua este formată din peste 1.000 de membri individuali și organizații din 105 de țări, după cum se menționează pe site-ul acesteia, wgnrr.org.

WGNRR va acționa în sensul reunirii tuturor guvernelor pentru a permite accesul universal la serviciile de sănătatea reproductivă și pentru a elimina violența împotriva femeilor în toate formele sale, obiective ce vor fi incluse în Agenda de dezvoltare post-2015 a ONU, considerate esențiale în realizarea dezvoltării durabile.

AGERPRES/(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Sursa: worldmsday.org

Potrivit Federației Internaționale pentru Scleroză Multiplă, aproximativ 2,3 milioane de oameni din întreaga lume sunt diagnosticați cu scleroză multiplă (SM), însă numărul celor care suferă se estimează a fi mai mare, o mare parte rămânând nediagnosticați, potrivit site-ului dedicat zilei www.worldmsday.org.

În Europa numărul persoanelor afectate de SM este estimat la 700 000 de Platforma Europeană pentru Scleroza Multiplă (EMSP),www.emsp.org.

În România aproximativ 10 000 de persoane suferă de scleroză multiplă. În mai multe orașe din țară sunt organizate în această zi campanii de informare. Societatea de Scleroză Multiplă din România (SSMR), prin organizațiile membre, desfășoară cu acest prilej o serie de activități de conștientizare și informare a cetățenilor cu privire la această boală.

Între manifestările organizate în acest an, se înscriu și cele ale Asociației de Scleroză Multiplă Bistrița care a decis să marcheze Ziua internațională a sclerozei multiple la 21 și 22 mai, printr-o dezbatere la Primăria Bistrița și două ateliere tematice la Hotel Krone. Pe 22 mai, Ștacheta ciclistă SM 2015 a început în Oradea, unde mai multe trupe de dans și cântăreți au susținut un spectacol. Cei prezenți au fost invitați să transmită câte un mesaj pentru bolnavii cu scleroză multiplă cu ajutorul unor bilețele. Cicliști vor încheia cursa pe 28 mai la Alba Iulia.

Scleroza multiplă (SM) este una dintre cele mai frecvente tulburări neurologice și cauze de invaliditate la adulții tineri. Cele mai multe persoane cu SM sunt diagnosticate între 20 și 40 de ani, fiind de 2 ori mai frecventă la femei decât la bărbați. Este o boală progresivă a sistemului nervos central (SNC), caracterizată prin episoade de inflamație și demielinizare focală cu localizări multiple diseminate în timp. Simptomele sunt imprevizibile, în ansamblu incluzând oboseala, pierderea vederii, slăbiciune în picioare și brațe, rigiditate, spasme musculare, amețeală, încetinirea vorbirii și altele, potrivitwww.smromania.ro.

Nu se știe încă ce anume cauzează boala și nu există un tratament pentru vindecare. Există însă terapii care reduc simptomele și evoluția bolii. Este important ca pacienții să beneficieze de tratament cât mai repede din momentul în care sunt diagnosticați.

Ziua internațională a sclerozei multiple este o inițiativă a Federației Internaționale pentru Scleroza Multiplă (FISM), stabilită pentru a fi marcată în ultima zi de miercuri a lunii mai. FISM este singura rețea la nivel mondial care are afiliate 90 de organizații dedicate pacienților cu scleroză multiplă.

Platforma Europeană pentru Scleroza Multiplă (EMSP) reprezintă interesele persoanelor cu SM la nivel european. Este o organizație non-guvernamentală, fondată în 1989, fiind umbrela pentru organizarea a 39 de societăți din 34 de țări europene.

AGERPRES/(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Sursa: interferente.ro

Pentru a marca această zi sunt organizate mese rotunde pe tema copiilor dați dispăruți, sunt răspândite mesaje de solidaritate cu familiile acestora, prin mass-media sau pe străzile marilor orașe, sunt înălțate baloane colorate, semnul speranței. Simbolul acestei zile este floarea de “nu-mă-uita” (Myosotis sylvatica), din pricina numelui ei dar și din cauza abundenței acesteia în luna mai. De aceea, la 25 mai, organizațiile care se ocupă de manifestările din această zi obișnuiesc să distribuie populației aceste flori (fie naturale, fie artificiale).

Ziua internațională a copiilor dispăruți este marcată și în România. Din anul 2002, Salvați Copiii România este membru asociat în cadrul Federației Europene pentru Copilul Dispărut, Exploatat Sexual — Missing Children Europe. Alături de alte 28 de organizații neguvernamentale din 19 țări membre ale Uniunii Europene și Elveția, Salvați Copiii România derulează programe de informare, prevenire și intervenție în cazurile de dispariție și exploatare sexuală a copiilor.

Salvați Copiii România, în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției Române, marchează în România Ziua internațională a copiilor dispăruți prin activități de informare și sensibilizare a elevilor, părinților, profesorilor și opiniei publice în legătură cu numărul sporit de dispariții voluntare în rândul copiilor, potrivit www. salvațicopiii.ro.

Numărul european pentru copii dispăruți 116 000 este un număr de telefon gratuit pentru apelant, operațional 24/24, activ în 10 state membre ale Uniunii Europene (România, Belgia, Franța, Italia, Grecia, Ungaria, Olanda, Polonia, Portugalia și Slovacia). Formând 116 000, orice cetățean aflat în una dintre cele 10 țări poate raporta dispariția unui copil, primind informații utile despre modul de instrumentare a cazului în țara respective.

Povestea acestei zilei a început la 25 mai 1979, atunci Etan Patz, în vârstă de șase ani, a dispărut de la domiciliul său din New York și nu a mai fost găsit. A fost lansată atunci cea mai amplă campanie de căutare a vreunei persoane dispărute. Au fost înălțate baloane spre cer, au fost legate panglici roz în copaci, au fost împânzite orașele cu afișe reprezentând chipul celui dispărut și au fost anunțate recompense fabuloase. Nimic nu era prea mult pentru familia îndurerată și pentru cei care îi erau aproape. În anul următor, diferite organizații americane au patronat manifestări în amintirea lui Etan Patz, iar la 25 mai 1983, președintele SUA a declarat ziua de 25 mai “Ziua națională a copiilor dispăruți” (Missing Children’s Day).

O astfel de zi a început să fie celebrată în Canada, din 1986, la inițiativa Organizației “Copiii dispăruți” și la nivel internațional, tot din 1986, la inițiativa Crucii Roșii Internaționale, pe fondul înmulțirii alarmante a cazurilor de dispariții în rândul copiilor, potrivitwww.missingchildreneurope.eu.

Prima Zi europeană a copiilor dispăruți a fost organizată în 2002, la inițiativa organizației britanice “Child Focus”, patronată de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord și a organizației olandeze “Vermist”.

AGERPRES/(autor: Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)