Foto: (c) Adrian CUBA / Arhiva AGERPRES

Alfabetizarea este ușa spre cunoștințele esențiale pentru individ în sine. Cărțile, în toate formele lor, joacă un rol decisiv în formarea omului. Ca simboluri globale ale progresului social, cărțile pentru studiu și lectură au devenit ținte pentru cei care denigrează cultura și educația, care resping dialogul și toleranța. În ultima perioadă au avut loc atacuri asupra copiilor în școli și arderea publică a cărților. În acest context, se impune intensificarea eforturilor de promovare a cărții, împreună cu toate formele de citire și scriere, în scopul de a lupta împotriva analfabetismului și a sărăciei, pentru a construi societăți durabile, pentru a consolida bazele păcii în lume, menționează secretarul general al UNESCO, Irina Bokova, în mesajul său din acest an.

UNESCO a desemnat orașul Incheon, din Republica Coreea, “Capitala Mondială a Cărții 2015”. Acest concept a fost inițiat în 2001, orașul capitală ales fiind Madrid. În urma succesului obținut, Conferința Generală a adoptat, la 2 noiembrie 2001, Rezoluția 29, prin care în fiecare an este ales un oraș “Capitală Mondială a Cărții”. Orașul Incheon a fost ales ca recunoaștere a programului său de a promova lectura în rândul persoanelor și categoriilor defavorizate ale populației, potrivit site-ului en.unesco.org.

În această zi, în aproape toate țările lumii au loc activități dedicate cărții, autorilor, editorilor, librarilor, bibliotecarilor și, implicit, cititorilor. În toată lumea, sunt organizate expoziții de carte, lecturi publice și alte manifestări menite să încurajeze și să popularizeze lectura.

Pentru celebrarea Zilei Mondiale a Cărții și a Dreptului de Autor se urmărește implicarea a milioane de oameni din peste 100 de țări, a sute de organizații de voluntari, școli, instituții publice, grupuri profesionale și întreprinderile private. În decursul anilor această zi a câștigat un număr considerabil de participanți de pe toate continentele și din toate mediile culturale. În ultimii ani, evenimentele desfășurate au demonstrat că această zi poate fi un simbol puternic pentru lansarea de operațiuni majore de susținere a importanței cărților, în special în America Latină și Africa.

23 aprilie reprezintă și o dată simbolică pentru literatura universală. La această dată, în 1616, au murit scriitorul spaniol Miguel de Cervantes, scriitorul britanic William Shakespeare, Inca Garcilaso de la Vega — scriitor peruan de origine spaniolă.

Ideea marcării acestei zile la 23 aprilie a fost oferită de Spania, unde are loc, la 23 aprilie, Festivalul Trandafirilor, o manifestare în care este sărbătorit Sf. Gheorghe (Sfântul Jordi) și este comemorat Miguel de Cervantes, alături de William Shakespeare. În această zi, în Spania, încă din Evul Mediu, fetele și femeile primesc flori, fiind o sărbătoare a veseliei. După 1925, a devenit un obicei ca bărbaților să le fie oferită, în schimbul unei flori, o carte. Obiceiul se păstrează și astăzi în Catalonia, unde aproximativ o jumătate din vânzările anuale de cărți se realizează cu acest prilej.

În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată “Ziua Bibliotecarului din România”, astfel că în România, începând cu 2005, în ziua de 23 aprilie se sărbătorește și Ziua Bibliotecarului concomitent cu Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor.

În mai multe orașe din țară sunt organizate evenimente pentru a celebra această zi. În București, printre alte manifestări se regăsesc a patra ediție a ”Programului de carte” organizat de Muzeul Național al Literaturii Române din București, Administrația Națională a Penitenciarelor din România, Fundația Națională pentru Știință și Artă și Librăria Open Art, și Ziua Cervantes, organizată la Institutul Cervantes din București, anul 2015 având o semnificație specială, aceea a împlinirii a 400 de ani de la publicarea celei de-a doua părți a binecunoscutului roman “Don Quijote de la Mancha”, de Miguel de Cervantes, potrivit unui comunicat al Institutul Cervantes din București.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) www.earthday.org

În întreaga lume, cuvântul “mamă” are o mare putere. Pământul este “mamă” pentru fiecare din noi — o planetă uluitoare care, din timpuri imemoriale, a susținut nenumărate forme de viață. Atâta timp cât trăim, avem nevoie de aer, apă, sol fertil și nenumărate alte daruri pe care această planetă ni le oferă, susține secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, în mesajul pentru ediția 2015 a acestei zile.

În 2015, Ziua Internațională a Mamei-Pământ are ca slogan “Este rândul nostru să conducem”, accentul fiind pus pe contribuția umanității în domeniul protecției mediului, conform paginii dedicate zilei, www.un.org. Este tras un semnal de alarmă în privința schimbărilor climatice, care afectează deja oameni, animale și locuri din întreaga lume, situație ce necesită schimbări urgente.

Ziua Internațională a Mamei-Pământ este marcată la noi în țară în mai multe orașe prin diverse activități, precum plantări și lucrări de întreținere în grădini botanice și parcuri, acțiuni școlare în unități de învățământ, spectacole etc.

Tot la 22 aprilie, este marcată Ziua Planetei Pământ, inițiată de senatorul american Gaylord Nelson ca zi de luptă împotriva poluării. Simbolul ales pentru această sărbătoare a planetei Terra este litera grecească teta de culoare verde pe fundal alb. A fost marcată pentru prima dată la 22 aprilie 1970, când aproximativ 20 de milioane de americani au participat la manifestații anti-poluare pe întreg teritoriul Statelor Unite. Ulterior, în 1990, datorită eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, Ziua Planetei Pământ a început să fie organizată la nivel internațional, în peste 140 de țări.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) timeanddate.com

Ea a fost stabilită în 2010 de către Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

A fost sărbătorită pentru prima dată la 12 noiembrie 2010, la sediul central al ONU din New York, ca parte a inițiativei “Zilele limbilor ONU”, iar începând cu anul 2011 a fost schimbată în 20 aprilie.

Celebrarea zilei a vizat promovarea multilingvismului, diversitatea culturală și utilizarea egală a celor șase limbi oficiale ale ONU, care includ engleză, franceză, rusă, spaniolă, arabă și chineză, potrivitwww.un.org.

În această zi ONU și organizațiile sale afiliate organizează evenimente care prezintă frumusețea și istoria culturală bogată a limbii chineze.

Ateliere de lucru și seminarii la care sunt invitați importanți autori chinezi, poeți și caligrafi deslușesc din tainele acestei limbi. Concerte cu muzica chineză, spectacole de arte marțiale și expoziții de caligrafie au loc în întreaga lume.

Celebrarea zilei a fost stabilită pentru a avea loc, în fiecare an, în perioada Guyu/Guyu (“Ploile cerealelor”), a șasea dintre cele 24 de perioade solare create din timpuri străvechi pentru ghidarea activităților agricole, care corespunde datei de 20 aprilie în calendarul gregorian.

Această zi aduce și un omagiu personajului mitologic chinez Cangjie sau Cang Jie, care a inventat caracterele chinezești în urmă cu circa 5000 de ani. Se spune că ar fi fost istoricul oficial al Împăratului Galben. Metoda Cangjie de scriere pe computer îi poartă numele.

Limba chineză a fost desemnată ca una dintre limbile oficiale ale Organizației Națiunilor Unite de la începuturile constituiri acesteia. Este una dintre limbile cele mai vechi și cele mai vorbite din lume, fiind în prezent vorbită peste un miliard de oameni.

AGERPRES/(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) icomos.org

În acest an, prin evenimentele programate, se marchează aniversarea a 50 de ani de activitate a Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor. Evenimentele de la “Temple of Our Lady of Carmen”, din San Miguel de Santo Domingo, sunt deschise de către președintele ICOMOS, Ofelia Sanou. Vor fi prezenți și alți oficiali și se va discuta propunerea de a se conserva patrimoniul de la Santo Domingo de Heredia. La 18 aprilie, are loc și festivitatea de premiere din cadrul celei de-a XXII-a ediții a concursului de fotografie ICOMOS pentru 2015.

Manifestările în țările membre ale ICOMOS încep cu câteva zile înainte sau au loc în zilele imediat următoare. Pe 18 aprilie, o serie de evenimente, precum mese rotunde, conferințe, întruniri, care marchează a 50-a aniversare a ICOMOS, se vor desfășura în Armenia, Albania, Australia, Bosnia și Herțegovina (vizită la Castelul Vechi din Dubrovnik), Malayezia, Nepal (întâlnirile au loc pe parcursul a trei zile 17-19), Slovenia, SUA etc. Pe 17 aprilie, Serbia organizează masa rotundă “50 de ani de ICOMOS”, potrivit site-ului icomos.ro..

ICOMOS România și Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu organizează în 17 aprilie seminarul cu tema ”Abordări în proiectarea și execuția lucrărilor de restaurare la monumente istorice din spațiul rural transilvănean”. Este un seminar științific la care se vor discuta problemele de proiectare, restaurare și finanțate din fonduri europene pentru sudul Transilvaniei. Concluziile științifice preconizate sunt menite să contribuie, în viitorul apropiat, la o mai bună implementare a acestor proiecte și la o mai bună adaptare a cadrului financiar cu scopul specific de restaurare.

Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural a fost adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură la 16 noiembrie 1972. În prezent, Lista Patrimoniului Mondial include 1.007 proprietăți din 161 de state părți (care au aderat la Convenție), monumente care fac parte din patrimoniul cultural și natural, pe care Comitetul Patrimoniului Mondial le consideră ca având o valoare universală excepțională. Dintre acestea, 779 sunt cu specific cultural, 197 sunt naturale, 31 sunt mixte iar 46 sunt în pericol de a se distruge, potrivit http://whc.unesco.org/en/list.

România a acceptat Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural la 30 martie 1990, prin Decretul 187/1990, devenind stat parte a Convenției. Țara noastră are trecute pe Lista Patrimoniului Mondial: Delta Dunării, Biserici din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Centrul istoric din Sighișoara, Biserici de lemn din Maramureș.

Comitetul Internațional al Monumentelor și Siturilor cuprindea, în martie 2015, 9.500 de membri individuali din 144 de țări, 110 Comitete Naționale și 28 Comitete Științifice Internaționale. ICOMOS a făcut propunerea pentru marcarea acestei zile pe 18 aprilie 1982, ea fiind, apoi, aprobată la Conferința Generală UNESCO din 1983. Scopul acestei sărbători este de a oferi posibilitatea conștientizării de către populație atât a valorii și diversității patrimoniului la nivel național și mondial, cât și a expunerii și vulnerabilității acestuia și, în consecință, încurajarea eforturilor necesare pentru protecția și conservarea sa.

AGERPRES/(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) wfh.org

În 2015, pentru a marca această zi, Federația Internațională de Hemofilie (FIH) recomandă sloganul “construirea unei familii de sprijin”, menționând că este esențial pentru ca aceia cu o tulburare de sângerare să fie susținuți și încurajați de familie. De asemenea, familia poate contribui la conștientizarea necesității unui tratament adecvat afecțiunii. Îngrijirea și sprijinul acordat celor suferinzi crește calitativ atunci când pacientul are în jurul său o “familie extinsă” formată din echipe medicale, prieteni, colegi și rude apropiate. În 2015, Ziua Mondială a Hemofiliei reprezintă o oportunitate unică de a conecta, la nivel global, pe rețeaua social-media a Federației Mondiale de Hemofilie, familiile în care trăiesc persoane cu tulburări de sângerare, acțiune organizată pentru a încuraja comunitatea online să se alăture acestor familii, potrivit site-ului dedicat zilei.

Potrivit FIH, în lume există 6,9 milioane de oameni care suferă de o tulburare de sângerare iar 75% dintre aceștia nu știu. Hemofilia este o boală care nu se vindecă, dar tratată corect aduce pacientul la condițiile de viață ale unui om normal. O informare eficientă crește gradul de conștientizare, oferind posibilitatea unei diagnosticări și accesul la îngrijire pentru milioane de oameni care, altfel, rămân fără tratament.

În România, pacienții cu hemofilie beneficiază, începând din luna februarie 2015, de un departament special amenajat la Institutul Clinic Fundeni, unde sunt preluați de o echipă multidisciplinară, conform recomandărilor europene. Anul trecut bugetul pentru tratamentul celor care au această afecțiune a fost mărit cu 40%. Anul acesta se va merge pe același buget, dar acesta este insuficient, potrivit Asociației Naționale a Hemofilicilor din Romania. Bolnavii de hemofilie care nu au tratament cu factor de coagulare ajung să aibă probleme ortopedice, iar unii dintre aceștia pot muri.

Ziua Internațională a Hemofiliei a fost stabilită în 1989, Federația Internațională de Hemofilie alegând această dată în onoarea fondatorului Federației, Frank Schnabel, născut în această zi. Cu această ocazie, în fiecare an, asociațiile de hemofilie și centrele de tratament din întreaga lume organizează întâlniri, competiții sportive, expoziții și alte evenimente menite să crească nivelul de informare asupra bolii și să sensibilizeze opinia publică față de hemofilie și față de celelalte tulburări hemoragice ereditare.

Federația Internațională de Hemofilie este o organizație internațională non-profit, înființată în 1963, care reunește organizații de pacienți din 127 de țări. Beneficiază de recunoaștere oficială din partea Organizației Mondiale a Sănătății. Federația asigură sprijin pacienților care suferă de tulburări hemoragice precum: hemofilia, maladia von Willebrand, disfuncții plachetare ereditare și alte deficiențe.

Hemofilia este o boală ereditară, legată de o anomalie genetică, provocată de deficitul unei proteine de coagulare, prezentă în mod normal în plasmă, fapt care face ca în caz de rănire să existe un risc important de sângerare. Hemofilia nu se vindecă, dar se poate trata. În prezent, datorită tratamentelor injectabile cu produse conținând factori de coagulare, chiar și persoanele care suferă de hemofilie în formă gravă pot duce o viață aproape normală. Hemofilia este o boală congenitală care se moștenește în special în rândul băieților. Mamele sunt, de obicei, purtătoare ale defectului genetic, iar fiii lor fac boala, care se manifestă prin sângerări.

Conform statisticilor prezentate de www.nhs.uk, în cazul unei mame cu o genă anormală legată de cromozomul X și un tată neafectat, riscul de a avea un băiat sau o fetiță cu hemofilie este de 1 la 4. În cazul în care tatăl este cel afectat, nu există riscul să aibă un băiat cu hemofilie. În cazul unei fetițe, aceasta va fi purtătoare a cromozomului și poate da afecțiunea mai departe copiilor ei. Când ambii părinți sunt afectați, există riscul de 1 la 4 ca nou-născutul, băiat sau fată, să aibă hemofilie.

La nivelul majorității țărilor din Uniunea Europeană, hemofilia beneficiază de tratament adecvat, ceea ce face ca speranța de viață a bolnavilor de hemofilie să fie aceeași ca a restului populației, asigurându-le totodată integrarea pe piața muncii și o viață activă. În alte țări, însă, hemofilia continuă să fie o boală invalidantă și chiar o cauză de deces.

AGERPRES/(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) Nicolae BADEA / Arhiva AGERPRES

În noiembrie 1968, delegații la cea de-a 61-a Conferință generală a Federației Internaționale de Aeronautică (FIA) au decis să marcheze Ziua mondială a aviației și cosmonauticii în fiecare an la 12 aprilie, aceasta fiind confirmată în 1969, prin decizia Consiliului FIA, la recomandarea Federației Sportului Aerian a URSS.

Adunarea Generală a ONU, la inițiativa Rusiei, a declarat 12 aprilie — Ziua internațională a zborului omului în spațiu, prin Rezoluția 65/271, în 2011, când s-a aniversat, în peste 75 de țări, 50 de ani de la zborul cosmonautului sovietic Iuri Gagarin.

Ziua cosmonauticii a fost instituită pentru prima dată 1962, prin ordinul executiv al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS (Parlament) din 9 aprilie 1962, în onoarea primului zbor spațial cu echipaj uman. În Federația Rusă, Ziua cosmonauticii a fost instituită în martie 1995, potrivit site-ului sputniknews.com.

La 12 aprilie 1961, Iuri Alexeevici Gagarin executa un zbor de 108 minute la bordul navetei sovietice ”Vostok 1”. Nava a fost lansată la orele 9 și 7 minute (ora Moscovei) de la cosmodromul Tiuratam (situat la 200 km SV de Baikonour) și s-a plasat pe o orbită cu perigeul de 181 km, apogeul la 327 km, înclinarea de 65,57 grade. O cameră de televiziune instalată la bordul navei a transmis în permanență imagini despre gesturile, atitudinea și mișcările cosmonautului, până la ieșirea din orbită. Pe toată durata misiunii, au fost făcute însemnări în jurnalul de bord. A fost descris orizontul, atât la intrarea navei în umbra Pământului, cât și la ieșirea ei la lumină. Gagarin a făcut un înconjur al planetei și s-a reîntors pe Pământ.

Șapte ani mai târziu, la 27 martie 1968, ”primul om în Cosmos”, Iuri Gagarin se prăbușea cu avionul în timpul unui zbor de antrenament, în circumstanțe neelucidate până în prezent.

La 5 mai 1961, SUA a trimis primul american în spațiu, Alan Shepard Jr. El a realizat un zbor suborbital de 15 minute și 22 de secunde.

La 20 iulie 1969, omul a pășit pentru prima dată pe Lună. Neil Armstrong și Edwin “Buzz” Aldrin din misiunea Apollo 11 s-au aflat timp de 21 de ore și jumătate pe Lună, dintre care 2 ore și jumătate în afara capsulei.

Primul zbor cosmic al navetei spațiale Columbia a început tot pe 12 aprilie, dar după 20 de ani de la primul zbor al omului în spațiu, în 1981. La bord, s-au aflat doi astronauți americani, pilotul Robert Crippen, pilot, și comandantul John Young. Pe 1 februarie 2003, în timpul celei de-a 28-a misiuni, STS-107, Columbia s-a dezintegrat în timpul reintrării în atmosfera terestră deasupra Texasului. Toți cei 7 membri ai echipajului au pierit.

Tot în 1981, dar în luna mai, cosmonautul Dumitru Prunariu realiza prima participare a unui român la un program spațial. El a participat la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spațial “Intercosmos” și a petrecut în spațiu 7 zile, 20 de ore și 42 de minute.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) Radu TUȚĂ / Arhiva AGERPRES

Această zi, inițial marcată doar la nivel european, este o inițiativă a ”European Parkinson’s Disease Association”. Din 1997, manifestările s-au extins și pe celelalte continente. Lalelele roșii reprezintă simbolul internațional adoptat de toate organizațiile ce luptă cu boala Parkinson.

Scopul marcării în fiecare an a acestei zile este acela al creșterii nivelului de informare despre boala Parkinson și al impactului acesteia asupra celui suferind, dar și asupra familiei și societății. Deși nu există tratament pentru vindecarea bolii Parkinson, ea poate fi ținută sub control. Pacienți în stadii avansate de boală devin din ce în ce mai mult dependenți de ajutorul și susținerea semenilor. O mai bună informare va reduce stigma asociată bolii, va crește înțelegerea și sprijinul comunității și va conduce la creșterea calității vieții pentru cei afectați, potrivit site-lui dedicat zilei, www.whathealth.com. Boala Parkinson este una dintre afecțiunile cu implicații pe absolut toate nivelurile: fizic, psihic și emoțional, dar și social și economic.

Maladia Parkinson este cea mai răspândită boală neurodegenerativă, după Alzheimer. Este important ca pacientul să recunoască primele simptome și să se adreseze medicului în vederea stabilirii precoce a diagnosticului. În prezent, diagnosticarea este de cele mai multe ori întârziată, din cauza lipsei de informare a populației, care nu cunoaște sau ignoră primele simptome, boala ajungând să fie confirmată uneori în stadii avansate.

La nivel mondial, boala afectează aproximativ 6,3 milioane de oameni. În Europa, aproximativ 1,2 milioane de oameni sunt afectați de boala Parkinson. Cele mai multe cazuri apar după vârsta de 60 de ani, dar se estimează că una din zece persoane este diagnosticată înainte de a împlini vârsta de 50 de ani. Totuși, această boală poate afecta și persoane mai tinere, sub 40 de ani, potrivitwww.europeanbraincouncil.org.

În România, ediția din 2015 a Zilei mondiale de luptă împotriva maladiei Parkinson este marcată prin campania de informare și educare “Grădina cu speranțe”, organizată de Asociația de Luptă Împotriva Bolii Parkinson în parteneriat cu Societatea Română de Neurologie. Această acțiune este anunțată prin realizarea unui covor de 15 mii de lalele, amplasat în centrul istoric al Bucureștiului. Anul trecut, cele două organizații, printr-o acțiune de conștientizare, au împărțit 72.000 de lalele roșii, reprezentând numărul celor diagnosticați cu boala Parkinson în România. Cu prilejul acestei zile, în mai multe orașe din țară, sunt organizate vernisaje, mese rotunde, simpozioane sau alte acțiuni adresate publicului larg.

Asociația de Luptă Împotriva Bolii Parkinson este singura organizație nonguvernamentală din România care apără drepturile și interesele celor diagnosticați cu boala Parkinson și care colaborează cu farmaciștii, cu medicii și cu Societatea Română de Neurologie pentru a găsi cele mai bune soluții pentru bolnavii care suferă de aceasta maladie.

Medicul și farmacistul englez James Parkinson (1755-1824) a descris, în 1817, semnele unei boli, care, de atunci, poartă numele de boala Parkinson. Astăzi, se știe că boala Parkinson nu este o paralizie spastică, așa cum s-a crezut inițial. Boala Parkinson este o tulburare degenerativă a sistemului nervos central, ce survine în urma distrugerii lente și progresive a neuronilor, a reducerii nivelului de dopamină. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mișcărilor, pacienții prezintă gesturi rigide, sacadate și incontrolabile.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) Lucian TUDOSE / Arhiva AGERPRES

A fost proclamată în 1990, în cadrul celui de-al IV-lea Congres al Uniunii Internaționale a Romilor, care s-a desfășurat la Varșovia. A fost aleasă această dată în amintirea zilei de 8 aprilie 1971, când a avut loc, lângă Londra, prima reuniune la nivel internațional a reprezentanților etniei rome. Cu acea ocazie, au fost puse bazele unei organizații internaționale a romilor, denumită ”Uniunea Internațională a Romilor” (IRU). La congres, au participat delegații din 14 țări. Potrivit site-ului internationalromaniunion.org, cu această ocazie, au fost adoptate, ca simboluri internaționale, drapelul și imnul ”Djelem, Djelem” (”Mergeam, mergeam”), compus de muzicianul francez Jarko Jovanovic, împreună cu medicul de origine slovacă Ján Cibulka.

Potrivit celor stabilite la Congres, această zi este pentru romii de pretutindeni și un moment de comemorare a celor uciși în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. În timpul regimurilor fasciste din numeroase țări europene, romii au suferit persecuții, au fost închiși și deportați în lagăre de exterminare. Drapelul era inițial compus din două culori, albastru și verde, dar la Congresul de la Londra s-a decis adăugarea unei roți roșii în mijloc.

Din 1993, IRU are statut de organizație consultativă pe lângă Organizația Națiunilor Unite, notează site-ul menționat.

Scopul acestei zile este acela de a atrage atenția societății asupra problemelor cu care se confruntă romii, pentru îmbunătățirea situației educaționale și, deopotrivă, pentru revendicarea drepturilor civile ale romilor. Manifestările prilejuite de această zi includ evenimente de promovare a valorilor culturale și a limbii romani, dar în mod special a identității romilor. Unul dintre principalele obiective este, de altfel, recunoașterea internațională a minorității rome ca minoritate națională de origine indiană.

În anul 1983, a fost organizat, la Chandigargh, în India, primul Festival Mondial al Romilor, care s-a bucurat de prezența lui Indira Ghandi, cel ce avea să devină, ulterior, prim-ministru al Indiei. Potrivit site-ului internationalromaniunion.org, prezența acestuia la eveniment reprezintă o recunoaștere a faptului că etnia romă are origine indiană.

La 8 aprilie 2002, a fost celebrat jubileul milenar, reprezentând 1.000 de ani de atestare a romilor în Europa, eveniment ce a prilejuit desfășurarea, în numeroase țări de pe toate continentele, a ”Ceremoniei Râului”. Cu această ocazie, au fost aruncate pe ape flori și lumânări aprinse, în memoria strămoșilor romi care și-au început, cu o mie de ani în urmă, drumul către Europa, apoi către cele două Americi și mai departe.

În România, la data de 8 aprilie se marchează ”Sărbătoarea etniei romilor din România”, în urma adoptării de către Parlamentul României a Legii nr. 66/2006, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 276 din 28.03.2006. Legea prevede celebrarea, în data de 8 aprilie a fiecărui an, a acestei sărbători, implicarea autorităților administrației publice centrale, cu atribuții în domeniul asigurării egalității de șanse și al combaterii discriminării, precum și a celorlalte autorități centrale și locale, pentru a sprijini organizarea de manifestări publice și a unor acțiuni social-culturale dedicate acestei zile a etniei romilor. În același timp, Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune vor reflecta, în cadrul programelor special destinate minorităților naționale, manifestările respective.

Prima atestare documentară a comunităților de romi datează din anul 1068, din vremea Imperiului Bizantin. Despre locul de origine al romilor, există mai multe teorii. Unii specialiști consideră că aceștia ar proveni din Egipt, în timp ce alții avansează ipoteza venirii lor din zona de nord-vest a Indiei, din provincia Punjab. De altfel, s-a constatat că limba romani seamănă foarte mult cu hindi, argument în favoarea originii lor indiene. Se estimează că plecarea lor din India s-a petrecut în urmă cu cel puțin 1.000 de ani. Unii cercetători consideră că au existat mai multe valuri de migrație din India. Și astăzi există triburi nomade sau seminomade în India, care susțin teoria că romii au fost nomazi de la început, au părăsit India în timpul unei invazii și apoi au fost împinși spre Europa de războaie și invazii ulterioare.

AGERPRES/ (Documentare-Andreea Onogea, editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) Li Mangmang / XINHUA FOTO

Cu ocazia marcării Zilei Mondiale a Sănătății — 7 aprilie 2015—, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) încurajează eforturile care vizează îmbunătățirea securității sanitare a alimentelor de la fermă în farfurie și în toate etapele intermediare, relatează site-ul who.int.

Potrivit estimărilor, alimentele produse sau servite în condiții neigienice se află la originea a circa 2 milioane de decese pe an, printre care un mare număr de copii.

Alimentele care conțin bacterii, viruși, paraziți sau diferite substanțe chimice provoacă peste 200 de boli, de la diaree la diverse forme de cancer.

Apar mereu noi amenințări la adresa securității sanitare a alimentelor: schimbările care intervin în producție, în distribuirea și consumul alimentelor, modificările de mediu, agenții patogeni noi și emergenți, rezistența la medicamente antimicrobiene pun numeroase probleme sistemelor naționale de securitate a alimentelor, iar sporirea numărului de călătorii și dezvoltarea comerțului cresc probabilitatea unei propagări internaționale a contaminării.

OMS sprijină statele membre să prevină și să depisteze escaladarea bolilor de origine alimentară, ajutându-le să le facă față conform Codex alimentarius, care cuprinde norme internaționale, directive și coduri de practici vizând alimentația și care acoperă principalele alimente și procese de prelucrare. Alături de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), OMS avertizează statele în cazul unor urgențe la nivelul securității sanitare a alimentelor, prin intermediul unei rețele de informare internațională.

Securitatea alimentară a alimentelor este o responsabilitate comună și este importantă colaborarea pe întreaga filieră de producție alimentară — de la agricultor și producător la distribuitor și consumator.

De exemplu, Manualul OMS “Cinci chei pentru alimente mai sigure” conține recomandări practice destinate distribuitorilor și consumatorilor în privința manipulării și pregătirii alimentelor. Prima este curățenia, a doua — separarea alimentelor crude de cele preparate, a treia — o tratare termică suficientă a alimentelor (fierbere, prăjire, etc.), a patra — menținerea alimentelor la o temperatură adecvată și a cincea cheie — utilizarea unor produse sigure (inclusiv a apei).

Ziua Mondială a Sănătății 2015 este o bună ocazie pentru sensibilizarea celor care lucrează în diferite sectoare guvernamentale, a agricultorilor, producătorilor, vânzătorilor și personalului din sănătate — și a consumatorilor în aceeași măsură — cu privire la importanța siguranței sanitare a alimentelor și la rolul pe care îl poate juca fiecare din cei enumerați pentru ca nimeni să nu se îndoiască de alimentele pe care le consumă, încheie who.int.

AGERPRES/(AS — autor: Lelia Bretan, editor: Mariana Ionescu)

Foto: (c) ibby.org


Ziua internațională a cărților pentru copii a fost inițiată în 1967. La nivel internațional, în fiecare an, este patronată de o țară membră a International Board on Books for Young People (IBBY). Aceasta alege o temă și invită un autor pentru a scrie un mesaj adresat copiilor din întreaga lume. Numește, de asemenea, un artist pentru a realiza un poster care să transmită tema acestei zile. IBBY este o organizație non-profit, fondată la Zurich, în Elveția, în 1953, și reprezintă o rețea internațională de oameni, angajată în a aduce împreună cărțile și copiii.

În 2015, evenimentul este patronat de Emiratele Arabe Unite. Posterul a fost creat de artista și ilustratoarea Ashley Bryan. Tema aleasă pentru această zi promovează conceptul: “Mai multe culturi — o singură poveste”. În mesajul său, scriitoarea Marwa Al Aqroubi subliniază “Vorbim multe limbi care provin din medii diferite și cu toate acestea ne împărtășim aceleași povești”, potrivit site-lui IBBY dedicat zilei,www.ibby.org.

Manifestările pentru promovarea cărții și a lecturii includ activități în școli și biblioteci publice, articole în presă, întâlniri cu autori și ilustratori, concursuri literare, expoziții de carte, de reviste școlare și de filatelie, momente artistice, ateliere de desen și de integrame, întreceri sportive și jocuri cu zmee și măști.

În România, sunt organizate evenimente dedicate acestei zile în numeroase orașe. La fel ca în anii anteriori, Editura Litera sărbătorește Ziua internațională a cărților pentru copii dând start campaniei de încurajare a lecturii în rândul celor mai tineri cititori: ”Liniște, copiii citesc!”. Dascălii din toată țara au fost invitați să își înscrie școala la concurs pe pagina de facebook Litera Mică, urmând ca pe 2 aprilie câștigătorii să primească sute de cărți cu care să construiască un fort de apărare a lecturii chiar în școala lor. Școlile vor primi volume din cele mai îndrăgite colecții, care vor rămâne în bibliotecile proprii, pentru ca toți copiii să le poată citi, potrivit comunicatului Editurii Litera. Anul trecut, în cadrul aceleiași campanii, holurile a 25 de grădinițe, școli și licee au fost pavate cu cărți, pe care copiii le-au primit în dar.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)