Foto: (c) George CĂLIN / Arhiva AGERPRES

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat rezoluția de instituire de acestei zile la 21 decembrie 2012, încurajând toate statele membre să organizeze activități pentru promovarea rolului pădurilor și pentru protejarea acestora. De regulă, aceste activități includ campanii de plantare a arborilor, festivaluri, expoziții, dar și reuniuni pe această temă.

Forumul Națiunilor Unite pentru Păduri (UNFF) a fost desemnat de către Adunarea Generală ONU pentru a facilita marcarea Zilei internaționale a pădurilor, în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), cu guvernele, cu organizațiile internaționale și regionale, precum și cu părțile interesate, inclusiv cu societățile civile.

Omenirea nu și-a pus problema rolului pădurii în mod științific decât foarte târziu, începând cu secolul al XIX-lea, ca urmare a modificărilor socio-economice ce au determinat o creștere importantă în utilizarea și exploatarea lemnului.

Tema de anul acesta aduce în prim plan ”Pădurile și schimbările climatice”. Pădurile reprezintă cele mai diverse ecosisteme biologice de pe suprafața terestră, găzduind peste 80% din speciile terestre de animale, plante și insecte. Ele joacă un rol-cheie în lupta noastră de adaptare la schimbările climatice și de diminuare a acestora și contribuie la menținerea echilibrului de oxigen, dioxid de carbon și umiditate din aer. Totuși, în ciuda tuturor acestor beneficii ecologice, economice, sociale și medicale, distrugem o mare parte a pădurilor de care avem nevoie pentru a supraviețui. Defrișările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant, 13 milioane de hectare de pădure fiind distruse anual. Acestea provoacă între 12 și 20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, care duc la schimbările climatice.

Anul acesta, cu prilejul Zilei internaționale a pădurilor, vor fi organizate o serie de campanii de plantare a arborilor, galerii artistice, de pictură, fotografie și prezentări de filme, cât și alte evenimente pe această tematică organizate la nivel național sau comunitar.

În mesajul său cu prilejul sărbătoririi ediției din 2015 a Zilei internaționale a pădurilor, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, declara că ”pentru a construi un viitor durabil, rezistent la schimbările climatice, trebuie să investim în păduri. Aceasta necesită implicare politică la cel mai înalt nivel, proiecte inteligente, susținere legislativă, parteneriate inovatoare și finanțare”.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) www.un.org

Cuvântul Nowruz, de origine persană/iraniană, înseamnă ”zi nouă”. În momentul echinocțiului de primăvară, razele soarelui cad perpendicular pe linia ecuatorului, luminând în mod egal atât emisfera nordică, cât și pe cea sudică, iar ziua este egală cu noaptea. Nowruz este o celebrare a renașterii naturii.

Ziua internațională Nowruz este sărbătorită de oameni care aparțin diferitelor comunități și religii, dar pentru adepții zoroastrismului este o sărbătoare sfântă.

Originară din Persia, Nowruz a fost marcată inițial într-una dintre capitalele Imperiului Ahemenid, primul dintre imperiile persane, și de aici s-a răspândit în toate regiunile care au intrat sub influența culturală persană sau iraniană, ajungând să fie celebrată în Afghanistan, Azerbaidjan, Caucazul de Nord, în estul Turciei și în nordul Irakului, în Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Kârgâstan, Kazahstan și în alte câteva comunități din Asia centrală și de sud.

Sărbătorirea zilei Nowruz promovează valorile păcii și ale solidarității între generații și în interiorul familiilor, dar și consolidarea legăturilor între popoare, bazate pe respect reciproc și pe relații de bună vecinătate, contribuind astfel la diversitate culturală și la prietenie între diferite comunități. Ritualurile practicate cu această ocazie reflectă legătura inseparabilă dintre om și natură și a respectului acestuia față de sursele naturale de viață.

Proiectul privind decretarea Zilei internaționale Nowruz a fost elaborat de statele Afganistan, Azerbaidjan, Albania, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Iran, India, Kazahstan, Kârgâstan, Tadjikistan, Turcia și Turkmenistan și a fost prezentat la cea de-a 64-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite. La 30 septembrie 2009, Nowruz a fost inclusă în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO, iar la cea de-a 71-a reuniune plenară, care a avut loc la 23 februarie 2010, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care data de 21 martie devenea Ziua internațională Nowruz. Cu aceeași ocazie, au fost invitate să participe la evenimentele prilejuite de această sărbătoare toate statele membre interesate, îndeosebi agențiile specializate și UNESCO, cât și organizațiile partenere, fie ele internaționale sau regionale, dar și organizațiile non-guvernamentale.

În prezent, în țările care sărbătoresc Ziua internațională Nowruz, dar și în comunitățile acestora de peste hotare, se organizează festivaluri tradiționale, concerte, evenimente culturale sau chiar adevărate ceremonii de plantare, pentru a marca, astfel, renașterea naturii.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) www.worlddownsyndromeday.org

În 2006, Organizația Internațională a Persoanelor cu Sindromul Down (Down Syndrome International — DSI) a decis marcarea oficială a zilei dedicate Sindromului Langdon — Down (World Down Syndrome Day / Journée Mondiale de la Trisomie 21) la data de 21 martie. Marcarea acestei zile a fost oficial recunoscută de Organizația Națiunilor Unite, în 2012, ocazie cu care a organizat conferința cu tema “Construindu-ne viitorul”, la sediul său din New York, SUA. Această zi a fost recomandată pentru a fi marcată în toate țările membre ONU.

Organizația Națiunilor Unite subliniază importanța educației, în cazul persoanelor diagnosticate cu sindrom Down, cât și a unei îngrijiri medicale corespunzătoare, fără a omite însă necesitatea unui sprijin din partea comunității, prin integrarea lor socială, toate acestea contribuind la obținerea unei calități optime de viață.

Cu ocazia acestei zile, încă din 2006, sunt organizate, la nivel mondial, o serie de manifestări specifice, care au devenit, cu fiecare ediție, tot mai numeroase și mai ample. Organizația Internațională a Persoanelor cu Sindromul Down încurajează toate țările din lume să organizeze activități și evenimente proprii, dar având toate scopul de a contribui la ridicarea gradului de conștientizare a ceea ce reprezintă sindromul Down, atât pentru cei diagnosticați cu el, cât și pentru cei apropiați acestora.

Anul acesta, Ziua mondială a sindromului Langdon-Down se află la cea de-a X-a ediție și propune tema ”Oportunitățile mele, alegerile mele”, punând totodată accentul pe importanța drepturilor egale și pe rolul familiilor. Oamenii cu sindromul Down trebuie, la fel ca toți ceilalți oameni, să beneficieze de drepturi egale, atât în perioada copilăriei, cât și în cea a maturității, să li se ofere aceleași oportunități și să aibă dreptul la propriile alegeri. De asemenea, Organizația Internațională a Persoanelor cu Sindromul Down insistă asupra importanței mediului familial și a rolului pozitiv, pe care aceasta îl are în dezvoltarea și susținerea celor cu sindrom Down.

În România, Ziua mondială a sindromului Down a fost marcată pentru prima dată în 2012, când au avut loc evenimente dedicate acestor persoane în 18 orașe. Anul acesta, potrivit calendarului ONU, sunt anunțate, la București, spectacolul de dans ”Dance. Inspire. Love”, organizat de Fundația Inimi Generoase, pe 21 martie, dar și o serie de evenimente organizate de Asociația Down București, în perioada 20-22 martie.

Potrivit ONU, incidența sindromului Down este între 1 din 1.000 până la 1 din 1.100 de nou-născuți vii la nivel mondial, provocând dizabilitate intelectuală și fizică, precum și problemele medicale asociate. Potrivit site-ului www.sindrom-down.ro, sindromul Down este o dispunere cromozomială naturală, care a făcut parte întotdeauna din condiția umană, fiind universal prezent în toate națiile, genurile și mediile socio-economice, deși există o mare variație a acestei incidențe în întreaga lume.

”Sindrom” reprezintă o suită de semne și caracteristici, iar ”Down” provine de la numele medicului englez John Langdon Haydon Down, primul care a descris sindromul în 1866, cu aproximativ 100 de ani înainte ca acest cromozom suplimentar să fie descoperit.

AGERPRES / (Documentare — Daniela Dumitrescu, Andreea Onogea; editor: Irina Andreea Cristea)

Foto: (c) Cristian NISTOR/Arhiva AGERPRES

Este o zi pe care mulți consumatori, iubitori ai naturii, ecologiști și activiști pentru drepturile animalelor din întreaga lume promovează o nutriție fără carne, iar acțiunile desfășurate urmăresc să-i ajute și să-i îndrume pe cei dispuși să treacă la o dietă bazată de fructe, legume, cereale și leguminoase. Ziua fără carne este o campanie internațională și pentru promovarea non-violenței față de animale.

Lansată în 1985 de Farm Animal Rights Movement — FARM (Mișcarea pentru drepturile animalelor de fermă), din respect pentru animale, pentru conservarea planetei și îmbunătățirea sănătății populației a fost celebrată la început doar pe continentul american, fiind susținută și de nume celebre precum Dirk Benedict, James Cromwell, Doris Day, Jennie Garth, Chrissie Hynde, Joaquin Phoenix, Ally Sheedy etc. A câștigat repede teren și pe alte continente, devenind cea mai mare campanie de educare și informare a populației asupra produselor alimentare, marcată în prezent în peste 50 de țări.

În Europa, este puternic susținută de Franța, prin numeroase campanii care militează pentru o dietă fără produse de origine animală. Populația poate afla în această zi mai multe despre stilul de viață fără carne și motivele pentru care ar putea fi făcută această alegere prin acțiunile organizate prin broșurile și pliantele distribuite cu acest prilej.

Încurajarea vegetarianismului, prin acțiunile organizate, ajută oamenii să descopere, cu ușurință, un alt stil de viață, ce poate avea efecte benefice la nivel planetar. Marcarea acestei zile are un caracter laic, fiind motivată printre altele și de compasiunea pentru animale. Conferințele, acțiunile de stradă, mesele publice, cursurile de gătit, degustarea de produse alimentare vegetariene, distribuirea de pliante, organizate pentru a descoperi această metodă de hrănire, fac parte din campaniile pentru a salva multe animale de la sacrificare.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

În fiecare an este aleasă o temă, printr-o convenție între povestitorii din întreaga lume. Tema pentru anul 2015 este cuvântul “dorințe”, prin care suntem îndemnați să povestim despre planurile și visele noastre, pentru a fi cunoscute de toată lumea.

În fiecare an sunt organizate manifestări culturale pe parcursul a 2, 3 zile, în ambele emisfere începând din ziua echinocțiului. În cadrul reuniunilor, participanții își împărtășesc reciproc experiențele trăite personal, pentru a învăța unii de la alții, pentru a fi folosite ca sursă de inspirație, dar și pentru a stabili prietenii și contacte noi.

La noi în țară, pentru a celebra Ziua internațională a povestirii, au loc lansări de carte, întâlniri cu scriitori și cu actori la care poate participa publicul larg.

Această zi își are rădăcinile într-o zi națională din Suedia, aniversată între 1991-1992, numită “Alla berättares Dag” (O zi întreagă pentru povestitori). A fost aniversată apoi în cercuri restrânse de povestitori. În 1997, povestitori din Perth, Australia de Vest, au organizat întruniri timp de cinci săptămâni, pentru a celebra ziua de 20 martie drept “Ziua internațională a naratorilor”. În același timp, această zi a fost sărbătorită în Mexic și în alte țări din America de Sud. În 2002, marcarea acestei zile s-a răspândit în Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda și Estonia. În 2003, ideea a prins contur în Canada și în alte țări, evenimentul devenind cunoscut pe plan internațional ca Ziua mondială dedicată povestirii. Începând din 2004, Franța a participat la manifestări cu evenimentul “Jour Mondial du Conte”. În 2005, au fost organizate evenimente în 25 de țări, iar numărul acestora crește în fiecare an, potrivit paginii dedicate zilei World Story Telling Day.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)

Foto: (c) worldoralhealthday.com

În acest an tema este “Un zâmbet pentru viață!”. Importanța marcării acestei zile este dată și de faptul că potrivit estimărilor 90% din populația lumii va suferi de afecțiuni dentare în timpul vieții, afecțiuni care în mare parte ar pute fi evitate prin aplicarea unor măsuri de prevenire, se menționează pe site-ul dedicat zilei.

În 2015, campania ”Zâmbește România” se află la a patra ediție lansată de GSK Consumer Healthcare. Peste 100.000 de români au beneficiat în mod direct de soluțiile de îngrijire orală oferite gratuit în cei trei ani de desfășurare a campaniei. Opt din zece românii nu au timp să se spele pe dinți, iar majoritatea sar peste periajul de seară, se arată în cel mai recent studiu comandat de GSK Consumer Healthcare.

Și în acest an, ”Zâmbește România” va încerca să îmbunătățească starea de sănătate orală a românilor, aducând soluții concrete și programe educaționale pentru o mai bună sănătate orală. În plus, în 2015, sub îndemnul “Inspiră România să zâmbească sănătos!”, campania îi invită și îi încurajează pe români să se alăture campaniei, arătând ce ar face ei concret pentru a provoca o schimbare printre oamenii din jur și semnalizând că igiena orală este o problemă foarte importantă de sănătate.

Activitățile educaționale, care încep pe 20 martie 2015, se vor derula până la sfârșitul anului. Românii vor beneficia, de asemenea, și de consultații gratuite în cele peste 1.500 de cabinete stomatologice din întreaga țară înscrise în programul ”Zâmbește România”.

Consumul de produse de igienă orală la români a fost în creștere în 2014 față de 2013 — 1,5 tuburi de pastă de dinți de la 1 tub. De asemenea, ultimele date de la nivel național arată că românii își schimbă în prezent periuța de dinți o dată la 1,5 ani — mai des față de statisticile din 2013, care arătau că un român folosea aceeași periuță de dinți timp de 2 ani.

Studii anterioare arătau că în 2012, peste 80% dintre români se confruntau cu probleme dentare, cele mai frecvente dintre acestea fiind cariile. În ceea ce privește noua generație, potrivit studiului, 75% dintre copiii de până în 13 ani au carii pe dinții temporari, iar patru din zece copii au carii pe dinții definitivi, aproape 90% dintre acestea netratate.

Ziua mondială a sănătății orale a fost celebrată pentru prima dată pe 12 septembrie 2008. A fost adoptată de Adunarea Generală a Federației Dentare Internaționale, pentru a marca aniversarea Conferinței Internaționale a Organizației Mondiale a Sănătății pentru Îngrijirile Primare de Sănătate de la Alma Ata, Kazakhstan, desfășurată între 6-12 septembrie 1978. Ziua a fost aleasă și în onoarea fondatorului Federației Dentare Internaționale, Charles Godon, care s-a născut pe 12 septembrie 1854. Din motive practice, legate de posibilitățile de planificare și de organizare a campaniilor, Federația Dentară Internațională a modificat data la care se sărbătorește Ziua Mondială a Sănătății Orale, aceasta devenind 20 martie.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Ziua internațională a teatrului pentru copii și tineret se sărbătorește anual la 20 martie, în peste 80 de țări, la inițiativa Asociației Internaționale de Teatru pentru Copii și Tineret (International Association of Theatre for Children and Young People – ASSITEJ), organizație nonguvernamentală, fondată în 1965. Organizația promovează schimbul internațional de cunoștințe și tehnici în teatru.

Foto: (c) assitej-international.org

În acest an Ziua internațională a teatrului pentru copii și tineret celebrează 50 de ani de la fondarea ASSITEJ. Mesajul campaniei Asociației Internaționale de Teatru pentru Copii și Tineret pentru ediția din acest an este “Du un copil la teatru !”.

România, fiind una dintre țările fondatoare ale ASSITEJ, organizează în fiecare an diverse evenimente. Este deja o tradiție ca în această zi pe scena Teatrului “Ion Creangă” să se desfășoare cel puțin un spectacol. În acest an are loc premiera “Insula misterioasă” — un spectacol care aduce pe scenă aventurile și misterele romanelor lui Jules Verne, după un maraton de alte 10 spectacole ce au loc în perioada 17-21 martie, pentru a celebra această zi. Alte teatre din țară marchează Ziua internațională a teatrului pentru copii și tineret prin diverse spectacole, expoziții și întâlniri cu maeștri ai teatrelor.

Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2001, la inițiativa Asociației Internaționale de Teatru pentru Copii și Tineret, evenimentul urmărind educarea celor mici prin teatru, prin diversele personaje interpretate. Un obiectiv al ASSITEJ este acela de a atrage atenția publicului asupra artei pentru copii și tineret prin evenimente speciale, repetiții în aer liber, lecturi, expoziții, articole în ziare și reviste. Un alt obiectiv al zilei îl reprezintă stimularea schimbului de experiență în acest domeniu între diverse națiuni și regiuni ale lumii, pentru a încuraja și revitaliza dezvoltarea teatrului. Cei care beneficiază cel mai mult în urma acestui schimb de experiențe culturale sunt copiii și tinerii, prin expunerea unei diversități culturală globală, se menționează pe site-ul asociației.

Teatrul este o tradiție vie, peste tot în lume. Artele spectacolului de teatru sunt, de mii de ani, parte a vieții culturale, iar de câteva secole încoace se adresează și publicului format din copii și tineri. Intrarea în contact cu arta dramatică, începând din copilărie, este importantă pentru formarea personalității viitorului adult. Prin vizionarea unui spectacol de teatru, este cultivată abilitatea de a asculta și de a înțelege. De aceea, devine necesară acordarea unei atenții deosebite teatrului pentru copii și tineret, asigurând condițiile ca fiecare copil, din fiecare grădiniță, și fiecare elev, din fiecare clasă, să poată merge la teatru.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Foto: (c) Cristian NISTOR/Arhiva AGERPRES

Este o zi pe care mulți consumatori, iubitori ai naturii, ecologiști și activiști pentru drepturile animalelor din întreaga lume promovează o nutriție fără carne, iar acțiunile desfășurate urmăresc să-i ajute și să-i îndrume pe cei dispuși să treacă la o dietă bazată de fructe, legume, cereale și leguminoase. Ziua fără carne este o campanie internațională și pentru promovarea non-violenței față de animale.

Lansată în 1985 de Farm Animal Rights Movement — FARM (Mișcarea pentru drepturile animalelor de fermă), din respect pentru animale, pentru conservarea planetei și îmbunătățirea sănătății populației a fost celebrată la început doar pe continentul american, fiind susținută și de nume celebre precum Dirk Benedict, James Cromwell, Doris Day, Jennie Garth, Chrissie Hynde, Joaquin Phoenix, Ally Sheedy etc. A câștigat repede teren și pe alte continente, devenind cea mai mare campanie de educare și informare a populației asupra produselor alimentare, marcată în prezent în peste 50 de țări.

În Europa, este puternic susținută de Franța, prin numeroase campanii care militează pentru o dietă fără produse de origine animală. Populația poate afla în această zi mai multe despre stilul de viață fără carne și motivele pentru care ar putea fi făcută această alegere prin acțiunile organizate prin broșurile și pliantele distribuite cu acest prilej.

Încurajarea vegetarianismului, prin acțiunile organizate, ajută oamenii să descopere, cu ușurință, un alt stil de viață, ce poate avea efecte benefice la nivel planetar. Marcarea acestei zile are un caracter laic, fiind motivată printre altele și de compasiunea pentru animale. Conferințele, acțiunile de stradă, mesele publice, cursurile de gătit, degustarea de produse alimentare vegetariene, distribuirea de pliante, organizate pentru a descoperi această metodă de hrănire, fac parte din campaniile pentru a salva multe animale de la sacrificare.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) francophonie.org


Termenul “francofonie” desemnează oamenii și țările vorbitoare de limbă franceză. Cuvântul a fost creat de eseistul francez Onésime Reclus, în 1880, pentru regiunile geografice în care se comunică permanent în limba franceză.

Limba franceză, valorile solidarității și dialogul inter-cultural ce definesc francofonia sunt celebrate în prezent în peste 100 de țări, cu prilejul Zilei internaționale a francofoniei, aleasă pentru a marca semnarea, în 1970, la Niamey (Niger), a Convenției prin care a fost creată Agenția de Cooperare Culturală și Tehnică (ACCT), astăzi Organizația Internațională a Francofoniei (OIF). Instituită în 1998, de Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), ziua a fost sărbătorită prima dată de 49 de țări francofone membre.

În calitate de stat membru cu drepturi depline al OIF, România celebrează Ziua internațională a francofoniei din anul 1993. Atât pe plan intern, cât și pe plan extern, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României peste hotare, ziua este sărbătorită printr-o serie de manifestări cultural-artistice și științifice, reunite în cadrul săptămânii francofoniei în perioada martie-aprilie. Manifestările au drept scop promovarea imaginii României, a diversității și valorilor francofone, marcarea identității francofone a României și vizează mediul diplomatic, academic, mass-media, mediile școlare, publicul larg.

În prezent, Organizația Internațională a Francofoniei cuprinde 80 de state și guverne (57 de state membre și 23 de țări cu statut de observator), care reprezintă împreună mai mult de o treime din statele membre ale Națiunilor Unite, cu o populație de peste 890 de milioane de persoane, inclusiv 220 de milioane de vorbitori de limba franceză.

La 20 martie, Organizația Națiunilor Unite (ONU) sărbătorește Ziua limbii franceze, data fiind aleasă special pentru a fi marcată prin Ziua internațională a francofoniei. În 2010, pentru a sublinia importanța multilingvismul și a diversității culturale, ONU a hotărât să celebreze cele șase limbi oficiale ale sale și a ales o zi simbolică pentru fiecare: franceza (20 martie — Ziua internațională a francofoniei), chineza (20 aprilie — inventarea caracterelor chinezești de Cangjie), engleza (23 aprilie — ziua de naștere a dramaturgului și poetului William Shakespeare), rusa (6 iunie — ziua de naștere a poetului și dramaturgului Aleksandr Pușkin), spaniola (12 octombrie — Ziua hispanității) și araba (18 decembrie — Adunarea Generală ONU desemnează araba ca a șasea limbă oficială a organizației, în 1973).

Franceza, care a fost în secolul al XIX-lea limba diplomației, deține încă un loc aparte în cadrul Națiunilor Unite. Aceasta nu este doar una din cele șase limbi oficiale, ci și una din cele două limbi de lucru ale Secretariatului ONU. 38 de țări din 193 de state membre utilizează franceză pentru a comunica cu organizația, 40% din personalul operațiunilor de menținere a păcii este desfășurat în țările francofone, iar Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare are reprezentanțe în 24 de țări francofone.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)

Foto: (c) kepler.edu

Conform statisticilor, astăzi astrologia se bucură de o mare popularitate. Indiferent de profesie sau de vârstă, tot mai multe persoane sunt pasionate de astrologie.

The Association for Astrological Networking (AFAN) a inițiat această zi în 1993, pentru a atrage atenția mass-media asupra aspectelor pozitive ale astrologiei și pentru a aduna fonduri pentru grupările care fac parte din AFAN. Membrii asociației au militat, cu mult timp înainte, pentru a marca această zi la începutul anului astrologic. Ziua internațională a astrologiei este celebrată în preajma echinocțiului de primăvară (19-22 martie) pentru a coincide cu începutul anului astrologic, atunci când Soarele intră în semnul tropical din Berbec.

Ea studiază legăturile dintre evenimentele petrecute pe Pământ și poziția și mișcarea planetelor. Țările care au dezvoltat astrologia au fost în special cele orientale (China, India), însă fiecare civilizație a dezvoltat un stil anume de astrologie. Fiecare are interpretări diferite ale astrelor care au rezultate similare în toate celelalte stiluri. Astrologia a fost definită de-a lungul timpului în felurite moduri. Se spune despre ea că este cea mai veche știință cunoscută. Comunitățile științifice consideră astrologia o pseudoștiință sau o superstiție. În ciuda diferențelor de opinii, majoritatea astrologilor sunt de acord că poziționările corpurilor cerești se pot folosi pentru interpretarea evenimentelor trecute și prezente, precum și la predicții privind viitorul.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)