Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVĂ

Potrivit unui comunicat de presă al Primăriei Sinaia, ediția de anul acesta a World Snow Day 2015 are loc în mai mult de 500 de stațiuni montane din 43 de țări, evenimentul fiind inițiat de Federația Internațională de Schi, cu scopul de a promova activitățile pe zăpadă, ca mod sănătos și benefic de petrecere a timpului liber în special pentru tineri.

Manifestările de la Sinaia se vor desfășura pe Pârtia Nouă — Gondola 1, fiind vorba despre lecții de schi gratuite pentru copii, oferite de școlile de schi din stațiune, concursuri de schi cu premii, jocuri pe zăpadă, concursuri și activități educative cu și despre zăpadă.

‘Am ales să oferim această zi copiilor care nu au posibilitatea sa schieze zi de zi. Douăzeci de copii vor primi lecții și echipament gratuit din partea celor mai buni monitori din oraș. Vom continua să organizăm la Sinaia evenimente prin care să promovăm ideea de mișcare ca promotor al sănătății și stării de bine’, a declarat, potrivit comunicatului, primarul Vlad Oprea.

AGERPRES/(AS—autor: Anamaria Toma, editor: Diana Dumitru)

Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES ARHIVĂ

Tema stabilită de Națiunile Unite pentru 2014 reprezintă un îndemn: “Să acționăm împreună — solidaritatea reprezintă un principiu fundamental în programul pentru dezvoltarea după 2015”.

În mesajul său, pentru ediția din acest an a zilei dedicate solidarității umane, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, insistă asupra faptului că doar prin acțiuni colective putem aborda probleme de anvergură precum sărăcia și inegalitatea în creștere, schimbările climatice, problemele majore de sănătate, exemplificând prin izbucnirea maladiei Ebola în Africa de Vest. Doar acționând împreună putem ajunge la o prosperitate comună, putem proteja planeta și putem crea o viață demnă pentru fiecare dintre noi.

În acest an sărbătorirea Zilei Internaționale a Solidarității Umane este marcată de alcătuirea agendei ONU de dezvoltare post-2015. Statele membre ale sistemului Națiunilor Unite, experți, reprezentanți din partea societăților civile, oameni de afaceri și milioane de oameni din toate colțurile lumii și-au unit forțele într-o motivație comună pentru a participa la cea mai mare campanie anti-sărăcie din istoria omenirii. Noua agendă se va axa pe oameni și planetă.

Acesta va avea la bază drepturile omului și va fi susținută de un parteneriat global pentru realizarea dezvoltării durabile în vederea fructificării Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului și de a trăi, în 2030, într-o lume mai prosperă, mai pașnică și mai stabilă.

Ziua Internațională a Solidarității Umane a fost proclamată de Adunarea Generală, la 22 decembrie 2005, prin Rezoluția 60/209, pornind de la identificarea solidarității ca una dintre valorile fundamentale și universale, care trebuie să stea la baza relațiilor dintre popoare, în secolul al XXI-lea.

”Ideea de solidaritate umană la nivel global poate schimba lumea”, declara Lech Walesa, fondatorul mișcării muncitorești Solidaritatea și câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace în 1983. Fostul președinte al Republicii Polone a inaugurat prima ceremonie de marcare a Zilei Internaționale a Solidarității Umane, din 2006.

Potrivit Națiunilor Unite, este o zi în care sărbătorim unitatea în diversitatea noastră, reamintim guvernelor obligația de a respecta angajamentele internaționale. Sunt organizate acțiuni pentru sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța solidarității și dezbateri cu privire la modalitățile de promovare a solidarității pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, inclusiv eradicare sărăciei.

Conform dicționarului, solidaritatea este un “sentiment care îi determină pe oameni să-și acorde ajutor”. Deoarece conceptul de solidaritate se referă la noțiunea de colaborare, drepturi și responsabilități comune, precum și la unitate pentru realizarea unui scop comun, ea poate fi aplicată în multe domenii cu valoarea de a-i ajuta pe alții. Solidaritatea este în centrul misiunii și în proiectele multor organizații non-guvernamentale (ONG-uri) și organizații comunitare.

Ele ajută pentru a germina și a construi solidaritatea dintre oameni la nivel mondial.

AGERPRES / (Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) Ahmad Sidique / XINHUA FLUX

Limba arabă aparține familiei limbilor afro-asiatice. Are o istorie bogată și este vorbită de aproximativ 1,5 miliarde de oameni din întreaga lume.

Ziua ONU pentru limba arabă, stabilită de către Națiunile Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) în 2010, inițiativă a Marocului și Arabiei Saudite, vizează celebrarea multilingvismului și a diversității culturale, precum și promovarea utilizării în mod egal a celor șase limbi oficiale de lucru ale ONU. 18 decembrie reprezintă data la care, în 1973, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a aprobat limba arabă ca a șasea limbă oficială a ONU, în temeiul Rezoluției nr. 3190.

Limba arabă este vorbită în 22 de state membre UNESCO. Prin marcarea acestei zile, se recunoaște contribuția limbii în discuție în promovarea legăturilor dintre diferitele culturi și în dezvoltarea științei, medicinei, matematicii și literaturii de-a lungul veacurilor.

Într-un efort de a susține și consolida diversitatea lingvistică și culturală în cadrul sistemului ONU, la 19 februarie 2010, Departamentul Informațiilor Publice al Organizației Națiunilor Unite a anunțat decizia de a sărbători o zi internațională pentru fiecare dintre cele șase limbi oficiale ale ONU: franceză (20 martie), engleză (23 aprilie), rusă (6 iunie), spaniolă (12 octombrie), chineză (13 noiembrie) și arabă (18 decembrie).

Limba nu este doar un instrument de comunicare, ci reprezintă mai degrabă purtătorul unei întregi game de expresii culturale și o punte care să permită relații strânse între societăți. Ziua ONU pentru limba arabă creează un prilej pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la bogăția culturală și socială a limbii arabe și oferă, totodată, oportunitatea de a descoperi mai multe despre contribuția acesteia la civilizația umană.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/ AGERPRES ARHIVA

La 18 decembrie 1992, Adunarea generală a ONU a adoptat Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, lingvistice și religioase. Documentul internațional oferă o garanție a drepturilor minorităților în general, astfel încât mai multe state i-au recunoscut importanța prin declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a minorităților naționale.

România s-a raliat acestui context internațional prin aprobarea HG nr. 881/1998 pentru declararea zilei de 18 decembrie ca fiind Ziua minorităților naționale din România. Aceasta este sărbătorită de toate minoritățile etnice din țara noastră: maghiari, germani, ucraineni, ruși, lipoveni, evrei, turci, tătari, romi, armeni, bulgari, sârbi, croați, cehi, slovaci, polonezi, greci, albanezi, italieni.

În fiecare an, cu prilejul acestei zile, Departamentul pentru Relații Interetnice organizează o serie de manifestări culturale, care prezintă tradițiile specifice fiecărei minorități: cântece și dansuri tradiționale, expoziție de costume și obiecte de artizanat și bucătărie tradițională.

AGERPRES/(Documentare, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) AGERPRES ARHIVA

La 13/26 decembrie 1918, la București, a avut loc o mare manifestație a tipografilor din București, care au demonstrat pașnic pentru revendicările lor social-economice, precum și pentru ceea ce numim astăzi libertatea presei.

În acea zi, cei aproape 600 de muncitori tipografi din Capitală au încetat lucrul, îndreptându-se spre Ministerul Industriei și Comerțului, alături de reprezentanții desemnați de ei să le revendice drepturile. Cu aceștia s-au solidarizat și muncitori de la alte fabrici din București. Manifestația urma să aibă loc în fața Teatrului Național. Ajunși în Piața Teatrului, manifestanții au fost întâmpinați cu focuri de armă de forțele de ordine, după ce, în prealabil, șeful garnizoanei București, Nicolae Mărgineanu, telefonase primului ministru Ion I.C. Brătianu, cerându-i autorizația de a interveni împotriva demonstranților.

Manifestația s-a soldat cu victime, morți și răniți, sute de manifestanți fiind arestați și schingiuiți.

Personalități de seamă ale vieții culturale, artistice și politice (Ion Slavici, Nicolae Tonitza, Gala Galaction) au condamnat cu asprime actul represiv al guvernului.

Eforturile celor care și-au cerut drepturile nu au rămas fără rezultat. Breasla tipografilor a fost prima din România care a reușit să încheie un contract colectiv unitar, la nivel de ramură, pe o durată de un an și jumătate, la data de 22 decembrie 1921. Prin contractul colectiv erau reglementate condițiile de muncă, timpul de lucru, concediile, zilele de sărbătoare plătite de patroni, plata orelor suplimentare, numărul ucenicilor, dreptul de a alege delegați (bărbați de încredere), care să vegheze la îndeplinirea contractului colectiv.

AGERPRES/(Documentare, editor: Marina Bădulescu)

Foto: CRISTIAN NISTOR/AGERPRES ARHIVĂ

Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial a adus în atenția liderilor lumii și problematica respectării drepturilor omului. Organizația Națiunilor Unite (ONU), înființată în cadrul conferinței de la San Francisco din 1945, a avut de la început printre atribuții respectarea drepturilor omului, în paralel cu menținerea securității și păcii la nivel internațional.

La 10 decembrie 1948, la Paris, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului, prin Rezoluția nr. 217 A (III). Declarația stipulează că toți oamenii s-au născut cu drepturi egale și inalienabile, precum și cu libertăți fundamentale. Ulterior, Declarația a fost completată cu: Convenția privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (1965), Convenția Internațională asupra Drepturilor Politice și Civile (1966), Convenția pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor (1979), Convenția Împotriva Torturii (1984), Convenția Împotriva Apartheid-ului (1985), Convenția Drepturilor Copilului (1989) etc.

În baza rezoluției 423 (V) din 1950, Adunarea Generală a ONU a invitat toate statele și organizațiile interesate să sărbătorească ziua de 10 decembrie drept “Ziua internațională a drepturilor omului”. Adunarea Generală a ONU a făcut apel către toate statele membre ale ONU să promoveze și să asigure recunoașterea și respectarea efectivă a drepturilor și libertăților omului.

Națiunile Unite și guvernele statelor membre organizează diferite manifestări dedicate acestei zile. Tema Zilei internaționale a drepturilor omului din anul 2014 este ”Drepturile Omului 365”, prin care se subliniază faptul că în fiecare zi a anului amintitele drepturi trebuie respectate. Tot la 10 decembrie, Societatea Română pentru Drepturile Omului organizează o conferință la Palatul Parlamentului.

În 2013, tema Zilei internaționale a drepturilor omului a fost ”20 de ani de muncă pentru Drepturile Voastre”. Cu acel prilej s-au marcat 20 de ani de când, în cadrul Conferinței mondiale privind drepturile omului, desfășurată la Viena, Adunarea Generală a decis crearea postului de Înalt Comisar pentru Drepturile Omului, prin Rezoluția 48/141 din 20 decembrie 1993. Potrivit acestei rezoluții, Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului este funcționarul ONU care poartă răspunderea principală pentru activitățile organizației în domeniul drepturilor omului, subordonat Secretarului general. Printre sarcinile sale, se numără aceea de a juca un rol activ atât în vederea realizării depline a tuturor drepturilor omului, cât și a prevenirii încălcărilor aduse acestora, prin asigurarea unui echilibru între promovarea drepturilor omului și principiul suveranității statelor.

La fiecare cinci ani, Organizația Națiunilor Unite oferă Premiul privind activitatea în domeniul drepturilor omului. În 2003, cei care au primit această distincție au fost reprezentantul special al ONU ucis în Irak, Sergio Vieira de Mello, directorul executiv al Mișcării populare pentru Educarea Drepturilor Omului, Shulamith Koenig, președintele Federației Persoanelor cu Dizabilități din China, Deng Pufang, precum și alte trei organizații non-guvernamentale din Iordania, Argentina și Africa.

În 2008, Organizația Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a premiat șase persoane, printre care Louise Arbour (Înalt Comisar pentru Drepturile Omului, 2004-2008), Benazir Bhutto (postum) (prim-ministru al Pakistanului, 1988-1993) și organizația ”Human Rights Watch”.

Cei șase câștigători ai Premiului privind activitatea în domeniul drepturilor omului, oferit de ONU în 2013, au fost: Biram Dah Abeid, un fost sclav care luptă, în Mauritania, pentru eradicarea sclaviei; Hiljmnijeta Apuk, din Kosovo; Liisa Kauppinen, președintele emerit al Federației Internaționale a Surzilor; Khadija Ryadi, fost președinte al Asociației Marocane pentru Drepturile Omului; Curtea Supremă din Mexic și Malala Yousafzai, eleva pakistaneză, laureată a Premiului Nobel pentru Pace (2014), militantă pentru dreptul la educație al femeilor musulmane.

AGERPRES/ (Documentare — Horia Plugaru; editor: Cerasela Bădiță)

Foto: (c) un.org/en/events/anticorruptionday

Tema pentru anul 2014 este “Rupe lanțul corupției”. Corupția este o infracțiune gravă, care poate submina dezvoltarea socială și economică în toate societățile. Nici o țară, o regiune sau o comunitate nu sunt imune. Campania internațională comună din acest an se axează pe modul în care corupția subminează democrația și statul de drept, conduce la încălcări ale drepturilor omului, denaturează piețele, erodează calitatea vieții și favorizează dezvoltarea crimei organizate, terorismului și a altor amenințări la adresa securității umane.

Guvernele, sectorul privat, organizațiile non-guvernamentale, mass-media și cetățenii din întreaga lume își unesc forțele pentru a lupta împotriva acestei infracțiuni. Programul pentru Dezvoltare al Națiunilor Unite (UNDP) și Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) sunt în prima linie a acestor eforturi dezvoltând o campanie globală comună, cu accent pe modul în care corupția afectează educația, sănătatea, justiția, democrația, prosperitatea și dezvoltarea.

Cu prilejul marcării acestei zile, au loc multe evenimente: discursuri ale celor care au fost victime ale corupției sau au luptat împotriva ei, concursuri de eseuri pe teme legate de tema corupției, difuzarea de afișe, pliante și alte materiale informative. Evenimentele desfășurate la nivel național și internațional cuprind: campanii pentru ratificarea Convenției ONU împotriva corupției, participarea la diverse conferințe ce au ca subiect afacerile, drepturile omului și corupția, lansarea unui studiu intitulat Barometrul Global, care măsoară atitudinea față de corupție și nivelurile de corupție.

În timp ce comunitatea internațională face eforturi pentru a atinge Țintele de Dezvoltare Millenium până în 2015 și pentru a finaliza o listă de priorități pentru progres economic și social, combaterea corupției devine o operațiune din ce în ce mai urgentă.

Participanții la Conferința ONU consacrată luptei împotriva corupției, organizată în orașul mexican Merida, între 9-11 decembrie 2003, au adoptat primul document oficial referitor la combaterea corupției — Convenția ONU împotriva corupției.

La 31 octombrie 2003, prin Rezoluția 58/4, Adunarea Generală a adoptat Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției și a desemnat ziua de 9 decembrie ca Ziua internațională împotriva corupției, pentru a crește gradul de conștientizare a rolului Convenției în combaterea și prevenirea acesteia. Convenția a intrat în vigoare în decembrie 2005.

Conform termenilor stabiliți de Adunarea Generală a ONU, prevăzuți în Convenția împotriva corupției, țările care vor ratifica documentul se vor obliga să pedepsească practicile de corupție, să înființeze instituții care să prevină practicile de acest gen și să-i aducă în instanță pe cei care se fac vinovați de astfel de practici, să coopereze cu alte guverne pentru recuperarea bunurilor înstrăinate și să se sprijine (inclusiv prin asistență tehnică și financiară) combaterea corupției și reinstaurarea legalității.

Convenția ONU împotriva Corupției este o încununare a eforturilor globale în combaterea corupției și asigură o oportunitate unică de a crea o conștiință publică și un angajament în oprirea corupției.

România a semnat Convenția ONU împotriva Corupției la 9 decembrie 2003 și a ratificat-o la 2 noiembrie 2004.

În 2012, România a urcat nouă poziții în topul mondial al corupției realizat de Transparency International, unde primul loc este ocupat de țara cu cel mai scăzut nivel al corupției. România a ajuns astfel de pe locul 75 pe poziția 66, fiind la egalitate cu Arabia Saudită și Kuweitul. În cadrul UE, România devansa în 2011 Grecia (locul 80 cu 3,4 puncte) și Bulgaria (locul 86 cu 3,3 puncte).

AGERPRES/ (Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) ADRIAN CUBA/ AGERPRES ARHIVA

În 2014, manifestările dedicate Zilei internaționale a aviației civile marchează 70 de ani de la constituirea Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI). În 1944, la 7 decembrie, delegații din partea a 54 de națiuni s-au adunat în “Grand Ballroom” a Hotelului Stevens din Chicago, la invitația Statelor Unite ale Americii. La acest eveniment, participanții au încheiat și au semnat Convenția privind aviația civilă internațională, cunoscută drept “Convenția de la Chicago”. Aceasta definește acordul internațional care a permis dezvoltarea la nivel mondial a sistemul aviației civile în mod pașnic, pentru a putea beneficia toate popoarele și națiunile lumii.

În 2014, OACI și statele membre organizează o serie de evenimente speciale la Montreal și Chicago, urmând ca pe 8 decembrie, să aibă loc o sesiuni extraordinare a Consiliului OACI în aceeași sală a Hotelului Stevens (în prezent Chicago Hilton), unde în urmă cu 70 de ani a fost semnată Convenția.

Această zi a fost stabilită, pentru a fi sărbătorită, începând din 1994, de către Adunarea Organizației Aviației Civile Internaționale, prin Rezoluția A29-1 adoptată în 1992, pentru a marca o jumătate de secol de la semnarea Convenției de la Chicago.

În 1996, în urma unei inițiative a Organizației Aviației Civile Internaționale, cu sprijinul guvernului canadian, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a recunoscut oficial, prin Rezoluția 51/33, marcarea la 7 decembrie a Zilei internaționale a aviației civile.

Scopul marcării acestei zile este acela de a conștientiza importanța aviației civile în dezvoltarea economică și socială a statelor, precum și rolul OACI în promovarea siguranței și eficienței transporturilor aeriene internaționale.

Organizația Aviației Civile Internaționale este un organism al ONU, care lucrează în strânsă colaborare cu alte organisme ale Națiunilor Unite, inclusiv Organizația Meteorologică Mondială, Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor, Uniunea Poștală Universală, Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Maritimă Internațională.

În 1965, România a aderat la Convenția privind Aviația Civilă Internațională, devenind, prin Decretul Nr.194 din 24 aprilie 1965, stat contractant OACI. Acest lucru a impus ca atribuțiile autorității aeronautice naționale să fie puse în concordanță cu prevederile Convenției de la Chicago și ale Anexelor la aceasta. În 1980, s-a desfășurat în România prima reuniune OACI organizată în estul Europei.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Foto: DANIEL STOENCIU (C) / AGERPRES FOTO

Tema din acest an propusă de ONU reprezintă un îndemn: “Schimbă lumea devenind voluntar!”. În acest an se subliniază și se celebrează participarea oamenilor la activitatea de voluntariat contribuind astfel la realizarea unei schimbări la toate nivelurile: local, național și global, pentru a construi o lume mai bună. Este evidențiat, în această zi, rolul a sute de milioane de voluntari, care prin eforturile lor, prin implicarea directă în proiecte, în campanii de promovare și în procese de luare a deciziilor, contribuie la realizarea unei coeziunii sociale, la menținerea păcii și realizarea unei dezvoltări durabile.

De-a lungul anilor au fost organizate mitinguri, parade, proiectele comunitare de voluntariat, de conștientizare a mediului, de îngrijire medicală gratuită. În afară de mobilizarea a mii de voluntari în fiecare an, voluntarii Națiunilor Unite lucrează pentru a stabili, împreună cu diverși partenerii și guverne, programe naționale de voluntariat, pentru a crea structuri care stimulează și susține voluntariatul în diferite forme.

Această zi este marcată în România începând cu anul 2000. Organizațiile membre ale Rețelei Centrelor de Voluntariat din România depun an de an eforturi pentru sărbătorirea spiritului voluntariatului și mai ales a oamenilor din spatele acțiunilor de voluntariat.

Ziua internațională a voluntarilor în slujba dezvoltării economice și sociale a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite prin Rezoluția Adunării Generale nr. 40/212 din 17 decembrie 1985. Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția sa 52/17 din 20 noiembrie 1997 a proclamat anul 2001 ca An Internațional al Voluntarilor. Acest an a fost conceput cu scopul de a promova recunoașterea eforturilor și a muncii depuse, facilitând crearea unei rețele de comunicare și promovare a beneficiile care decurg de activitățile de voluntariat.

Efortul comun depus în desfășurarea activităților de voluntariat are ca scop final atingerea ”Țelurilor de dezvoltare ale mileniului” (The Millennium Development Goals), adoptat prin Rezoluția A/RES/55/2 din 18 septembrie 2000, de către Adunarea Generală a ONU. Obiectivele cu țintă până în 2015 sunt: eradicarea sărăciei și foametei în formele lor extreme, asigurarea educației primare la nivel global, promovarea egalității între sexe, reducerea mortalității copiilor, îmbunătățirea sănătății maternale, combaterea HIV/SIDA și a altor boli, asigurarea protecției mediului înconjurător, asigurarea unui parteneriat mondial pentru dezvoltare.

AGERPRES/ (Documentare—Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) www.fao.org

Campania pentru marcarea Zilei mondiale a solului are drept scop informarea oamenilor asupra necesității conservării și restaurării solului, el reprezentând rezervorul pentru cel puțin un sfert din biodiversitatea planetei. Solurile joacă un rol esențial în furnizarea de apă curată și în capacitatea de adaptare la inundații și secete. Cel mai mare magazin terestru de carbon se găsește în sol, astfel încât conservarea lui contribuie la adaptarea la schimbările climatice și la atenuarea efectelor acestora. Menținerea și îmbunătățirea solului la nivel mondial sunt esențiale.

Uniunea Internațională de Științei Solului a propus, în 2002, printr-o rezoluție, sărbătorirea la 5 decembrie a Zilei mondiale a solului, pentru a marca importanța solului ca o componentă fundamentală a sistemului natural și ca factor, care contribuie semnificativ la bunăstarea oamenilor.

Recunoscând rolul crucial al solului pentru securitatea alimentară și având în vedere provocările enorme pentru gestionarea durabilă și protecția solului Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO — Food and Agriculture Organization of the United Nations), în perioada conducerii asigurată de Regatul Thailandei și în cadrul “Parteneriatului global pentru sol”, a susținut celebrarea oficială a Zilei mondiale a solului, cu scopul conștientizării la nivel mondial a importanței acestuia. Conferința FAO, din iunie 2013, a aprobat în unanimitate marcarea acestei zile și a cerut Adunării Generale a ONU adoptarea oficială a acesteia. În decembrie 2013, Adunarea Generală a ONU a declarat data 5 decembrie pentru sărbătorirea Zilei mondiale a solului.

Adunarea Generală a ONU a declarat anul 2015 — Anul Internațional al Solurilor prin Rezoluția 68/232, din 20 decembrie 2013, printre obiectivele acestuia numărându-se și cel de promovare de politici și acțiuni eficiente pentru managementul durabil și protecția resurselor de sol.

AGERPRES/ (Documentare—Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)