Secția de terapie intensivă neonatală din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii ‘Grigore Alexandrescu’ din Capitală a fost dotată cu un incubator de ultimă generație necesar pentru îngrijirea copiilor născuți prematur, cu patologii cu risc letal. 23 octombrie 2014
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES ARHIVĂ

În Europa, evenimentul este organizat de EFCNI (European Foundation for the care of new born infants) în parteneriat cu Drager (lider internațional în domeniul tehnologiei medicale) și susținută de organizații de părinți, partenere EFCNI. În România, Ziua Internațională a Prematurității este celebrată anual de către Asociația “Unu și Unu”, începând cu anul 2013.

În 2014, această zi este marcată prin iluminarea în violet a unor clădiri de prestigiu din București și Iași. Astfel, în Capitală, lumina violet va colora Palatul Parlamentului, clădirea Guvernului, clădirile de birouri Lakeview și Skytower, iar, în Iași, Maternitatea “Cuza-Vodă”, clădirea Primăriei, Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” și Universitatea “Cuza-Vodă”.

Pe toată perioada lunii noiembrie, clădirile și instituțiile importante din întreaga lume vor fi iluminate în culoarea violet, desemnată la nivel internațional ca fiind culoarea prematurității.

Nașterea prematură este cea mai importantă cauză a mortalității infantile, determinând la nivel mondial mai mult de un milion de decese anual, conform unui raport realizat de Save the Children International și Organizația Mondială a Sănătății, dat publicității în noiembrie 2013.

La nivel mondial, în fiecare an se înregistrează 15 milioane de nașteri premature, 85% dintre acestea având loc între săptămâna a 32-a și 37-a de sarcină. Peste un milion de bebeluși mor anual din cauza complicațiilor care apar la nașterea prematură. Mulți dintre cei care supraviețuiesc suferă de dizabilități, inclusiv dizabilități de învățare, dar și vizuale și auditive.

AGERPRES (Documentare — Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)

Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES FOTO

În 2014 tema reprezintă o concluzie de care trebuie să ținem cont: “Viteza ucide”. Tema are o strânsă legătură cu faptul că accidentele rutiere reprezintă principala cauză de deces pentru persoanele cu vârste între 15-29 ani. Peste 500 de copii sunt uciși în fiecare zi în drumul lor spre școală, spre locuri de joacă, locuințe sau prieteni. Alte milioane de alți oameni de toate vârstele cad victime sau sunt grav răniți în traficul rutier în urma accidentelor. În aceste condiții numeroase guverne s-au axat pe abordarea problemelor care decurg din excesul de viteză, având în vedere și contextul prilejuit de marcarea Deceniului Națiunilor Unite de Acțiune pentru Siguranța Rutieră (2011-2020). China, Franța, Kenya, Federația Rusă și Turcia se află printre țările care au adoptat noi legi privind reproiectarea și construirea drumurilor rutiere, acestea fiind dotate cu benzi de avertizare sonoră, dar și alte măsuri pentru încetinirea traficului, potrivit ONU.

Această temă face referire și la Pilonul 3 din Planul mondial pentru Deceniul de Acțiune pentru Siguranța Rutieră axat pe vehicule mai sigure, cu tehnologii performante de siguranță pentru evitarea accidentelor rutiere, având un nivel ridicat de protecție atât pentru persoane din afară, cât și pentru ocupanții lor.

Activitățile care se desfășoară în această zi, atât la nivel național, cât și mondial, au drept scop sensibilizarea tuturor participanților la trafic cu privire la respectarea normelor rutiere în circulația pe drumurile publice. Se urmărește conștientizarea impactului social și a costurilor pe care le presupun accidentele rutiere, subliniind, în special, riscurile la care sunt expuși conducătorii tineri și promovarea acțiunilor legate de factori-cheie, inclusiv conducerea sub influența alcoolului, depășirea vitezei legale impuse pe un anumit sector de drum public, depășirea neregulamentară sau neacordarea priorității de trecere vehiculelor sau pietonilor care au acest drept, nerespectarea obligației de a purta centura de siguranță și căștile de protecție, precum și chestiuni legate de infrastructura rutieră.

Această zi este și o zi de comemorare a victimelor, fiind organizate manifestări în acest sens.

Inițiată de RoadPeace (organizație caritabilă din Marea Britanie, ce acordă asistență victimelor accidentelor rutiere), în 1993, ONU a stabilit, prin Rezoluția privind ameliorarea siguranței rutiere, adoptată la 26 octombrie 2005, ca a treia duminică din luna noiembrie să fie desemnată — Ziua Mondială de Comemorare a Victimelor Accidentelor de Circulație, pentru a atrage atenția asupra acestui fenomen care a devenit îngrijorător.

Scopul instituirii acestei zile atrage atenția populației asupra problemei sociale extrem de grave, asupra consecințelor și costurile mari pe care trebuie să le plătim. Imprudența în trafic ne costă viața, sănătatea și banii. În această zi, guvernele, ONG-urile și alte instituții ale statului sunt chemate să promoveze atenția în trafic.

Potrivit OMS, 3.400 de oameni mor în fiecare zi pe drumurile din întreaga lume și zeci de mii de persoane sunt afectate pentru tot restul vieții. La nivel mondial, în fiecare an, 1,2 milioane de persoane sunt ucise în trafic, lăsând în urmă familii și comunități distruse. Majoritatea celor uciși sunt tineri. Impactul unor astfel de evenimente este foarte traumatic.Responsabilitatea de a salva vieți pe șosea ne privește atât în mod individual, cât și colectiv.

Potrivit Asociației Victimelor Accidentelor de Circulație, analizând statisticile actuale din România, concluzia este că situația victimelor accidentelor de circulație este îngrijorătoare. Zilnic pe șoselele țării mor circa 506 persoane, 20-25 sunt grav rănite și aproximativ 70 sunt rănite ușor și/sau sunt înregistrate pagube însemnate.

România se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de accidente rutiere mortale (92 de decese la 1 milion de persoane, față de 101 decese la 1 milion de persoane în 2012 și 117 decese la 1 milion de persoane în 2011), deși rata deceselor rutiere în țara noastră a scăzut cu 9% în 2013 față de 2012, conform datelor publicate la începutul anului 2014 de fostul comisar european pentru transporturi Siim Kalas.

Pe locurile următoare, în topul țărilor cu cel mai mare număr de accidente rutiere soldate cu decese, în 2013, se află Polonia — 87 decese la 1 milion de persoane, la egalitate cu Luxemburg, Letonia la egalitate cu Croația — câte 86 de decese la 1 milion de persoane, Lituania — 85 de decese la 1 milion de persoane, Bulgaria — 82 de decese la 1 milion de persoane și Grecia — 81 de decese la 1 milion de persoane.

Totuși, fostul comisar european a evidențiat că 2013 este al doilea an consecutiv în care s-a înregistrat o scădere impresionantă a numărului de persoane ucise pe șoselele Europei. Astfel, conform statisticilor, numărul deceselor rutiere a scăzut cu 8% în 2013 în comparație cu 2012, după o scădere de 9% în 2012 față de 2011.

Ca urmare a progresului înregistrat anul trecut cu privire la o nouă definiție comună în UE pentru vătămările grave cauzate de accidentele rutiere, statele membre ale UE au început deja să colecteze primele date conform noii definiții. Datele colectate în 2014 vor fi disponibile la începutul anului 2015, când vor putea începe pregătirile cu privire la stabilirea unui obiectiv de reducere a numărului de răniți grav în traficul rutier.

Începând cu 2015, se preconizează adoptarea unui obiectiv strategic de reducere a vătămărilor grave provocate de accidentele rutiere.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) Alex MICSIK / AGERPRES FOTO

În mesajul său pentru 2014, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Ban Ki-Moon, îndeamnă persoanele și guvernele să opteze pentru dialog, înțelegere și respect reciproc pentru a descuraja atitudinile extremiste dominate de ură.

Sunt organizate în această zi acțiuni educative, ce-i vizează atât pe copii, cât și pe adulți.

Toleranța este un principiu de bază al democrației în societățile multietnice și multiculturale. Cu toate acestea, intoleranța continuă să afecteze viețile a milioane de oameni din întreaga lume. Intoleranța poate lua forma unei marginalizări a grupurilor vulnerabile și excluderii lor din orice fel de participare la viața socială și politică. Educația este mijlocul cel mai eficient pentru prevenirea intoleranței. În centrul tuturor eforturilor de promovare a toleranței, trebuie să fie dialogul, atât dintre indivizi, cât și dintre diferite culturi și civilizații. Fără un dialog, diversitatea culturală este pusă în pericol. Trebuie să învățăm să ne respectăm și să recunoaștem drepturile și convingerile altora.

Din 1996, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 51/95, invită statele membre să celebreze în fiecare an, la 16 noiembrie, Ziua Internațională a Toleranței prin activități la care să participe atât instituțiile de învățământ, cât și publicul larg.

Primele manifestări de acest gen au debutat în cursul Anului ONU pentru Toleranță (1995), proclamat de Adunarea Generală a ONU în 1993 (rezoluția 48/126). La 16 noiembrie 1995, statele membre ale UNESCO au adoptat, în cadrul Conferinței generale a UNESCO de la Paris, ”Declarația principiilor toleranței”, enunțată în 1986, la Paris, în cadrul întrunirii reprezentanților UNESCO, care definește termenul de toleranță ca fiind respectul, acceptarea și aprecierea diversității și bogăției culturale, a modalităților de exprimare a calității ființei umane.

Toleranța este, totodată, o condiție esențială a păcii, democrației și dezvoltării durabile. Liderii mondiali au recunoscut acest lucru prin adoptarea Declarației Mileniului în anul 2000. Ei au plasat toleranța printre valorile fundamentale care stau la baza relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/ AGERPRES ARHIVA

Tema stabilită pentru perioada 2014-2016 este “Alimentația sănătoasă și Diabetul”, aleasă de Federația Internațională a Diabetului. Mesajul transmis este de a începe ziua cu un mic dejun sănătos, ajutând astfel la prevenirea debutului diabetului de tip 2, dar și pentru că astfel putem gestiona eficient toate tipurile de diabet zaharat. Organizându-ne pentru a evita îmbolnăvirea reducem implicit costurile necesare pentru tratarea acestei boli. La nivel global, se impune asigurarea unor prețuri accesibile pentru ca întreaga populație să poată consuma la micul dejun produse sănătoase. Unul dintre mesajele transmise este “ce facem astăzi poate schimba ziua de mâine”.

Evenimentele desfășurate în această zi includ: conferințe, ateliere și seminarii pentru profesioniștii din domeniu, programe de radio și de televiziune, distribuirea de materiale informative pentru a încuraja efectuarea testului de depistare a diabetului zaharat. Sunt organizate, de asemenea: manifestări sportive, expoziții. Culoarea simbolică a acestei zile fiind albastru, numeroase clădiri sau edificii importante sunt iluminate în această culoare, iar oamenii se îmbracă sau poartă un obiect albastru. Logo-ul este un cerc albastru.

Ziua Mondială a Diabetului este marcată de peste 230 de asociații membre ale Federației Internaționale a Diabetului (FID), în peste 170 de țări și teritorii, statele membre ONU.

Ziua Mondială a Diabetului a fost marcată pentru prima oară la 14 noiembrie 1991, din inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Federației Internaționale a Diabetului. A devenit zi oficială a Națiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluției 61/225 la 20 decembrie 2006. Diabetul constituie de mult timp un domeniu de preocupare pentru OMS, iar relațiile oficiale între OMS și FID datează din 1957.

 Data de 14 noiembrie este, totodată, ziua de naștere a fiziologului și farmacologului canadian Frederick Banting (1891-1941), cel care a studiat secreția internă a pancreasului și a introdus insulina în terapie, în octombrie 1922. Insulina a fost descoperită în 1921 de dr. Nicolae Paulescu și a însemnat miracolul salvării unui număr enorm de vieți omenești în ultimii 80 de ani.

 Diabetul este o boală cronică care apare atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină sau când organismul nu poate utiliza eficient insulina pe care o produce. Hiperglicemia sau nivelul ridicat de zahăr din sânge este un efect al diabetului zaharat necontrolat. De-a lungul timpului, diabetul poate afecta inima, vasele de sânge, ochii, rinichii și nervii. O dietă sănătoasă, activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți corporale normale și evitarea consumului de tutun pot preveni sau întârzia instalarea diabetului de tip 2.

Conform datelor Federației Internaționale de Diabet, la nivel mondial, numărul persoanelor afectate de diabet se apropie de 400 de milioane, iar anual, în rândul acestora se înregistrează 5 milioane de decese. În cazurile de diabet de tip 2, se estimează că, printr-o alimentație corectă și exerciții fizice, poate fi împiedicată sau întârziată apariția diabetului până la 70% din cazuri, până la nivelul anului 2035, însemnând 150 de milioane de persoane. Numărul diabeticilor, la nivel mondial, era de 382 de milioane în 2013 și se estimează că va ajunge, în anul 2035, la 600 de milioane. La nivelul anului 2013, peste 79.000 de copii au dezvoltat diabetul zaharat de tip 1, iar peste 21 de milioane de născuți-vii au fost afectați de diabet în timpul sarcinii.

Conform unui studiu preliminar efectuat în luna mai 2013 de către Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, numărul diabeticilor din țară a crescut cu 30% în ultimii doi ani, iar majoritatea celor care suferă de această afecțiune au peste 45 de ani. FID estimează pentru România un număr de 1.708.700 la nivelul anului 2030.

România are un Program Național de Diabet (actualizat în 2013), care urmărește îmbunătățirea stării de sănătate, creșterea speranței de viață a bolnavilor, precum și asigurarea accesului la tratament.

AGERPRES/ (Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)

Foto: (c) thecqi.org

Ziua Mondială a Calității a fost lansată de Națiunile Unite în 1990, pentru a evidenția contribuția decisivă a calității în evoluția societății, în asigurarea prosperității la nivel național și implicit la nivel mondial. Într-o economie mondială în care succesul depinde de calitate, inovație și durabilitate, această zi reprezintă o oportunitate pentru a spori gradul de înțelegere al rolului vital al managementului calității în obținerea și menținerea succesului unei instituții, organizații sau afaceri.

Ziua Mondială a Calității este organizată în țările din Uniunea Europeană din noiembrie 1995, prin acest eveniment se exprimă necesitatea unor eforturi susținute și conjugate ale tuturor celor implicați pe traseul de la producător la consumator pentru obținerea și menținerea unor standarde înalte de calitate.

În fiecare an, Institutul pentru Calitate Chartered alege o temă pentru marcarea Zilei Mondiale a Calității, având în vedere problemele cu care se confruntă mediul de afaceri. În 2014, tema este “Să construim o lume de calitate împreună”, recunoscând faptul că toți cetățenii planetei pot contribui la realizarea calității prin ceea ce fac în mod individual, respectând anumite norme și principii. Calitatea produselor și serviciilor a devenit tot mai importantă.

În fiecare an cu acest prilej au loc seminarii, ateliere de lucru, conferințe. Săptămâna europeană a calității este organizată de Organizația Europeană pentru Calitate (OEC) și se stabilește în luna noiembrie astfel încât să includă Ziua Mondială a Calității. Organizația Europeană pentru Calitate organizează peste 1.000 de evenimente, anual, în săptămâna europeană a calității.

Organizația Europeană pentru Calitate este o asociație autonomă, non-profit care încearcă să realizeze o îmbunătățire efectivă în sfera managementului calității. A fost înființată în 1956 și, în prezent, are 40 de state membre, 70.000 de membri (prin organizațiile membre), 500.000 de companii și peste 70.000 de experți. Institutul pentru Calitate Chartered a fost membru fondator al Organizației Europene pentru Calitate, dar s-a retras în 2009.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES ARHIVĂ

În 1946, în SUA, a fost votată Legea Protecției Educației Nevăzătorilor. În același an, a fost lansată prima revistă dedicată copiilor nevăzători și a fost organizată Ziua națională a educației copiilor nevăzători. Ulterior, acest eveniment a căpătat un caracter internațional, fiind marcat în lumea întreagă.

Prin manifestările dedicate Zilei internaționale a educației copiilor nevăzători se dorește atenționarea și sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor cu care se confruntă această categorie socială. Educația nevăzătorilor nu diferă prea mult de cea a persoanelor cu vedere normală, doar cadrul didactic este diferit. Există școli speciale, unde copiii nevăzători învață materii obișnuite, precum tainele calculatorului, cu ajutorul unor echipamente speciale și îndrumați de profesori special pregătiți.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la fiecare cinci secunde, în lume, o persoană își pierde vederea. Statisticile arată că, la ora actuală, în lume trăiesc 400 de milioane de oameni cu deficiențe de vedere. Aproximativ 45 de milioane de oameni sunt complet orbi. La fiecare minut, orbește un copil.

În România sunt circa 10 mii de orbi și slab văzători. De la vârsta de 16 ani, acești oameni sunt considerați invalizi. Tot mai multe persoane în vârstă își pierd vederea din cauza tratamentului întârziat.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Irina Andreea Cristea)

Foto: (c) worldpneumoniaday.org/

Scopul principal al marcării acestei zile este de a conștientiza gravitatea acestei boli, precum și impactul ei asupra societății. Tema pentru anul 2014, stabilită de Coaliția mondială împotriva pneumoniei, este: “Asigurarea accesului întregii populații la măsurile de prevenire și de tratare a pneumoniei”. Acțiunile sunt îndreptate în special spre categoria de vârstă 0-5 ani, unde această boală reprezintă principala cauză a mortalității. Pneumonia poate fi prevenită prin imunizare, o alimentație sănătoasă și o corectă informare a părinților.

La nivelul anului 2013, peste 900.000 de copii au murit din cauza pneumoniei, reprezentând 15% din mortalitatea la copii sub cinci ani la nivel mondial iar cea mai mare parte dintre copiii afectați nu au împlinit 2 ani. Copiii din comunitățile sărace și din zonele rurale sunt cei mai afectați. Primele 15 țări care se confruntă cu cel mai mare număr al deceselor în rândul copiilor, provocate de pneumonie, sunt India, Nigeria, Pakistan, Republica Democratică Congo, Etiopia, China, Angola, Indonezia, Afganistan, Kenya, Bangladesh, Sudan, Uganda, Niger și Tanzania, potrivit site-ului dedicat zilei. Pneumonia creează o povară economică pentru familii, comunități și autorități. Prevenirea boli conduce la anularea costurilor pentru tratamente și permite copiilor să devină adulți sănătoși.

Mortalitatea infantilă este corelată cu aspecte precum: alimentația deficitară, sărăcia și lipsa de îngrijire medicală (acces la servicii medicale, informații corecte, etc.). Educarea părinților în direcția adoptării unui comportament preventiv este o componentă esențială a strategiei mondiale de reducere a mortalității infantile, iar imunizarea cu un vaccin îmbunătățit continuu împotriva: pneumococului, Haemophilus influenzae, rujeolei (pojarului) și a tusei convulsive este cea mai eficientă soluție de prevenție. Potrivit OMS și UNICEF, metode eficiente pentru reducerea deceselor din cauza pneumoniei există, dar ajung la prea puțini copii. Dacă aproximativ 85% dintre copiii lumii sunt protejați de aceste boli prin vaccinuri, restul de 15% — cei mai săraci — nu beneficiază de ajutor medical. În acest scop a fost elaborat Planul Global de Acțiune pentru Prevenirea și Controlul Pneumoniei care-și propune ca până în 2015 să ajungă la 90% acoperire cu vaccin relevant, 90% acces la tratament corespunzător.

Potrivit OMS, vaccinurile pneumococice conjugate sunt aprobate pentru imunizare în vederea prevenirii bolilor invazive, a pneumoniei la sugari și copii, de la 6 săptămâni de viață până la 5 ani. Peste 99% din decesele provocate de pneumonie sunt înregistrate în țările în curs de dezvoltare, unde accesul la serviciile medicale și tratamente nu este posibil pentru mulți copii.

Societatea Română de Pediatrie (SRPED) trage un semnal de alarmă asupra incidenței ridicate a acestei boli în România, deoarece, în anul 2010, 29% dintre cazurile de mortalitate infantilă au fost provocate de această boală, la categoria de vârstă 0-5 ani. În România, în fiecare an, mor 895 de copii din cauza pneumoniei. România rămâne pe primul loc ca număr de decese în UE, ținând cont că are în continuare cea mai ridicată rată a mortalității infantile din zonă. Societatea Română de Pediatrie recomandă vaccinarea copiilor împotriva pneumococului și Haemophilus Influenzae tip B (Hib), iar ca măsuri de protecție: alăptarea exclusivă în primele șase luni și o alimentație echilibrată până la vârsta de cinci ani; spălarea pe mâini și accesul la apă curată și mijloace sanitare.

Coaliția mondială împotriva pneumoniei infantile este organizatorul Zilei mondiale de luptă împotriva pneumoniei, care se marchează din 2009. Ea reprezintă o rețea formată din peste 140 de organizații internaționale, organizații guvernamentale, ONG-uri, institute de cercetare și universității sau fundații.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: unesco.org

Tema pentru 2014 este: “Calitatea educației reprezintă asigurarea unui viitor durabil pentru toți”. Mesajul zilei este de a reînnoi atât la nivel național, cât și la nivel internațional angajamentul pentru dezvoltarea științei în favoarea păcii și dezvoltării, subliniind necesitatea responsabilizării științei în beneficiul societății. Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltare își propune, de asemenea, sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța științei și reducerea decalajului dintre știință și dezvoltarea societăți.
Sărbătorirea acestei zile este un important eveniment anual, care are loc în baza angajamentului făcut la Budapesta, în 1999, în cadrul Conferinței Mondiale pentru Știință a UNESCO. Scopul acestui eveniment este de a revigora angajamentul național, cât și internațional, pentru știința în sprijinul păcii și de a întări rolul responsabil al științei în folosul societății. În acest sens, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltare reprezintă o oportunitate de a arăta publicului larg importanța științei pentru viața lor, și de asemenea, o perspectivă unică pentru cercetarea la nivel global privind pacea și dezvoltarea durabilă.
Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltare a fost proclamată la 2 noiembrie 2001, în cadrul celei de-a 31-a sesiuni a Conferinței generale a UNESCO prin Rezoluția 20/31C. UNESCO colaborează cu persoane, agenții guvernamentale și organizații pentru a promova Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltare, în fiecare an.
Această zi este o ocazie pentru UNESCO de a reafirma că cercetarea științifică este o promotoare a dezvoltării economiei, culturii, societății, susținând că atenția trebuie concentrată pe discrepanțele dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare prin acoperirea acestui deficit de cunoaștere.
În domeniul educației, al științei și culturii, UNESCO este cea mai importantă organizație. Ea coordonează deceniul ONU al “educației pentru o dezvoltare durabilă” — 2005-2014.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Irina Andreea Cristea) 

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES FOTO

Anul acesta au loc, la Berlin, manifestări pentru marcarea a 76 de ani de la “Noaptea de cristal” — declanșarea pogromului împotriva evreilor, în 1938, în timpul celui de-al treilea Reich. La nivel european, comemorarea zilei de 9 noiembrie a început în 1988, când s-au împlinit 50 de ani de la tragicele evenimente.

 La 9 noiembrie 1938 s-au luat primele măsuri fizice împotriva evreilor pe tot cuprinsul Germaniei, ziua intrând în istorie sub denumirea de “Kristallnacht” (“Noaptea de cristal”). Început la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenție rapidă ale lui Hitler. În toată Germania au fost incendiate sinagogi, au fost sparte geamurile magazinelor evreiești, cioburile de cristal fiind împrăștiate pe străzi. Mulți evrei au fost agresați fizic, alții uciși, iar peste 30.000 au fost arestați și trimiși în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz. Violențele au durat 24 de ore, iar ‘Noaptea de cristal’ a rămas în istorie ca începutul simbolic al Holocaustului. Peste 7.000 de magazine au fost distruse și 200 de sinagogi au fost arse în Germania și Austria de către bande de naziști. Până în septembrie 1939, peste 200.000 de evrei au părăsit Germania, proprietățile lor fiind confiscate de guvernul nazist.

În Germania și în țările europene, care s-au aflat sub ocupație nazistă, rămășițele multor lagăre de concentrare și centre de execuție au fost transformate în muzee și monumente. Chiar și în țările care nu au fost implicate în Holocaust, guvernele și organizațiile supraviețuitorilor au ridicat, de asemenea, monumente și muzee. Printre aceste organizații se numără Yad Yashem, Autoritatea pentru Comemorarea Martirilor și Eroilor Holocaustului, care a fost înființată în 1953 la Ierusalim, printr-un act al Parlamentului israelian pentru comemorarea evreilor uciși de naziști. În SUA, două muzee au fost deschise în 1993. Este vorba despre Muzeul Memorial al Holocaustului, deschis la Washington, destinat prezentării istoriei Holocaustului, și Muzeul Toleranței, în Los Angeles, dedicat luptei împotriva prejudecăților, intoleranței, încălcării drepturilor omului și genocidului.

La 10 octombrie 2005, a fost inaugurat, la București, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ‘Elie Wiesel’. Principalul obiect de activitate al institutului îl constituie cercetarea și analizarea fenomenului Holocaustului, prin identificarea și conservarea documentelor, publicațiilor, din țară și din străinătate, privind Holocaustul și constituirea unui depozit pentru păstrarea acestora, ca mărturii ale memoriei istorice a secolului al XX-lea.

AGERPRES/ (Documentare, editor: Andreea Onogea)

Foto: (c) www.cip-icu.ca

În această zi, sunt organizate diverse manifestări în instituțiile de învățământ sau în locuri publice pentru a înțelege mai bine importanța fenomenului de urbanizare în desfășurarea zilnică a vieții noastre.

La nivel mondial, în preajma acestei zile, are loc o conferință online, la care participă experți în domeniu. În 2014, conferința s-a desfășurat între 5-7 noiembrie și a avut ca temă: “Egalitatea teritorială — conduce la coeziune urbană”, care este și tema zilei din acest an. Aceasta subliniază faptul că planurile urbanistice și politicile pentru dezvoltarea urbană curentă realizate în concordanță cu cerințele viitorului, trebuie să aibă la bază principiile fundamentale ale echității, justiției și ale drepturilor omului, la nivelul întregii planete.

Ziua Mondială a Urbanismul prezintă o oportunitate excelentă de a privi asupra planificării urbane dintr-o perspectivă globală, un eveniment care face apel la conștiința cetățenilor și a autorităților publice, în scopul de a atrage atenția privind impactul asupra mediului înconjurător, ca urmare a dezvoltării orașelor și teritoriilor.

Ziua Internațională a Zonelor Urbane este aniversată începând din 1949, în peste 30 de țări, la inițiativa profesorului Carlos Maria della Paolera, de la Universitatea din Buenos Aires, cu scopul de a veni în sprijinul publicului interesat de soluții pentru organizarea orașelor fără afectarea mediului înconjurător.

Societatea internațională pentru planificarea orașelor și regiunilor sau ISOCARP a promovat întotdeauna Ziua Mondială a Urbanismului. Membrii organizației au un rol activ în organizarea evenimentelor din țara lor. Fondată în 1965, ISOCARP este o asociație a profesioniștilor cu experiență și înaltă calificare, recunoscuți în domeniul urbanismului, din peste 80 de țări din întreaga lume.

Prin celebrarea acestei zile, sunt aduse în prim-plan problema urbanizării cu efectele ei asupra evoluției durabile a societății și promovarea unei mai bune planificări. Urbanizarea nu este un fenomen nou. Ea a apărut pe o anumită treaptă din evoluția societății și, din acel moment, nu a mai fost cale de întoarcere din expansiunea sa. A schimbat fața lumii și a adus modificări atât în viața, cât și în mentalitatea oamenilor. Dacă, în urmă cu aproximativ 30 de ani, existau doar două metropole cu peste 10 milioane de locuitori (New York și Tokyo), astăzi numărul acestora a crescut semnificativ, la peste 20 de aglomerări umane.

Potrivit estimărilor Națiunile Unite, populația globală a ajuns la 1 miliard în 1804. 123 ani mai târziu, în 1927, a fost de 2 miliarde. După doar încă 33 de ani, în 1960, a ajuns la 3 miliarde. A atins cifra de 4 miliarde, 14 ani mai târziu, în 1974. În 1987, a ajuns la 5 miliarde, apoi, 6 miliarde în 1999, pentru ca, în prezent, să depășim 7 miliarde. Creșterea populației duce la provocări colosale în managementul urban, provocări precum lipsa locuințelor, infrastructura inadecvată, congestie și o calitate scăzută a vieții în mediul urban.

România, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, participă alături de alte 15 state europene la programul european Rețeaua Europeană de Cunoștințe în Urbanism — European Urban Knowledge Network (EUKN), care are drept obiectiv facilitarea schimbului de cunoștințe din domeniul urbanismului, în scopul susținerii elaborării de politici urbane eficiente, promovând dezvoltarea durabilă a orașelor. EUKN asigură legătura dintre autoritățile publice centrale, orașele europene, cercetătorii din domeniul urban și instituțiile de cercetare și învățământ, punând la dispoziție cunoștințele și experiența utilizatorilor finali, pentru schimbul de cunoștințe valabile și standardizate, pe baza necesităților privind șase domenii ale politicilor urbane: incluziunea și integrarea socială, locuirea, transportul urban și infrastructura, mediul urban, economia, cunoașterea și ocuparea forței de muncă, securitatea și prevenirea criminalității.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Irina Andreea Cristea)