Foto: (c) Sergiu KLEIN / AGERPRES ARHIVĂ

În mod tradițional, în perioadele de război sau în timpul conflictelor, izbânda se măsura în funcție de numărul de victime și de nivelul distrugerii orașelor și a mijloacelor de trai. ONU a apreciat că trebuie luate în considerare și problemele de mediu, care anterior nu erau făcute publice, dar reprezentau efecte grave. Între acestea sunt incluse rezervele de apă poluate, culturile și pădurile incendiate sau distruse, solul otrăvit sau animalele ucise, toate aceste acte fiind săvârșite în numele câștigării unui avantaj militar.

Începând cu 1995, ONU a efectuat studii postconflict și a furnizat asistență tehnică pentru mai mult de 20 de țări, care s-au confruntat cu riscuri de mediu provocate de cauze violente.

Programul ONU pentru Mediu (UNEP) a constatat că, în ultimii 60 de ani, cel puțin 40% din toate conflictele interne au avut legătură cu exploatarea resurselor naturale, fie resurse cu valoare mare, precum diamante, aur, petrol, sau resurse insuficiente, cum ar fi solul fertil sau apa. Potrivit evoluțiilor analizate, conflictele în care au fost implicate resurse naturale au șanse duble să izbucnească din nou în viitor.

ONU acordă o importanță crescută asigurării că măsurile de mediu fac parte din strategiile de prevenire a conflictului, menținere sau consolidare a păcii.

”Trebuie să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziție, de la dialog și mediere până la diplomația preventivă, pentru a opri exploatarea resurselor naturale din alimentarea și finanțarea conflictul armat, respectiv destabilizarea fundațiilor fragile de pace”, a declarat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.

AGERPRES/ (Documentare—Roxana Mihordescu, editor: Irina Andreea Cristea)

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES ARHIVA

Prin evenimentele organizate, câteva devenite tradiționale, se urmărește conștientizarea în vederea adoptării unui comportament pozitiv și responsabil față de mediul marin și de coastă, pentru a împiedica poluarea acestora.

Această zi marchează semnarea la 31 octombrie 1996, de către cele șase țări riverane Mării Negre — Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina — a Planului Strategic de Acțiune (PSA) pentru Marea Neagră, document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre. Cu acest prilej s-a stabilit și celebrarea Zilei Internaționale a Mării Negre.

Situația ecologică a Mării Negre s-a înrăutățit în ultimii ani din cauza reziduurilor transportate de râurile din 17 țări, a pescuitului excesiv și a deversărilor necontrolate de produse petroliere. Cele mai multe stocuri de pește din Marea Neagră, deja afectate de consecințele poluării, au fost supra-exploatate sau sunt amenințate de supra-exploatare. În consecință, există un risc serios de pierdere a unor habitaturi valoroase și a unor peisaje și, în cele din urmă, a biodiversității și productivității ecosistemului Mării Negre.

La 21 aprilie 1992, a fost semnată, la București, Convenția de Protejare a Mării Negre Împotriva Poluării, dezvoltată cu asistență UNEP, fiind semnată, ulterior, de toate țările din regiune. Convenția de la București a intrat în vigoare la 15 septembrie 1992, reprezentând cadrul legal care concentrează prioritățile și principalele direcții ale activităților internaționale în problemele de mediu ale bazinului Mării Negre, incluzând conservarea biodiversității.

Totodată, o politică comună a țărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea și folosirea resurselor a fost formulată în Declarația de la Odessa. Ministerele Mediului din Bulgaria, Georgia, Rusia, România, Turcia și Ucraina au semnat acest document la 7 aprilie 1993, în Ucraina. Declarația conține un orar rezonabil al acțiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societății pentru conservarea și protecția mediului Mării Negre. În fapt, declarația dezvoltă și detaliază ideile Convenției de la București, ținând cont și de deciziile Summit-ului pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro.

Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internațional pentru Managementul Mediului și Protecția Mării Negre — Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorității Internaționale de Mediu (GEF), cu misiunea de a asista guvernele țărilor din bazinul Mării Negre în implementarea Convenției. În fapt, BSEP a dezvoltat o bază instituțională pentru dezvoltarea unui mecanism eficient de implementare a Convenției de la București.

În scopul studierii mediului marin, a rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Universitatea Mării Negre, la 16 mai 1993, la Costinești, iar la 12 noiembrie 1996, la Constanța, Centrul de Informare, Educare și Resurse pentru Marea Neagră — CIER. La Atena a fost deschis Centrul Internațional de Studii pentru Marea Neagră (CISM), la 29 septembrie 1998.

Un pas important a fost făcut de țările din zona Mării Negre în iunie 2002 (Sofia, Bulgaria), când s-a semnat Protocolul referitor la Conservarea Biodiversității și a Peisajului.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES ARHIVA

Marea Neagră este o mare intercontinentală, orientată est-vest, Europa și Asia (40°55′ și 46°32′ lat. N și 27°27′ și 41°42′ long. E), cu o suprafață de 466.200 kmp și o adâncime maximă de 2.211 m (în partea central — sudică). Denumită Pontus Euxinos, Kara Denis sau Cernoie More, Marea Neagră este mărginită de șase țări riverane: Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, Bulgaria și România.

Marea Neagră scaldă țărmul României pe o lungime de 264 km, putând fi divizată în 2 sectoare geografice și geomorfologice principale: Sectorul Nordic (165 km) este cuprins între Musura și Capul Midia și reprezintă țărmul învecinat cu Delta Dunării, incluzând complexul lagunar Razelm — Sinoe și acumulări de sedimente aluvionare, cu zone mlăștinoase și lagunare. Plajele sunt formate din nisip fin, mineral, provenit din Dunăre. Coasta nordică, de la Sulina la Constanța, este mai puțin locuită.

Sectorul Sudic (aprox. 99 km) se situează între Capul Midia și Vama Veche și se împarte în 2 subsectoare: Capul Midia — Capul Singol, caracterizat prin faleze înalte calcaroase separate de plaje mici, adesea protejând lacurile litorale; și Capul Singol — Vama Veche. Coasta sudică, de la Constanța la Mangalia, este foarte populată și dezvoltată, în ceea ce privește industria, turismul și activitatea portuară.

Fiind o mare tipic interioară, Marea Neagră depinde în mare măsură de propriul bazin de acumulare a apei, prin care curg o mulțime de fluvii, printre care Dunărea, Niprul, Nistrul, Don, Ciorohi, Cizil-Irmak și altele. Salinitatea apelor de suprafață ale Mării Negre este de 18 la mie, ceea ce înseamnă de două ori mai puțin decât salinitatea oceanică normală de 35 la mie. Principala cauză a desalinizării Mării Negre este marele volum de apă dulce, care ajunge în ea și volumul limitat de apă sărată din Marea Mediterană ce pătrunde prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. Speciile de pești cele mai răspândite sunt: guvid, chefal, cambula, morun, scrumbie, rândunică de mare, pălămidă, hamsie, calcan, precum și alți pești răpitori (specii de rechini, care ating 15-20 kg).

Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană, și prin aceasta cu oceanul planetar. Spre sud-vest comunică prin Strâmtoarea Bosfor, îngustă și puțin adâncă, cu Marea Marmara, și cu Marea Egee din Mediterana prin Dardanele, iar mai departe cu Oceanul Pacific prin Gibraltar. Înspre nord-est, Marea Neagră comunică cu Marea Azov prin Strâmtoarea Kerci.

Principalele porturi la Marea Neagră sunt: Constanța, Odessa, Novorossiisk, Batumi, Varna, Istanbul.

AGERPRES/ (Documentare-Dumitrescu Daniela, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) Ju Huanzong/XINHUA ARHIVĂ

Documentele audiovizuale, precum filmele, programele de radio și de televiziune, reprezintă patrimoniul nostru comun și conține înregistrări realizate în secolele al XX-lea și al XXI-lea. Ele contribuie la susținerea identității culturale a unui popor. Numeroase documentare, adevărate tezaure, realizate de la inventarea tehnologiilor pentru obținerea imaginii și a sunetului și până în prezent, au dispărut. Aceste tehnologii permit popoarelor lumii să-și împărtășească mai bine experiențele, creativitatea și cunoștințele acumulate. Patrimoniului audiovizual din lume este supus degradării fizice și uzurii și poate fi distrus complet dacă nu intervenim. Ziua Mondială pentru Patrimoniului Audiovizual este destinată a fi platforma pentru sporirea gradului de conștientizare la nivel mondial a importanței conservării documentelor care formează patrimoniul audiovizual.

Conferința generală a UNESCO din 2005 a declarat, prin Rezoluția nr 53, data de 27 octombrie — Ziua Mondială pentru Patrimoniului Audiovizual — pentru a marca adoptarea, în 1980 de către sesiunea 21 a Conferinței Generale UNESCO, a recomandării pentru salvgardarea și conservarea imagini în mișcare, dar și cu scopul de a atrage atenția asupra importanței documentelor audiovizuale ca parte integrantă a identităților naționale, dar și a valorii universale, menționând necesitatea urgentă de a le proteja.

Consiliul Coordonator al Asociațiilor Arhivelor Audiovizualului (CCAAA), compus din organizații non-guvernamentale (ONG) implicate în arhivarea la nivel mondial, a fost desemnat în 2006, cu prilejul celei de a 33 a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO, pentru a promova și a organiza celebrarea anuală a acestei zile. CCAAA face apel la instituțiile și persoanele active, care doresc să preia inițiativa organizării de evenimente mai mult sau mai puțin semnificative ca dimensiune (proiecții de filme, de imagini, seminarii, etc.)

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Foto: www.worldpsoriasisday.com

În această zi se desfășoară campanii, manifestări și evenimente menite să aducă în atenția publicului larg problematica tuturor persoanelor afectate de această boală.

Tema aleasă pentru 2014 reprezintă un îndemn: “Să construim o lume mai bună pentru persoanele cu psoriazis”. Prin campania desfășurată pentru a marca această zi se atrage atenția asupra implicațiilor pe care le presupune această maladie, severitatea ei, precum și îmbunătățirea înțelegerii acestei boli de către forurile sanitare autorizate și autorități, atât la nivel național, cât și internațional, pentru a putea oferi celor care trăiesc cu această boală o schimbare pozitivă, prin accesul la tratamente și medicamente mai eficiente. În prezent, există posibilitatea aplicării unui tratament personalizat pentru fiecare pacient. În plus, sprijinul moral al celor apropiați este vital pentru bolnavii de psoriazis.

Potrivit Federației Internaționale a Asociațiilor Psoriazis, la nivel mondial, peste 125 milioane de persoane suferă de psoriazis/artrită psoriazică. Psoriazisul afectează între 1,5-3% din populația Americii de Nord și a Europei, cu incidență mai crescută în Danemarca și alte țări ale Europei de Nord. Incidența minimă este în Asia Centrală și de Est, unde cifrele sunt sub 0,4%. Există un vârf al incidenței bolii în ultima perioadă a adolescenței sau în jurul vârstei de 20 de ani, iar un alt vârf, la pacienții care au împlinit 50 de ani.

În fiecare an se desfășoară o reuniune a donatorilor, a celor care sprijină cercetările în domeniu și pe cei suferinzi. FIAP prezintă în cadrul acestor reuniuni ultimele descoperiri în domeniu și noile metode de luptă împotriva bolii. Sunt prezentate de asemenea metodele, instrumentele și strategiile cele mai eficiente în educarea, conștientizarea și informarea comunităților asupra a ceea ce înseamnă psoriazis, pentru a putea obține din partea acestora colaborarea în realizarea pentru persoanelor cu psoriazis a celor mai bune condiții de viață, cât mai apropiate de cele normale. Pentru prea mult timp, psoriazis/artrita psoriazică au avut o prioritate scăzută. Din mai 2014 această afecțiune a fost votată la nivel mondial în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății pe lista bolilor grave.

Societatea Română de Dermatologie (SRD) a anunțat susținerea zilei în 2014 printr-o conferință de presă în București, pentru a face cunoscute ultimele noutății în domeniu. SRD aduce în atenția opiniei publice această zi și la nivel național prin manifestări locale în principalele centre dermatologice din țară, precum Cluj Napoca, Craiova, Constanța, Iași, Târgu Mureș, Sibiu, Oradea, Timișoara, cu ocazia Zilei Mondiale a Psoriazisului. Cu acest prilej va fi lansată o nouă campanie de educare și informare, intitulată generic “Apropierea nu este contagioasă!”, prin care românii sunt invitați să fie solidari cu pacienții afectați de psoriazis, înțelegând că această afecțiune nu este contagioasă. De asemenea, vor fi prezentate și rezultatele campaniei derulate anul trecut, campanie care a generat o creștere remarcabilă a adresabilității la medic.

Statisticile Societății Române de Dermatologie legate de această afecțiune arată că în țara noastră 400.000 de români suferă de această boală. Oficial, peste 2% din populația României suferă de această maladie a pielii, însă dermatologii atrag atenția că numărul real de bolnavi este mult mai mare. În plus, se constată și o scădere a vârstei îmbolnăvirilor, până către 15 ani. România se situează și la acest capitol pe unul dintre primele locuri în Europa.

Psoriazisul reprezintă o afecțiune cronică severă, inflamatorie și proliferativă și determinată genetic. Este o boală sistemică, însemnând că are multiple manifestări și comorbidități, din păcate nu se oprește doar la nivelul pielii, ea putând afecta în diverse feluri și alte organe. Fiind o afecțiune cu debut la orice vârstă și incidență egală pe sexe, psoriazisul presupune existența unor leziuni eritemato-scuamoase tipice localizate pe scalp și zonele de extensie (coate, genunchi). Deși cei mai mulți pacienți prezintă forme ușoare care pot fi tratate topic, 15-25% din cazuri sunt moderate și severe determinând un marcat disconfort fizic, un stres psiho-social sever și în final un impact negativ asupra calității vieții pacientului. Psoriazisul nu e o boală mortală, dar marginalizarea pacientului o poate transforma.

Cauzele care pot produce psoriazis nu sunt pe deplin elucidate, dar se cunosc o serie de factori declanșatori implicați precum: stresul (stările conflictuale, depresia), traumatismele, factori ambientali, infecțiile, anumite medicamente.

Federația Internațională a Asociațiilor Psoriazis (IFPA) are ca membrii asociații de pacienți din întreaga lume.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) MIREL TUDORACHE / AGERPRES ARHIVA

Campania care se desfășoară în această zi sau pe parcursul mai multor zile în preajma acestei zile, urmărește să ofere o educație și sprijin pentru supraviețuitori ai accidentului vascular cerebral (AVC), pentru familiile acestora și pentru personalul medical implicat în tratamentul persoanelor, care au suferit un accident vascular cerebral.

În acest an, campania la nivel mondial lansată de Organizația Mondială a Accidentului Vascular Cerebral se concentrează asupra femeilor ca posibile victime ale accidentului vascular cerebral, pentru că potrivit statisticilor anuale, femeile sunt mult mai afectate de producerea unui accident vascular cerebral decât bărbații. Accidentul vascular cerebral reprezintă a doua cauză de deces pentru persoanele cu vârsta peste 60 ani și a doua cauză de handicap, după demență, potrivit OMAVC. Persoanele cu handicap pot include pierderea vederii și/sau a vorbirii, paralizie și confuzie.

OMAVC organizează, la nivel mondial, pe tot parcursul anului, acțiuni prin care se urmărește informarea populației asupra factorilor de risc care conduc la producerea unui accident vascular cerebral, cum ar fi: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul și colesterolul ridicat. Se fac cunoscute modalitățile de recunoaștere a primelor semne de avertizare în cazul producerii unui accident vascular cerebral, precum și măsurile care trebuie luate. Campania promovează, de asemenea, un stil de viață sănătos, care poate preveni producerea unui AVC. Se estimează că 80% dintre accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite prin cunoașterea și gestionarea factorilor de risc, respectarea indicațiilor medicilor și adoptarea unui stil de viață sănătos.

Activitățile desfășurate în această zi includ ateliere de lucru, teste gratuite de screening vascular, conferințe, reuniuni ale specialiștilor în domeniu. De asemenea, sunt recompensate cu premii persoanele care depun eforturi deosebite pentru tratarea și prevenirea accidentelor vasculare cerebrale.

În România, Asociația Națională pentru Protecția Pacienților și Societatea Națională de Medicina Familiei organizează diverse acțiuni pentru a atrage atenția asupra riscului de accident vascular cerebral. Cele mai recente studii arată că numărul cazurilor de AVC a crescut cu 25% în rândul grupei de vârstă 20-64 de ani, în ultimii 20 de ani.

Accident vascular cerebral este o boală non-transmisibilă, dar care a devenit tot mai frecventă, de la an la an. Un accident vascular cerebral apare atunci când un vas de sânge (o arteră) care furnizează sânge la nivelul unei zone a creierului se sparge, provocând hemoragie, sau este blocat de un cheag sangvin, împiedicând circulația sângelui și oxigenarea creierului.

La nivel mondial, afectează peste 15 de milioane de oameni în fiecare an, din care aproximativ șase milioane mor iar alte cinci milioane rămân cu un handicap permanent. Una din șase persoane suferă un accident vascular cerebral în timpul vieții și la fiecare șase secunde se pierde o viață din această cauză. Vârsta persoanelor predispuse de a fi victime ale unui accident vascular cerebral a scăzut în ultimii ani de la 65 de ani la 55 de ani și, totodată, a crescut numărul persoanelor tinere care se confruntă cu accidente vasculare cerebrale. AVC reprezintă cincea cauză de deces la persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-59 de ani.

Cercetătorii au descoperit că fiecare 7 grame de fibre în plus în dieta zilnică duc la o reducere cu 7% a riscului de a suferi un atac cerebral. Această cantitate de fibre se regăsește într-o porție de paste din grâu integral plus două porții de fructe sau legume. Descoperirea a fost făcută de cercetătorii de la Universitatea Leeds din Marea Britanie, care au analizat opt studii asupra dietei și atacului cerebral ce au fost efectuate între 1990 și 2012. Fibra alimentară este o substanță de origine vegetală ce nu este digerată de către enzimele din tubul digestiv. Astfel, un consum mai mare de alimente bogate în fibre, precum cerealele integrale, fructele, legumele și nucile este un lucru important mai ales pentru cei cu risc mai mare de a suferi de un atac cerebral, cum sunt persoanele supraponderale, fumătorii și cei cu hipertensiune.

Ziua Mondială a Accidentului Vascular a câștigat în timp popularitate. Dacă în 2009 se marca în doar 18 țări, un an mai târziu 48 de țări au organizat diverse manifestări pentru a marca această zi.

AGERPRES / (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES ARHIVĂ

Altfel spus, rostul principal al acestei celebrări este acela de a aminti că justiția este un serviciu pentru cetățeni, care le dă posibilitatea de a-și rezolva disputele private și de a-și afirma drepturile. Ziua Europeană a Justiției Civile este destinată tuturor cetățenilor europeni, studenților și persoanelor care activează în domeniul justiției.

Pe de o parte, ritmul tot mai alert al transformărilor sociale din ultimii ani a generat un proces intens de profesionalizare a justiției civile, ramurile dreptului privat fiind în continuă diversificare. Pe de altă parte, normele și procedurile judiciare devin tot mai specializate și complexe. De aici apare pericolul unei ”abstractizări” a modului de funcționare a mecanismului judiciar pentru majoritatea cetățenilor.

Ziua Europeană a Justiției Civile se dorește tocmai o încercare de creștere a gradului de transparență a procedurilor judiciare, în așa fel încât acestea să fie pe deplin accesibile fiecărui cetățean în parte. În acest sens, în România, în jurul datei de 25 octombrie se organizează, la nivelul tuturor instanțelor și parchetelor, acțiuni de tipul “Ușilor Deschise”, prin invitarea cetățenilor la sediile amintitelor instituții, precum și la sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Aceste evenimente au ca scop consolidarea relației de încredere între cei care înfăptuiesc actul de justiție, magistrații, și beneficiarii acestuia, justițiabilii.

Și în 2014, CSM a organizat, la 24 octombrie, “Ziua porților deschise”, la care au fost așteptați studenți, auditori de justiție și cursanți ai Școlii Naționale de Grefieri. Agenda manifestării a cuprins în principal vizitarea compartimentelor din structura CSM și realizarea unor prezentări pe teme specifice activității Consiliului privind recrutarea și formarea profesională, Inspecția Judiciară, resursele umane, relațiile internaționale, programele cu finanțare externă și dreptul european.

Tot la 24 octombrie 2014, în Aula Institutului Național al Magistraturii, Ziua Europeană a Justiției Civile a fost marcată prin lansarea oficială a “Ghidului practic — Modele de cereri pentru justițiabili în materie procesual civilă și civilă” și a “Ghidului practic — Modele de cereri pentru justițiabili în materie penală”, elaborate de Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Magistraturii.

La data de 5 iunie 2003, Consiliul Europei și Uniunea Europeană au stabilit desfășurarea în fiecare an, în ziua de 25 octombrie, a Zilei Europene a Justiției Civile, cu scopul de a aduce în atenția cetățenilor europeni a modul de funcționare a justiției și de a sprijini dezvoltarea unui spațiu judiciar comun european.

AGERPRES (Documentare — Horia Plugaru, editor:Cerasela Bădiță)

Foto: www.un.org

În 1971, Adunarea Generală a ONU a recomandat ca statele membre să facă din această zi o sărbătoare publică, care să fie dedicată informării popoarelor din lume cu privire la obiectivele și realizările Organizației Națiunilor Unite.

Ea este marcată la nivel mondial prin întâlniri, discuții și expoziții despre realizările și scopurile Organizației.

Cu acest prilej, în mesajul său pentru 2014, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, menționează că “în această perioadă caracterizată de numeroase crize este nevoie, mai mult decât oricând, de Organizația Națiunilor Unite. Sărăcia, boala, terorismul, discriminarea și schimbările climatice apasă greu asupra omenirii. La acestea se adaugă exploatarea prin muncă forțată, traficul de ființe umane, sclavia sexuală sau condițiile nesigure din fabrici, mine sau alte locuri de muncă, din cauza cărora continuă să sufere milioane de oameni. Economia la nivel mondial continuă să se dezvolte inegal. (…) Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului au inspirat campania anti-sărăcie, care a înregistrat cele mai înalte cote a luptei împotriva sărăciei. Tratatele Națiunilor Unite, care abordează inegalitatea, tortura și rasismul au protejat oamenii, în timp ce alte acorduri au protejat mediul înconjurător. Mediatori ONU au intervenit pentru menținerea păcii, mediind conflicte și au acordat ajutor umanitar pentru cei suferinzi”. În încheierea mesajului său, secretarul general al ONU transmite îndemnul: “De Ziua Națiunilor Unite, fac apel la autorității și persoane fizice de a depune toate eforturile pentru o cauză comună, pentru binele comun”.

Scopul Organizației Națiunilor Unite îl constituie menținerea păcii și securității internaționale, dezvoltarea de relații prietenești între națiuni, realizarea cooperării internaționale în rezolvarea problemelor cu caracter economic, social, cultural sau umanitar, în promovarea drepturilor omului și libertăților fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Aliații au convenit crearea unei organizații internaționale bazate pe egalitatea suverană a tuturor statelor pacifiste, deschisă tuturor statelor mari și mici.

La 1 ianuarie 1942, reprezentanții a 26 de state au semnat, la Washington, “Declarația Națiunilor Unite”. După o serie de conferințe internaționale, Carta Națiunilor Unite a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945, după ratificarea de către 29 de state semnatare.

România a demarat procedurile de aderare la Organizația Națiunilor Unite imediat după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1946, dar a fost admisă la 14 decembrie 1955, împreună cu alte 15 state. România a fost membră în cele mai importante organisme ale ONU, precum Consiliul de Securitate, în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 și 2004-2005, sau Consiliul Economic și Social (ECOSOC), în anii 1965-1967, 1974-1976, 1978-1980, 1982-1987, 1990-1998, 2001-2003 și 2007-2009.

AGERPRES / (autor: Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Foto: (c)GRIGORE POPESCU/ AGERPRES FLUX

În Rezoluția 65/141, pentru dezvoltarea tehnologiilor informaționale și a comunicațiilor, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 20 decembrie 2010, se menționează că, în ultimii ani s-au făcut progrese considerabile în accesul la tehnologiile informației și comunicațiilor, inclusiv privind creșterea constantă a accesului la Internet pentru aproximativ un sfert din populația lumii, în extinderea telefoniei celulare și s-au dezvoltat funcționalități multilingvistice. Toate acestea implică necesitatea în continuare de a reduce decalajului digital, recunoscând în această privință, că mai puțin de 18 % din populația din țările în curs de dezvoltare utilizează Internetul, comparativ cu peste 60 % în țările dezvoltate. Se reafirmă necesitatea de a valorifica potențialul tehnologiilor informației și a comunicării pentru a promova realizarea obiectivelor de dezvoltare convenite la nivel internațional, inclusiv a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, și a unei creșteri economice durabile.

Pe situl ONU dedicat Zilei internaționale pentru dezvoltarea informațională se menționează “(…) Tehnologiile informației și a comunicațiilor dețin potențialul pentru noi soluții la provocările dezvoltării, în special în contextul globalizării, și pot stimula creșterea economică, competitivitatea, accesul la informații și cunoștințe, eradicarea sărăciei și a incluziunii sociale (…)” (Rezoluția ONU 65/141)

Această zi a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în 1972, prin Rezoluția 3038 (XXVII), pentru a atrage atenția opiniei publice asupra problemelor pe care le implică dezvoltare și asupra necesității de a consolida cooperarea internațională pentru a rezolva aceste probleme.

Adunarea Generală ONU a stabilit celebrarea Zilei internaționale pentru dezvoltarea informațională la aceeași dată cu sărbătorirea Zile Națiunilor Unite, dar și cu data adoptării, în 1970, a Strategiei internaționale pentru dezvoltare pentru cel de-Al Doilea Deceniu de Dezvoltare al ONU.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES ARHIVA

Această zi celebrează fondarea Federației Internaționale a Asociațiilor Controlorilor de Trafic Aerian (IFATCA), 20 octombrie reprezentând data constituirii federației. În această zi este sărbătorit și personalul care are grijă ca zborurile să se deruleze în siguranță și aeronavele să ajungă la destinație.
Controlorul de trafic aerian este persoana care comunică cu pilotul, de obicei, prin radio, dirijând circulația aeronavelor, în spațiul aerian dar mai ales a celor aflate în apropierea unui aeroport. Este acel om care se transformă în ochii, urechile și chiar inima pilotului, în momente grele, în care acesta întâlnește o situație dificilă, cum ar fi vremea urâtă și ostilă zborului sau clipele tensionate ale unei deturnări.
În fiecare zi, mii de zboruri sunt ghidate în siguranță. Fie că transportă pasageri sau marfă, echipajele de zbor sunt responsabile pentru sarcinile lor, bazându-se în întregime pe profesionalismul controlorilor de trafic aerian, pe sistemele pe care le utilizează și pe toți oamenii din spatele scenei care fac fiecare călătorie unică.
În 20 octombrie 1961, cu prilejul Conferinței Federației Europene a Asociațiilor Controlorilor de Trafic Aerian (EFATCA), organizată în perioada 19-20 octombrie 1961, la Amsterdam, Olanda, reprezentanții a 12 asociații europene au anunțat finalizarea discuțiilor privind fondarea Federației Internaționale a Asociațiilor Controlorilor de Trafic Aerian. Anunțul a reprezentat punctul final al idei lansate, în 1956, de către Jacob Wachtel — fondatorul și primul președinte al Asociației Israeliene a Controlorilor de Trafic Aerian.
Succesul inițiativei celor 12 asociații europene este ilustrat de faptul că, după aproape 50 de ani de la înființare, federația numără în rândurile sale asociații membre din 131 de țări, asociații care reprezintă interesele a peste 50.000 de controlori de trafic aerian de pe toate continentele.
Federația are un birou permanent, localizat în Montreal, Canada și, conform propriilor declarații, reprezintă ‘o organizație apolitică și independentă a cărui scop este acela de a crește profesionalismul controlorilor de trafic aerian’.

Cu ocazia aniversării a 20 de ani de la fondarea, la 20 octombrie 1981, IFATCA a propus sărbătorirea datei de 20 octombrie ca “dată a controlorului”, ea marcându-se de atunci în fiecare an.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES ARHIVĂ

Această boală, supranumită “hoțul tăcut”, a devenit o importantă problemă de sănătate publică, cu consecințe majore asupra populației, în ultimele decenii. Fundația Internațională de Osteoporoză lansează campanii cu acest prilej dedicate creșterii gradului de conștientizare, de prevenire, de diagnosticare la nivel mondial și de informare privind tratamentul osteoporozei și al bolilor metabolice osoase.

Prin tema pentru anul 2014 se dorește conștientizarea faptului că deși este o boală care afectează predominant femeile, și bărbații se confruntă cu această boală. La nivel mondial, unul din cinci bărbați suferă o fractură din cauza osteoporozei, care poate rămâne neidentificată și după un astfel de accident. Astfel, s-a constatat că foarte mulți bărbați care au această boală nu știu și în consecință nu se tratează. În general, și la bărbați boala apare după vârsta de 50 de ani.

Potrivit site-ului dedicat zilei, bărbații sunt de două ori mai predispuși să moară în urma unei fracturi de șold decât femeile, sunt mult mai susceptibili de a suferi o fractură osteoporotică decât de a dezvolta cancer de prostată și o treime dintre fracturile de sold, la nivel mondial, apar la bărbați. S-a constatat că în ultimii 70 de ani, bărbații și femeile pierd masa osoasă în același ritm, iar absorbția de calciu (un mineral important pentru sănătatea oaselor) scade la ambele sexe. Prin pierderea de masă osoasă excesivă oasele devin fragile și se creează mai multe șanse de a se fractura. Potrivit site-ului, cei care luptă împotriva acestei boli poartă, în această zi, haine de culoare albă.

Osteoporoza este o boală care slăbește treptat oasele, acestea devenind fragile și pierzându-și rezistența, putându-se rupe foarte ușor. Fracturile pot să apară după o cădere de la înălțime mică, ca urmare a unui strănut și chiar prin aplecarea pentru a lega un șiret. Orice os se poate rupe din cauza osteoporozei, dar cele mai grave fracturi și mai frecvente sunt cele ale coloanei vertebrale și ale șoldului.

Ziua Mondială a Osteoporozei a fost inițiată, la 20 octombrie 1996, de Societatea Națională pentru Osteoporoză din Marea Britanie și susținută de Comisia Europeană. În 1997, a fost marcată de Fundația Internațională pentru Osteoporoză. În 1998 și 1999, Organizația Mondială a Sănătății a devenit co-partener al marcării acestei zile. Din 1999, este prezentată o temă specifică pentru marcarea Zilei Mondiale a Osteoporozei.

Potrivit datelor furnizate de OMS, în lume există peste 150 milioane de oameni care suferă de această boală. În Europa și Statele Unite ale Americii se produc în fiecare an aproximativ 2,3 milioane de fracturi osteoporotice. S-a calculat că la fiecare 30 de secunde o persoană suferă o fractură osteoporotică. Mai mult, se estimează că în următorii 50 de ani numărul fracturilor osteoporotice se va dubla. Toate acestea atrag costuri enorme, astfel încât sunt lesne de înțeles eforturile depuse pentru realizarea unei strategii coerente și susținute în vederea profilaxiei, a depistării precoce și a tratării osteoporozei.

AGERPRES/(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)