Ziua a fost stabilită inițial în 2001 de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru a fi marcată în a doua miercuri a lunii octombrie prin Rezoluția 56/195 din 21 decembrie, ca Zi internațională pentru reducerea dezastrelor naturale în Deceniul internațional pentru reducerea dezastrelor naturale, 1990-1999.

Prin Rezoluția 64/200 din 21 decembrie 2009, Adunarea Generală a ONU a decis schimbarea denumirii acesteia în Ziua internațională pentru reducerea dezastrelor și a stabilit marcarea ei la dată fixă, pe 13 octombrie.

Tema pentru 2015, “Cunoștințe de o viață”, se concentrează pe utilizarea cunoștințelor tradiționale ale populației băștinașe, care completează știința modernă și contribuie la rezistența societăților, respectiv a cetățenilor, potrivit www.un.org. Spre exemplu, cunoașterea din timp a semnalelor de avertizare din natură poate fi vitală pentru luarea de măsuri într-un timp util spre a atenua impactul dezastrelor atât în cazul celor cu un debut lent, cât și în cazul celor cu acțiune rapidă, cum ar fi seceta, valurile de căldură, furtunile și inundațiile.

Învățăturile tradiționale ale populației indigene reprezintă baza de informații indispensabile pentru multe societăți care doresc să trăiască în armonie cu natura și să se adapteze la evenimente meteorologice perturbatoare — un glob aflat într-un proces de încălzire sau creșterea mărilor — subliniază secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, în mesajul său pentru marcarea din acest an Zilei internaționale pentru reducerea dezastrelor.

Activitățile organizate în această zi, de autorități și comunități, includ, de obicei, lansări de campanii, care au în centru tema zilei, diverse evenimente, precum concursuri de desen, teatru, eseuri sau fotografie, prin care se urmărește conștientizarea și informare a oamenilor asupra reducerii dezastrelor naturale și intensificarea pregătirii lor pentru astfel de situații. Alte activități includ: plantarea de copaci în zonele comunitare, conferințe, târguri, seminarii și parade stradale.

Mulți oameni din întreaga lume și-au pierdut viața, casele, accesul la centre vitale precum spitalele, ca urmare a dezastrelor naturale — cutremure, secete, inundații, uragane sau cicloane. Unele dintre aceste dezastre au cauzat pagube economice imense în diferite țări. ONU recunoaște că educația, formarea și informarea sunt metode eficiente pentru a ajuta oamenii să devină mai bine pregătiți în fața dezastrelor naturale.

Logo-ul zilei dispune de o proiecție cu o hartă a lumii centrată pe Polul Nord, plasată într-o coroană constând din ramuri de măslin convențional încrucișate. Ramurile de măslin simbolizează pacea, iar harta descrie zona de interes pentru ONU în realizarea scopului principal, pacea și securitatea. Proiecția hărții se extinde, potrivitwww.timeanddate.com, la 60 de grade latitudine sudică și include cinci cercuri concentrice.

AGERPRES/ (Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)

Foto: (c) www.worldcoalition.org

Ziua mondială împotriva pedepsei cu moartea, aflată la a 13-a ediție, este axată pe informarea asupra aplicări pedepsei cu moartea pentru infracțiuni legate de droguri, pentru a reduce aplicarea acesteia pedepse. Coaliția mondială împotriva pedepsei cu moartea recomandă organizarea de evenimente, precum: dezbateri publice și proiecții de filme, expoziții de artă (fotografie, desen, afișe) sau spectacole de teatru, demonstrații, pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la aplicarea pedepsei cu moartea.

În timp ce la nivel mondial se derulează mișcări pentru abolirea pedepsei cu moartea, între anii 1980 — 2000 multe țări au adăugat în sistemul lor juridic pedeapsa cu moartea pentru infracțiuni legate de droguri. Infracțiunile legate de droguri nu sunt considerate în general ca intrând în categoria celor mai grave crime.

Un număr de 33 de țări și teritorii păstrează pedeapsa cu moartea pentru infracțiuni legate de droguri, din care 13 țări au efectuat o execuție pentru infracțiuni legate de droguri în ultimii cinci ani, 12 țări păstrează o pedeapsă obligatorie cu moartea pentru anumite categorii de infracțiuni legate de drogurilor, 5 țări sunt aboliționiste în practică, după cum se menționează pe www.worldcoalition.org.

Potrivit Coaliției mondiale împotriva pedepsei cu moartea, 100 de țări au abolit pedeapsa cu moartea pentru toate infracțiunile, 6 țări au abolit pedeapsa cu moartea pentru crime ordinare, 34 de țări sunt aboliționiste în practică, 58 de țări și teritorii sunt adepte ale păstrării pedepsei cu moartea, 22 de țări au efectuat execuții în 2014.

Pedeapsa cu moartea este considerată inumană și inutilă. Abolirea pedepsei cu moartea în Europa și pe celelalte continente este un obiectiv comun pentru toate statele membre ale UE.

În România, pedeapsa cu moartea a fost abolită în 1990.

UE militează împotriva pedepsei cu moartea pe lângă Organizația Națiunilor Unite, contribuind la adoptarea celei de a 67-a Rezoluții a Adunării Generale a ONU privind un moratoriu asupra aplicării pedepsei capitale. Încurajează toate statele să adere la cel de al doilea Protocol opțional la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care reprezintă principalul instrument internațional al ONU în favoarea abolirii pedepsei cu moartea.

AGERPRES/(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Foto: (c) www.freedigitalphotos.net

Campania din acest an a Zilei mondiale a sănătății mintale are ca temă “Demnitatea și sănătatea mintală”, pornind de la faptul că mii de oameni cu probleme de sănătate mintală, din întreaga lume, sunt lipsiți de drepturile omului. Aceste persoane sunt, de cele mai multe ori, discriminate, stigmatizate, marginalizate și, de asemenea, supuse abuzurilor emoționale și fizice de către comunitatea în care trăiesc.

În Articolul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului se afirmă că: “Toate ființele umane se nasc egale în demnitate și în drepturi”. Preambulul Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Handicap prevede că: “… discriminarea împotriva oricărei persoane pe bază de handicap constituie o încălcare a demnității și a valorii persoanei umane”, menționează site-ul Organizației Mondiale a Sănătății.

Acțiunile organizate cu acest prilej urmăresc conștientizarea, sensibilizarea și informarea populației pentru a putea ajuta aceste persoane. În anumite momente de stres sau de tranziție în viețile noastre, putem deveni vulnerabili și ne putem confrunta cu probleme de sănătate mintală.

FMSM încurajează factorii de decizie ai țărilor și organizațiile din întreaga lume în vederea abordării problemelor de sănătate mintală cu care se confruntă persoanele din cadrul comunităților, pentru a satisface nevoile acestora, oferind serviciile medicale și acces la tratamente.

O multitudine de factori de natură socială, demografică, psihologică sau biologică contribuie la menținerea sănătății mintale a unei persoane. Tulburările mintale apar în toate culturile și în toate etapele vieții. De asemenea, pe lângă ceilalți factorii genetici și psihici, integritatea sănătății mintale se asociază cu schimbările sociale rapide, cu nivelul stresului de la locul de muncă, discriminarea de gen, excluderea socială, stilul de viață nesănătos, riscurile violenței de toate tipurile, cu alte probleme de sănătate, cu accesul la îngrijire și tratament și cu încălcările drepturilor omului.

Din cauză că sistemele sanitare din întreaga lume se confruntă cu mari probleme în acordarea de îngrijiri în domeniul sănătății mintale, iar resursele disponibile sunt insuficiente, o majoritate largă a persoanelor cu tulburări mintale din multe țări ale lumii nu primesc nici un fel de ajutor.

La nivel mondial, milioane de oameni suferă astăzi de afecțiuni mintale sau neurologice sau de probleme psihosociale provocate de abuzul de alcool și de droguri. Bolile mintale și neurologice, afectând sănătatea în general, vor frâna sau chiar bloca capacitatea omului de a se realiza și de a fi de folos comunității. Organizației Mondiale a Sănătății estimează că, până în anul 2020, tulburările mintale, în special depresiile, vor fi principalele cauze ale morbidității în rândul europenilor.

AGERPRES /(Dumitrescu-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Sursa foto: www.upu.int

Tema pentru anul 2015 este “Inovarea, integrarea și incluziunea sunt factorii cheie pentru viitorul serviciului poștal.” Astăzi, în peste 150 de țări din întreaga lume, se desfășoară festivități pentru a marca această zi. Administrațiile poștale lansează emisiuni filatelice dedicate acestei date sau noi servicii poștale, organizează festivități și evenimente speciale, conferințe și seminarii cu specific poștal și filatelic. Alte activități includ postarea de afișe în oficiile poștale și în alte locuri publice, organizarea de zile ale porților deschise la oficii poștale și muzee poștale, precum și activități recreative culturale, sportive etc. Multe administrații poștale emit suveniruri speciale precum tricouri sau insigne.

Mesajul transmis în acest an de către secretarul Uniunii Poștale Universale, Bishar Abdirahman Hussein, subliniază vechimea pe care o ocupă serviciul poștal în domeniul comunicării și rolul-cheie pe care îl joacă în trimiterea de informații și de bunuri.

Ca și în alți ani, pentru a marca Ziua mondială a poștei, Compania Națională Poșta Română lansează o nouă ediție a concursului național “Cărțile poștale îți arată lumea”. Competiția are ca scop încurajarea tinerilor de a utiliza corespondența clasică și de a-i ajuta pe aceștia să cunoască lumea prin intermediul imaginilor de pe cărțile poștale. A III-a ediție a concursului se desfășoară în perioada 1 aprilie — 9 octombrie 2015 și este destinată tinerilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani. Anunțarea câștigătorilor are loc la data de 9 octombrie, cu ocazia Zilei mondiale a poștei.

Uniunea Generală a Poștelor a devenit, în 1878, Uniunea Poștală Universală. Din 1947, UPU este instituție specializată a ONU, cu sediul la Berna. România este membru fondator alături de alte 21 de state. În prezent, Uniunea Poștală Universală are afiliate administrații poștale din 192 de țări, potrivit www.upu.int.

În septembrie 2012, la cel de al 25-lea Congres UPU, a fost aprobat “Doha Postal Strategy”, planul strategic al UPU pentru perioada 2013-2016. Serviciul poștal este și rămâne cea mai mare rețea fizică din lume, care permite ca largi segmente ale economiei să funcționeze.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Sursa foto: www.iapb.org

Pentru acest an, Agenția Internațională pentru Prevenirea Orbirii (AIPO) recomandă ca acțiunile desfășurate la nivel global să se concentreze pe necesitatea accesului tuturor persoanelor la serviciile medicale pentru îngrijirea ochilor. AIPO își concentrează toate eforturile în cadrul ediției pe promovarea hashtag #Eyecareforall. Acesta va fi folosit pentru lansare concursului de fotografi pe tema zilei “îngrijirea sănătății ochilor pentru toți” și pentru a face cunoscute mesajele primite de pe tot globul, potrivit site-ului dedicat zileiwww.iapb.org.

Anul 2015 este al treilea an pentru derularea Planului global de acțiune al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Agenției Internaționale pentru Prevenirea Orbirii, care încurajează membrii și partenerii să organizeze evenimente cu scopul de a sensibiliza și educa populația pentru prevenirea orbirii și de a impulsiona autoritățile să participe la strângeri de fonduri pentru lansarea de programe naționale pentru prevenirea orbirii. Acest plan prevede reducerea afecțiunilor oculare cu 25% până în 2019, înlesnind accesul la tratament al tuturor claselor sociale, în special al populației defavorizate.

Potrivit AIPO, la nivel mondial, aproximativ 285 milioane de oameni au vederea afectată parțial sau total. Dintre aceștia, 39 de milioane sunt orbi și 246 de milioane au afecțiuni oculare moderate sau severe, 90% dintre nevăzători trăiesc în țări cu venituri mici. Cu toate acestea, 80% din afecțiunile oculare pot fi evitate, în sensul că sunt ușor tratabile sau pot fi prevenite. Numărul de persoane nevăzătoare din cauze infecțioase s-a redus foarte mult în ultimii 20 de ani. Se estimează că 19 milioane de copii suferă de afecțiuni oculare. Aproximativ 65% dintre toate persoanele care au deficiențe de vedere sunt în vârstă de 50 de ani sau peste. Creșterea populației în vârstă înseamnă, în multe țări, un număr mai mare de persoane cu risc de afecțiuni oculare.

Agenția Internațională pentru Prevenirea Orbirii a fost înființată în 1975 ca o organizație de coordonare, pentru a conduce eforturile internaționale în activitățile de prevenire a orbirii. Prima sa realizare majoră a fost de a promova un program pentru prevenirea orbirii, împreună cu Organizația Mondială a Sănătății.

Ziua internațională dedicată vederii, cel mai important dintre simțurile omului, se marchează în fiecare an, din 1998, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie și reprezintă o manifestare ce vizează toți partenerii implicați în prevenirea problemelor de vedere și în redarea vederii.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Sursa foto: www.ituc-csi.org

Sindicatele din întreaga lume sunt din nou mobilizate, pe 7 octombrie, pentru a marca Ziua internațională a muncii decente, sub egida sloganului “Să punem capăt lăcomiei corporațiilor”, cu acțiuni prevăzute a se desfășura din Japonia până în Ecuador și din sudul Africii până în Rusia.

Evenimente care se vor desfășura în acest an au fost deja înregistrate, din 33 de țări, pe site-ul special 2015.wddw.org. Ca și în ani trecuți, o gamă largă de evenimente sunt planificate și la Bruxelles, între care este programată și o demonstrație de amploare organizată de sindicatele belgiene împotriva austerității. În același timp sindicatele din sectorul producției, pe tot globul, sunt pregătite să desfășoare evenimente, pentru a cere încetarea muncii realizate în condiții precare.

La manifestările acestei zile, pe parcursul anilor, s-a ajuns la o participare numeroasă. Anul trecut au fost înregistrate pe website — special al zilei 113 acțiuni, din 35 de țări. Sindicatele din aceste țări au revendicat asigurarea remunerării corecte și echitabile a muncii, calitatea locurilor de muncă, protecția socială sigură, respectarea drepturilor și libertăților angajaților. Munca decentă este esențială pentru eforturile de reducere a sărăciei și pentru asigurarea unei dezvoltări durabile, incluzive și echitabile.

Conceptul de “muncă decentă” a fost gândit în cadrul reuniunii Organizației Internaționale a Muncii din 1999, în comun acord cu partenerii sociali (guverne-patronate-sindicate) și însumează aspirațiile oamenilor cu privire la oportunitățile pentru o muncă productivă și corect remunerată, securitatea la locul de muncă, protecția socială pentru familie, oportunitățile de dezvoltare profesională și integrare socială, libertatea de exprimare, participarea activă în luarea de decizii, egalitatea de șanse pentru bărbați și femei.

Acest concept cuprinde patru componente strategice, valabile indiferent dacă vorbim despre economia formală sau informală, munca salariată sau pe cont propriu, munca în agricultură, în fabrică, într-un birou, acasă sau în comunitate; principii și drepturi fundamentale ale muncii și standarde internaționale de muncă; oportunități de ocupare și remunerare; protecție și securitate socială, dialog social și tripartitism.

În 2008, Organizația Internațională a Muncii și Confederația Internațională a Sindicatelor (CIS) au avut inițiativa marcării acestei zile prin mobilizarea sindicatelor din întreaga lume la mitinguri și marșuri.

Confederația Internațională a Sindicatelor este cea mai mare asociație sindicală mondială. Din Confederație fac parte 328 organizații sindicale, care reprezintă 176 milioane de muncitori din 162 de țări ale lumii, potrivit www.ituc-csi.org. Obiectivul său este promovarea pe scară mondială a intereselor sindicale comune și protecția drepturilor oamenilor muncii.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

În 1985, a fost desemnată, la San Francisco, de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, la recomandarea Comisiei pentru Așezări Umane a ONU, Ziua mondială a habitatului. Aceasta se sărbătorește în orașele din întreaga lume, în prima zi de luni din luna octombrie. A fost sărbătorită prima dată la 6 octombrie 1986, sub genericul ”Adăpostul este dreptul meu” (Shelter is my right).

Scopul principal al marcării Zilei mondiale a habitatului este de a reflecta cu privire la starea în care se află orașele noastre și la dreptul fundamental al fiecărui om de a avea un adăpost adecvat. În întreaga lume, atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare, pornind de la marile orașele și până la cele mai mici așezări, se resimt efectele schimbărilor climatice, ale poluării, ale diminuării resurselor naturale, ale creșterii populației și inegalității economice. În acest context, această zi are rolul de a ne reaminti că toți locuitorii planetei poartă responsabilitatea pentru cum vor arăta în viitor orașele noastre.

Străzile și spațiile publice au fost adesea trecute cu vederea și subevaluate, dar sunt din ce în ce mai mult considerate ca fiind coloana vertebrală a orașelor. Spațiile publice sunt locuri care sunt accesibile tuturor cetățenilor, care pot avea diferite forme, pornind de la parcuri, străzi, trotuare, piețe și până la locuri de joacă, se menționează peunhabitat.org.

Programul pentru habitat al ONU a adoptat, în 2011, o rezoluție privind dezvoltarea urbană durabilă prin accesul la spații publice urbane de calitate.

Spațiile publice bine realizate pot contribui la consolidarea comunităților, la promovarea sănătății, dar și la bunăstarea tuturor cetățenilor, precum și la stimularea investițiilor, dezvoltării economice și durabilității mediului.

O planificare bine realizată de la început, precum și o gestionare corectă a spațiilor publice și străzilor reprezintă atuuri cheie în ceea ce privește atât traiul, cât și economia unui oraș: cresc valorile proprietăților, crește siguranța, sunt create noi legături sociale, calitatea mediului înconjurător se îmbunătățește, orașul devine mai atractiv, mobilitatea, în general, devine mai eficientă.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)

Sursa foto: www.oar.org.ro

La cea de-a XX-a reuniune a Consiliului Uniunii Internaționale a Arhitecților de la Barcelona (din 1997) s-a decis ca Ziua mondială a arhitecturii să se celebreze la aceeași dată cu ziua dedicată habitatului, în prima zi de luni a lunii octombrie.

Prin tema aleasă pentru anul 2015, ”Arhitectura, Construirea, Clima. Angajamente și soluții”, membrii, organismele de lucru și partenerii Uniunii Internaționale a Arhitecților (UIA) vor pune în evidență legăturile care unesc arhitectura și cultura, împreună constituind izvor de interpretări, de bogăție. Ei se vor mobiliza luni, 5 octombrie 2015, pentru promovarea de acțiuni și soluții menite să pună în practică rolul considerabil al arhitecturii și urbanismului în adaptarea la schimbările climatice globale, una dintre cele mai mari provocări ale timpurilor noastre, se arată într-un comunicat al Ordinului Arhitecților din România, postat pe site-ul www.oar-bucuresti.ro.

Coordonând o serie de evenimente și sesiuni dedicate arhitecturii, urbanismului și construirii responsabile și participând, prin intermediul unei delegații conduse de președintele Esa Mohamed, la reuniunile COP 21 de la Paris (30 nov.-11 dec. 2015), UIA va reprezenta profesia de arhitect la nivel mondial și va evidenția contribuția, în acest domeniu, a arhitecților din întreaga lume.

UIA recomandă organizarea de evenimente, care să evidențieze cultura ca o parte vitală a procesului de arhitectură și să ilustreze potențialul acesteia în rezolvarea provocărilor cu care se confruntă arhitecții în exercitarea profesiei lor. Aceste noi abordări recunosc rolul culturii ca un sistem de valori și resurse pentru construirea și dezvoltarea durabilă, relevând necesitatea de a folosi experiența generațiilor trecute și recunoașterea culturii ca parte a bunurilor comune globale și locale. Puterea extraordinară a culturii poate fi valorificată atunci când există o abordare axată pe oameni și așezăminte, experiența culturală fiind integrată în programele de dezvoltare și inițiativele de consolidare a păcii.

Organizația Națiunilor Unite recomandă integrarea dimensiunii culturale în mod sistematic în definiții ale dezvoltării durabile și ale creșterii bunăstării, prin politici și programe de dezvoltare naționale și regionale. Diversitatea culturală implică soluții diferite de dezvoltare. O înțelegere a culturii, ca o deschidere spre evoluție și o abordare bazată pe drepturi și respectul pentru diversitate, va permite oamenilor să trăiască așa cum aleg ei, sporind astfel oportunitățile și capacitățile umane, promovând în același timp înțelegerea reciprocă și schimburile între popoare.

AGERPRES /(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Andreea Onogea)

Sursa foto: Captură foto / youtube.com

În alegerea temei “Profesori puternici, pentru societăți durabile. Mobilizare pentru un plan de acțiune pentru 2030”, s-a plecat de la premisa că profesorii nu sunt simple mijloace prin care se implementează obiectivele din educație, ci reprezintă principala cale spre sustenabilitate și spre întărirea capacității statelor în crearea unor societăți bazate pe cunoaștere, valori și etică. Cu toate acestea, profesorii trebuie să facă față unor provocări continue legate de lipsa personalului, de insuficiențe în procesul de formare sau de precaritatea statutului lor, menționează site-ul unesco.org.

Un alt motiv pentru care Ziua mondială a educației are în centru, în 2015, consolidarea statutului profesorilor este acela că, pentru realizarea obiectivului privind învățământul primar universal 2020, statele ar trebui să recruteze 12,6 milioane de cadre didactice.

În acest context, Ziua mondială a educației din 5 octombrie 2015 subliniază necesitatea de a consolida capacitățile cadrelor didactice atât ca etapă indispensabilă în realizarea unei educații de calitate, cât și ca mijloc pentru crearea unor societăți durabile.

Același scop vizând consolidarea statutului profesorilor a fost afirmat, în 2015, și prin Declarația de la Incheon, din mai 2015, când 160 de state participante s-au angajat să respecte următoarele obiective: să ofere profesorilor pârghii prin care să poată acționa; să se găsească mijloace de recrutare adecvate pentru cadrele didactice; profesorii să beneficieze de formare profesională și calificări și să fie motivați. Și Summit-ul de la Oslo, din iulie 2015, dedicat educației, a subliniat necesitatea de a investi în formarea cadrelor didactice.

Ziua mondială a educatorilor adună anual sute de mii de elevi, părinți și activiști din întreaga lume, pentru a aduce un omagiu tuturor cadrelor didactice care au fost în mod direct sau indirect afectate de o criză majoră. Se pleacă tot timpul de la premisa că rolul profesorilor și al celorlalte categorii de personal din educație este vital pentru reconstrucția socială, economică și intelectuală a fiecărei țări.

Această zi a fost desemnată la 5 octombrie de către UNESCO pentru a marca semnarea, în 1966, a ”Recomandării UNESCO/ILO privind statutul profesorilor” (1966) și ”Recomandarea privind învățământul superior” (1997), principalele documente de referință privind cadrele didactice la nivel internațional.

”Education International”, federație globală a Uniunii Sindicatelor Cadrelor Didactice, consideră că această zi trebuie să fie recunoscută și sărbătorită la nivel internațional, iar principiile celor două recomandări trebuie respectate de fiecare stat în parte. Începând cu 1994, la 5 octombrie, federația a lansat o campanie de promovare a meritelor cadrelor didactice și a contribuției aduse de aceștia în procesul educațional, la nivel mondial.

AGERPRES (Documentare — Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu)

În 1931, cu prilejul unei convenții a ecologiștilor care a avut loc la Florența, ziua de 4 octombrie a fost proclamată oficial de către Organizația Internațională pentru Protecția Animalelor ca Ziua internațională a animalelor, și ca un omagiu adus Sfântului Francisc de Assisi (1182-1226), protectorul animalelor, canonizat la 4 octombrie 1228.

Instituirea Zilei internaționale a animalelor a fost, la acel moment, un mod de a face cunoscută situația speciilor de animale aflate în pericol de dispariție. Cu timpul a devenit ziua în care se aduce un omagiu tuturor animalelor, din toate țările lumii, fără a se ține cont de naționalitate, religie, credință sau convingeri politice, după cum precizează site-ul oficial al World Animal Day.

Ziua internațională a animalelor este menită să celebreze viața animalelor, în toate formele ei, să contribuie la conștientizarea diverselor roluri pe care animalele le au în viața oamenilor, la manifestarea recunoștinței față de modul în care animalele ne înfrumusețează viața. Nu în ultimul rând, este adus un omagiu atât tuturor necuvântătoarelor, cât și oamenilor care le iubesc și le respectă. Marcarea acestei zile prilejuiește și o rememorare a drepturilor animalelor.

Cu prilejul Zilei internaționale a animalelor, în lume sunt organizate o serie de evenimente, precum: acțiuni de educare și informare, inclusiv în școli, acțiuni de voluntariat în adăposturi, campanii de sterilizare și de adopție, evenimente de strângere de fonduri, diverse competiții pentru susținerea cauzei animalelor, conferințe, emisiuni de radio și televiziune, ceremonii de binecuvântare a animalelor. De asemenea, iubitorii de animale pot face donații (mâncare, medicamente) pentru adăposturile de animale. Nu în ultimul rând, pot fi organizate marșuri de protest pașnice, spre exemplu pentru creșterea gradului de conștientizare asupra unei probleme specifice privind bunăstarea animalelor, pentru legi privind protecția animalelor etc. Multe manifestări pun accentul pe faptul că educația copiilor trebuie să cultive respectul și dragostea față de animale.

Numărul evenimentelor de acest gen, organizate de diverse instituții, organizații de protecție a animalelor etc., este în creștere de la an la an.

Primele lucrări privind drepturile și protecția animalelor au fost publicate în secolul al XVIII-lea, iar prima lege pentru protecția animalelor s-a numit “Martin’s Act” și a fost votată de Parlamentul britanic la 22 iulie 1822. Textul Declarației Universale a Drepturilor Animalelor a fost adoptat de Liga Internațională a Drepturilor Animalelor și de Ligile Naționale Afiliate, în cadrul Întâlnirii Internaționale pe tema Drepturile Animalelor, desfășurată la Londra între 21-23 septembrie 1977. Declarația Universală a Drepturilor Animalelor a fost proclamată în mod solemn, la sediul UNESCO din Paris, la 15 octombrie 1978.

AGERPRES/ (Documentare — Ruxandra Bratu; editor: Marina Bădulescu)