Sursa foto: worldsmileday.com

Artistul american Harvey Ball este creatorul imaginii “feței zâmbitoare” (smiley face), în 1963, care reprezintă un buton galben cu două puncte și o paranteză “închisă”. Astăzi oamenii din toată lumea îl folosesc cu scopul de a-și exterioriza emoțiile pozitive. El a realizat această imagine pornind de la considerația că toți oamenii ar trebui să acorde o zi dintr-un an pentru a zâmbi și a petrece cât mai mult timp în natură.

În numeroase orașe din Europa, Asia, America de Nord și America de Sud se organizează manifestări ce includ spectacole cu clovni, picturi pe față, prezentări de povești, teatru de păpuși, concursuri de baloane, manifestări care să stârnească zâmbete.

Preocupat de supra-comercializarea simbolului său și modul în care sensul original al acestuia risca să se piardă în repetarea constantă de pe piață, Harvey Ball a lansat ideea de a dedica o zi zâmbetului. El ales prima zi de vineri a lunii octombrie pentru a aniversa Ziua mondială a zâmbetului, potrivit www.worldsmileday.com.

Marcată pentru prima dată în 1999, în orașul natal al lui Smiley, din Worcester, ea a continuat să fie aniversată și în anii următori devenind cunoscută în întreaga lume. Fundația Harvey Ball World Smile, creată după decesul acestuia în 2001, a devenit sponsorul oficial al Zilei mondiale a zâmbetului.

Imaginea creată de Harvey Ball a devenit în decursul anilor simbolul cel mai ușor de recunoscut pe planetă, pentru stările de fericire, bucurie și voie bună.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Foto: (c) Paulo Filgueiras/UN Photo/un.org

Într-o perioadă caracterizată de escaladarea conflictelor, a extremismului violent, de fenomenul migrației, avem nevoie de umanitarism, de curajul și de determinarea celui care a fost Mahatma Gandhi, o sursă de inspirație pentru noi toți, menționează secretarul general al ONU Ban Ki-moon, în mesajul său.

Organizația Națiunilor Unite susține soluționarea pașnică a disputelor și respectul reciproc între culturi, religii și tot ceea ce pot împărți oamenii.

Deceniul internațional al apropierii culturilor, propus de UNESCO pentru perioada 2013 — 2022, a generat o gamă largă de proiecte creative, care demonstrează puterea diversității și a dialogului ca forțe ale păcii.

Noua Agendă pentru Dezvoltare Durabilă 2030 poate indica, de asemenea, calea spre reducerea violenței. O lume mai durabilă va fi o lume mai sigură.

În această zi, suntem invitați să contribuim, fiecare cum poate, la crearea unei culturi a păcii, a toleranței, a înțelegerii și a non-violenței, să promovăm diversitatea culturală și înțelegerea între numeroasele popoare de pe planetă. Putem face acest lucru în primul rând prin exemplul personal, apoi prin educație și prin campanii publice de conștientizare.

Ziua internațională a non-violenței a fost adoptată de Organizația Națiunilor Unite prin Rezoluția 61/271, în 15 iunie 2007, pentru a fi marcată la 2 octombrie — zi în care se aniversează nașterea unuia dintre cei mai mari lideri ai omenirii, Mahatma Gandhi, părintele mișcării de independență a Indiei și pionierul filosofiei și al strategiei non-violenței.

“Există multe cauze pentru care sunt pregătit să mor, dar nu există cauze pentru care să fiu pregătit să ucid”, declara Mahatma Gandhi.

Principiul de non-violență, cunoscut, de asemenea, sub numele de rezistență non-violentă — respinge folosirea violenței fizice în scopul de a obține schimbări sociale sau politice.

Adesea descrisă ca “politica oamenilor obișnuiți”, această formă de luptă socială a fost adoptată în acțiunile în masă peste tot în lume, în campanii pentru justiție socială. Acțiunile non-violente pot fi cuprinse în trei categorii: protest pașnic și persuasiune, inclusiv marșuri; noncooperare cu elementele opresive; precum și intervenții pașnice, ca, de exemplu, blocadele. Din păcate, multe grupări din lume încă folosesc violența pentru atingerea scopurilor lor.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Ziua mondială a vegetarienilor este celebrată din 1977, la inițiativa Societății Vegetarienilor din America de Nord (North American Vegetarian Society — NAVS), o organizație non-profit, fondată în 1974. Din 1975, NAVS a organizat și sponsorizat anual conferințe educaționale (inclusiv trei evenimente mondiale.) În iulie 2015 a avut loc cea de-a 41-a conferință anuală.

Această zi a fost adoptată ca zi internațională în 1978, de către Uniunea Internațională a Vegetarienilor (UIV), cu scopul de a promova posibilitatea susținerii vieții prin vegetarianism și de a-și exprima compasiunea față de animale. UIV este o rețea globală tot mai mare care cuprinde organizații independente, fondată în 1908, la Dresda, în Germania, și care promovează vegetarianismul la nivel mondial.

Pentru a atrage cât mai multe persoane spre o astfel de dietă sunt organizate o serie de evenimente menite să aducă în atenția opiniei publice legătura dintre dieta vegetariană și mediul înconjurător, beneficiile pentru sănătatea noastră, pentru sănătatea animalelor, precum și conștientizarea problemelor ecologice și a eforturilor depuse pentru eradicarea foametei la nivel mondial.

Pentru a mării numărul participanților la acest eveniment, pe site-ul dedicat zilei www.worldvegetarianday.org, NAVS a lansat un concurs în urma căruia câștigătorii se vor bucura de premii între 1.000 și 250 de dolari.

Dietele vegetariene pregătite corespunzător pot satisface valorile nutriționale pentru toate stagiile vieții, iar studiile pe scară largă arată că vegetarianismul reduce considerabil riscul de cancer, de atac de cord, dar și de alte boli. O alimentație predominat sau exclusiv vegetală câștigă tot mai mult teren în ultimii ani. Instituții specializate consideră acest regim alimentar ca fiind sănătos și viabil.

Motivele pentru care tot mai mulți dintre noi decid să adopte o astfel de dietă sunt numeroase, de la motive de natură religioasă la convingeri că reprezintă un stil de viță sănătos sau la cele bazate pe compasiune față de animale.

Vegetarianismul reprezintă o practică ce exclude consumul produselor de origine animală în totalitate. Exista însă și alte variante de dietă, care nu exclud ouăle sau alte produse obținute de la animale, precum lactatele sau mierea. Semi-vegetarianismul se constituie dintr-o dietă bazată pe mâncărurile vegetariene, dar poate include pește, lactate sau ouă.

La nivel european, în 1988, a fost fondată European Vegetarian Union (EVU) ai cărui membri includ în prezent 39 organizații vegetariene și vegane naționale din 25 de țări europene, care reprezintă, în medie, 30 de milioane de vegetarieni și vegani toată Europa.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Tema lansată pentru 2015 este: “Dezvoltarea durabilă și includerea persoanelor în vârstă în mediul urban“, subliniindu-se necesitatea de a face traiul la oraș accesibil pentru persoane de toate vârstele.

Dezvoltarea și organizarea orașelor trebuie să însemne și generarea de oportunități pentru participarea persoanelor în etate la activitatea economică și viața socială. Dacă speranța de viață la nivel mondial între 1950 și 2010 a crescut de la 46 la 68 de ani, se estimează că ea va crește la 81 de ani până la sfârșitul secolului. Astăzi, aproape 700 de milioane de oameni au depășit vârsta de 60 de ani.

Până în 2050, se preconizează că numărul acestora va ajunge la peste 20% din populația lumii. Pentru prima dată în istoria omenirii se estimează că, în 2050, numărul peroanelor peste 60 de ani va fi mai mare, la nivel mondial, decât numărul copiilor. Acest fenomen implică necesitatea acordării de mai multă atenție nevoilor speciale ale persoanelor în vârstă și problemelor cu care se confruntă aceștia. Drepturile omului stau la baza eforturilor depuse în acest sens.

În România, s-au organizat în anii anteriori numeroase evenimente pentru această categorie de vârstă. În 2015, printre orașele în care se organizează diverse acțiuni se numără București, Hunedoara, Deva, Câmpia Turzii, Galați, Târgu Jiu, Arad.

Sărbătoarea vârstnicilor a fost instituită, la 14 decembrie 1990, de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în baza Rezoluției nr. 45/106. Lansarea acestei zile a fost precedată de alte inițiative, precum Planul internațional de acțiune privind îmbătrânirea, de la Viena, adoptat de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea, în 1982, și aprobat, în același an, de către Adunarea Generală a ONU.

În 1991, Adunarea Generală a ONU (prin Rezoluția 46/91) a adoptat Principiile Națiunilor Unite pentru persoanele în vârstă.

În 2002, a doua Adunare Mondială privind Îmbătrânirea a adoptat Planul internațional de acțiuni privind îmbătrânirea, pentru a răspunde provocărilor cu care se va confrunta populația în vârstă în secolul al XXI-lea, și, totodată, pentru a promova dezvoltarea unei societăți pentru toate vârstele.

Printr-o serie de rezoluții ulterioare, Adunarea Generală a ONU și Consiliul Economic și Social au cerut guvernelor statelor membre ONU să elaboreze cu prioritate programe vizând sprijinirea persoanelor de vârsta a treia. În acest sens, în cadrul guvernelor statelor lumii au fost înființate departamente specializate pe acest gen de probleme.

La nivelul populației Europei se preconizează o îmbătrânire semnificativă a populației în următorii 35 de ani. Principalul scenariu al Eurostat privind estimările demografice (EUROPOP2013) oferă un context pentru eventuale evoluții.

Estimările sugerează că tendința demografică de îmbătrânire a populației va avea ca rezultat o creștere a ponderii populației cu vârsta de minimum 65 de ani în UE de la 18,2 %, la începutul anului 2013, la 28,1 % în 2050, în timp ce ponderea populației de vârstă activă va scădea de la 66,2 % la 56,9 %. Amploarea și ponderea relativă a populației cu vârsta de minimum 65 de ani vor crește într-un ritm rapid în perioada de proiecție, acest grup urmând să atingă aproximativ 150 de milioane de persoane în 2050.

Se preconizează ca numărul persoanelor foarte vârstnice (definite ca persoane cu vârstă de minimum 80 de ani) să crească într-un ritm chiar și mai rapid, de peste două ori mai mare, urmând să atingă 57,3 milioane în 2050. Ca urmare a acestor tendințe diferite în cadrul grupurilor de vârstă, se anticipează că rata demografică de dependență a persoanelor în vârstă (persoane cu vârstă de minimum 65 de ani în raport cu cele cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani) va crește de la 27,5 %, la începutul anului 2013, la aproximativ 50% în 2050.

Aceasta înseamnă că în UE, unde în prezent există patru persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană cu vârsta de minimum 65 de ani, se va ajunge în mai puțin de 40 de ani, la un raport de două persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană cu vârsta de minimum 65 de ani, potrivit Eurostat (ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained).

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Prima Zi internațională a cafelei va fi lansată, pe 1 octombrie, în cadrul Expo Milano 2015, care se desfășoară în perioada 1 mai — 31 octombrie 2015, în Italia, un eveniment la care participă peste 150 de state, potrivit www.expo2015news.org. Scopul zilei dedicate cafelei este de a promova industria din sector și producătorii săi, într-un context de colaborare constantă între țările producătoare și țările consumatoare și, de asemenea, ca această zi să devină un eveniment global în care să se implice întreaga industrie a cafelei.

Este o zi pentru celebrarea cafelei în toată diversitatea sa. Totodată, este o oportunitate pentru companii de a-și promova produsele și de a le face cunoscute. ICO încurajează companiile private, întreprinderile independente, asociațiile și iubitorii de cafea, în general, pentru a organiza și a găzdui un eveniment în această zi.

Organizația Internațională a Cafelei va lansa cu acest prilej un site web dedicat Zilei internaționale a cafelei, potrivit icocoffeeorg.tumblr.com., unde organizatorii sunt invitați să-și înscrie evenimentele și campaniile dedicate zilei, pentru a le face cunoscute.

Ziua internațională a cafelei marchează, de asemenea, lunga istorie a băuturii și proprietățile boabelor de cafea, despre care se crede că au fost descoperite pentru prima dată în Etiopia. Povestea spune că un pastor de capre din secolul al IX-lea a observat efectele lor stimulatoare asupra caprelor sale și a început să experimenteze.

Consumul de cafea a fost popularizat inițial în lumea arabă din jurul secolului al XV-lea, răspândit apoi pe tot continentul asiatic, potrivitwww.daysoftheyear.com. De atunci au fost făcute salturi spectaculoase în ceea ce privește această atât de mult apreciată băutură. Sunt multe variabile implicate în producerea unei cești de cafea astăzi, încât industria a trebuit să evolueze rapid pentru a răspunde așteptărilor în creștere ale consumatorilor.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

La 1 octombrie 2014, Clădirea Muzeului Țaranului Român a fost iluminată în roz, în cadrul celei de-a XIV-a ediții a programului desfășurat de Fundația Renașterea.

Senatul și-a asumat, la 30 septembrie 2014, o Declarație prin care ziua de 1 octombrie este recunoscută ca Zi Națională de Luptă împotriva Cancerului de Sân, cancerul reprezentând “o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial”. Decretarea acestei zile are menirea de a încuraja cetățenii, agențiile guvernamentale, companiile private, organizațiile non-profit, precum și toate celelalte grupuri interesate să se alăture activităților ce au drept scop creșterea gradului de conștientizare a ceea ce românii pot face pentru a preveni cancerul de sân. Declarația a fost inițiată de Fundația Renașterea, în parteneriat cu membrii Comisiei pentru sănătate a Senatului.

Potrivit textului Declarației, România se clasează, în prezent, pe locul al zecelea în rândul țărilor europene care se confruntă cu această boală. Statisticile la nivelul României arată o creștere alarmantă a cazurilor de cancer de la 40.000, în anul 1994, la 98.000, în 2011.

“Anual, 3.000 de persoane primesc diagnosticul de cancer. (…) În România, cancerul mamar este pe primul loc atât în ce privește incidența, cu o rată de 25,2, dar și mortalitatea, cu o rată de deces de 16,7, din cauza lipsei de informare și prevenție. Cancerul poate fi vindecat dacă e depistat în stadii incipiente, astfel, dacă este diagnosticat în stadiul 0 sau 1, rata de supraviețuire este de 98%. Din păcate, în România, 80% din cazurile depistate sunt în stadiile 3 și 4, ceea ce reduce considerabil rata de supraviețuire”, se susține în documentul amintit.

Scopul decretării acestei zilei este acela de a crește gradul de conștientizare cu privire la cancerul de sân și subliniază importanța campaniilor de informare, a prevenției și programelor de screening.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă două acțiuni convergente în vederea combaterii afecțiunilor oncologice: depistarea precoce, prin campanii de informare și programe de screening, în vederea depistării afecțiunilor în stadii incipiente, curabile prin tratament specific, și prevenția, în scopul reducerii sau eliminării expunerii la factorii de risc: carcinogeni din mediu, stilul de viață, nutriție, activitate fizică.

Potrivit Declarației, spitalele județene din România dețin echipamentele necesare pentru efectuarea investigațiilor medicale anuale și, de asemenea, centrele private de sănătate sunt dotate cu aparatură performantă ce poate veni în completarea analizelor necesare în vederea unui diagnostic precis. Practica screeningului mamar peste tot în lume prevede ca femeile peste 40 de ani să efectueze anual o mamografie, iar cele sub 40 de ani să efectueze ecografia de control. O mamografie poate depista o afecțiune a sânului cu 2 ani înainte ca ea să poată fi palpată.

La ședința plenului Senatului a participat, în calitate de invitat, și Mihaela Geoană, președintele Fundației Renașterea, însoțită de Cristiana Copos și Veronica Savanciuc, vicepreședinte ale Fundației, precum și de Andreea Esca, ambasadorul Fundației.

La 10 iunie 2015, Plenul Senatului a adoptat propunerea legislativă privind declararea Zilei de luptă împotriva cancerului de sân.

Ziua de Luptă împotriva Cancerului de Sân este marcată la 1 octombrie și la nivel mondial. În zeci de țări se desfășoară, la această dată, acțiuni la scară largă, cum ar fi iluminări ale unor clădiri în roz, marșuri, distribuirea de fundițe roz, etc, menite să le amintească femeilor că prin prevenție și efectuarea de controale medicale periodice, își pot păstra sănătatea.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)

Tema pentru 2015 este “O nouă viziune asupra traducerii și a interpretării” și subliniază evoluțiile științei și tehnologiilor, care au în prezent efecte nebănuite în urmă cu doar 30 de ani, asupra muncii traducătorilor și a interpreților.

De la stilouri și mașini de scris foarte necesare în urmă cu nu prea mulți ani, astăzi dispunem de dicționare electronice, telefoane și transmisiuni video pentru o interpretare de la distanță.

Instrumentele perfomante permit realizarea unei traduceri mai rapid și mai exact. În aceste condiții, profesioniștii în domeniu trebuie să fie deschiși spre schimbare și să-și folosească abilitățile pentru a învăța și a stăpâni noile instrumente, potrivit www.fit-ift.org.

Totodată, responsabilitatea lingviștilor profesioniști a crescut: serviciile lor trebuie să respecte norme riguroase privind acuratețea și calitatea, redând totodată cele mai mici nuanțe ale limbii de origine.

Elementele de bază care caracterizează această muncă însă nu se schimbă. Rolul traducătorilor și interpreților este același ca în urmă cu o mie de ani: comunicarea între oameni. Timp de milenii, traducători și interpreți au întruchipat competențe lingvistice de neegalat, având o pregătire de specialitate, o conduită profesională și pasiune pentru munca lor.

Prin acțiunile desfășurate în această zi sărbătorim marile progrese realizate în domeniu dar, în același timp, sărbătorim oamenii care se află în centrul acestei profesii: traducătorii, interpreții și terminologii, mediatori indispensabili în contexte interlingvistice și interculturale, care au avut și continuă să aibă o responsabilitate specială în ceea ce privește conservarea multilingvismului și promovarea unei interacțiuni armonioase între toate limbile lumii.

Asociația Traducătorilor din România este o organizație profesională non-profit, având ca misiune promovarea și reprezentarea la nivel național și internațional a traducătorilor, interpreților și terminologilor din România, apărarea drepturilor și intereselor lor nepatrimoniale, promovarea unui standard de înaltă calitate a traducerii în mediul profesional românesc. ATR este membru plin al Federației Internaționale a Traducătorilor.

În calendarul romano-catolic, la 30 septembrie este sărbătorit Sfântul Ieronim, traducătorul “oficial” al Bibliei din limba greacă, ebraică și aramaică în limba latină, în secolul al III-lea. În 1991, Federația Internațională a Traducătorilor (FIT) sub egida UNESCO, a decretat Ziua internațională a traducătorilor și a ales în mod special data de 30 septembrie pentru a fi marcată odată cu sărbătoarea din calendarul romano-catolic.

FIT este un grup internațional care reunește asociații de traducători, interpreți și terminologi. FIT are peste 100 de asociații profesionale afiliate, reprezentând peste 80.000 de traducători din 55 de țări. Scopul Federației este de a promova profesionalismul în disciplinele pe care le reprezintă.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

În fiecare an este aleasă o temă care reflectă una dintre problemele cheie care influențează sănătatea inimii. În acest an sub sloganul “Alege inima: nu este o alegere grea” se subliniază importanța mediului înconjurător asupra factorilor de risc în creșterea apariției bolilor cardiovasculare.

Modul în care trăim, locul de muncă, precum și spațiile destinate recreării nu ar trebui să prezinte un pericol pentru sănătatea noastră. Prin alegerea noastră de a consuma alimente sănătoase, legume și fructe proaspete, prin renunțarea la fumat și planificarea unor activități în aer liber putem reduce riscurile de a dezvolta bolilor cardiovasculare.

Cel puțin 80% din decesele premature cauzate de bolile cardiovasculare ar putea fi evitate prin menținerea sub control a patru factori principali de risc: consumul de tutun, dieta nesănătoasă, lipsa activităților fizice și consumul de alcool, se menționează pe pagina dedicată zilei,www.world-heart-federation.org.

Organizațiile de sănătate, societăți specializate în cardiologie, fundații, instituții guvernamentale și de sănătate organizează cu această ocazie diferite manifestări, cum ar fi împărțirea de pliante, plimbări colective pe jos sau cu bicicleta în parcuri, concursuri sportive, mese rotunde, conferințe, toate acestea pentru a informa populația cum să prevină bolile cardiovasculare. Acțiunile organizate cu acest prilej pun în evidență factorii de risc în afecțiunile cardiovasculare, precum și condițiile care pot proteja populația de această boală.

Federația Mondială a Inimii (World Heart Federation—WHF) a lansat Ziua mondială a inimii în anul 2000, pentru a fi marcată în fiecare an în ultima duminică a lunii septembrie. În 2013, când acțiunile organizate cu acest prilej au depășit cifra de 1000 și au adunat peste 1 milion de participanți la nivel mondial, WHF a fixat celebrarea Zilei mondiale a inimii pentru 29 septembrie, în fiecare an.

Federația Mondială a Inimii este lider în lupta la nivel mondial împotriva bolilor cardiovasculare — inclusiv a bolilor de inimă și a accidentelor vasculare cerebrale.

Numără peste 200 de organizații membre, activitatea sa fiind îndreptată în special către țările cu venituri mici și medii. Alături de Organizația Mondială a Sănătății, WHF participă la campania de reducere a mortalității premature, cauzate de bolilor cardiovasculare, care prevede o scăderea a deceselor cu până la 25% până în 2025.

AGERPRES/ (Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

De asemenea, la organizarea acestor evenimente pot contribui și autoritățile centrale și locale.

Propunerea legislativă a fost inițiată de deputatul Uniunii Democratice a Slovacilor și Cehilor din România (UDSCR), Merka Adrian Miroslav, care susținea că “o națiune există, în primul rând, datorită limbii”, astfel instituirea Zilei Limbii Cehe ar reprezenta un “eveniment semnificativ” pentru cehii din România.

Prima Cameră sesizată în acest caz a fost Senatul, care a adoptat, la 9 septembrie 2014, propunerea legislativă privind instituirea Zilei Limbii Cehe la 28 septembrie. Proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaților, forul decizional, la 30 septembrie 2014, iar la 7 octombrie 2014, președintele României, Traian Băsescu, a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea Zilei Limbii Cehe. Legea nr. 130/2014 a fost adoptată de Parlamentul României la 8 octombrie 2014 și publicată în Monitorul Oficial la 10 octombrie 2014.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Horia Plugaru)

*UPDATE Gimnastică artistică: Larisa Iordache, campioană națională la individual compus; Dinamo, campioană la echipe feminine

Iordache și-a adjudecat în total cinci titluri naționale, după cele de la individual compus și pe echipe.

Cea mai bună gimnastă română a momentului s-a impus la paralele cu 14,950, la bârnă a câștigat cu 15,625, iar la sol și-a adjudecat aurul cu 15,200. Titlul la sărituri i-a revenit junioarei Denisa Golgotă (doar 13 ani). Laura Jurcă a luat două medalii, argint la paralele și bronz la sol, Diana Bulimar a luat argint la bârnă, Silvia Zarzu argint la sol, iar Anamaria Ocolișan bronz la bârnă. Junioara Olivia Cîmpian a obținut două medalii de bronz, la paralele și sărituri, iar junioara Alexandra Mihai a luat argintul la sărituri.

La masculin, Marian Drăgulescu a obținut trei titluri, la sol, sărituri și bară fixă, Andrei Muntean s-a impus la inele și paralele, iar Andrei Ursache a câștigat la cal cu mânere.

Pentru lotul feminin urmează o ultimă verificare, în Italia, pe 10 octombrie, înaintea Mondialelor de la Glasgow, care vor avea loc în perioada 23 octombrie — 1 noiembrie.

AGERPRES (AS-editor: Mihai Țenea)