Sarbatori
Ziua mondială a frumuseții (World Beauty Day) aniversată, anual, la 9 septembrie, este o zi dedicată tuturor celor iubitori de frumos.
Foto: (c) Qin Lang / XINHUA FLUX
Genialul scriitor rus Fiodor Dostoievski a scris celebra frază: “Frumusețea va salva lumea”. Nikolai Roerich a adăugat: “Conștientizarea frumuseții va salva lumea”. Romancierul francez Honoré de Balzac spunea “Frumosul se simte, nu încape într-o definiție.”
Astăzi frumusețea nu e percepută ca fiind neapărat ceva cu ce te naști, ci rezultatul unei griji și atenții sporite asupra proprii imaginii. Frumusețe înseamnă armonie: curățenie, informare, îngrijire, sănătate, un mod sănătos de viață și atitudine.
Frumusețea ocupă un loc de preț în viețile noastre. În această zi se desfășoară numeroase concursuri de frumusețe pe tot globul.
Abilitatea unei persoane de a percepe frumusețea este condiționată de mediul în care a crescut de educația primită.
Chiar dacă se spune ca frumusețea vine din interior, se acordă o mare importanță și exteriorului, constatându-se o creștere a numărului de femei, în special, care iau cu asalt saloanele de înfrumusețare. Dacă în trecut cele mai căutate erau frizeriile, acum în top au ajuns saloanele care oferă pachete întregi de solar, manichiură, pedichiură sau masaj. Nici bărbații nu se lasă mai prejos, numărul celor care se îngrijesc de aspectul exterior fiind și el în creștere.
Ideea de frumusețe poate fi întâlnită oriunde, fie că este vorba de o locație, un obiect, o persoană sau o simplă stare de spirit.
Ziua mondială a frumuseții este și un omagiu adus tuturor celor ce lucrează în domeniul înfrumusețării, între aceștia făcând parte și esteticieni, stiliști, designeri, instructori de fitness.
Începând din 1995, la inițiativa Comitetului Internațional al Esteticii și Cosmeticii (SIDESKO), se sărbătorește Ziua mondială a frumuseții. Este dedicată în special esteticienilor, stiliștilor, designerilor, instructorilor de fitness și a tuturor celor ce lucrează în domeniul înfrumusețării.
AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)
In antichitate, Hadria a fost un mare oraş din părţile Veneţiei de astăzi (în Italia). Tot de aici vine şi frumosul nume al Mării Adriatice.
In calendarul ortodox sunt sărbătoriţi mai mulţi sfinţi ce poartă numele Adrian, majoritatea fiind sfinţi mucenici din vremea persecuţiilor romane din primele secole creştine. Aşa a fost şi Sfântul Adrian (t c.300), un bărbat învăţat care, asistând la torturile unor creştini, s-a dus la ei, plin de compasiune şi curiozitate, întrebându-i ce îi îndeamnă să fie atât de stăruitori în credinţă. Stând de vorbă cu acei creştini chinuiţi de călăii împăratului, Sfântul Adrian a fost uimit de dragostea lor pentru Hristos şi de vestea cea bună a împărăţiei lui Dumnezeu.
Impresionat de credinţa martirilor şi mânat de un puternic sentiment lăuntric,Sfântul Adrian a rugat să fie trecut şi el în rândul creştinilor pentru a fi alături de cei chinuiţi în acele ceasuri grele. Mirat de o asemenea decizie, împăratul l-a ameninţat pe Sfântul Adrian că va pătimi mai mult decât ceilalţi, dar faptul că acesta era de acum creştin nu fusese doar o vorbă, ci cu adevărat sufletul Sfântului Adrian simţea o dragoste puternică pentru Hristos.
A pătimit împreună cu ceilalţi creştini, murind în cumplită suferinţă, dar în nădejdea mântuirii. Sfântul Adrian este un exemplu de hotărâre şi credinţă, moartea sa martirică fiind un simbol al dragostei pentru adevăr şi credinţă, chiar şi cu preţul vieţii.
Ziua Sfântului Adrian este vara, pe 26 august.
Ziua internațională a tineretului este marcată anual, la 12 august, începând din anul 2000. Ea reprezintă o ocazie de a susține eforturile tinerilor de atingere a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, de promovare a păcii, a drepturilor și libertăților omului și a solidarității.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVA
Tema propusă pentru 2014 este: “Tinerii și sănătatea mintală.”, prin care se atrage atenția asupra faptului că tinerii care se confruntă cu astfel de probleme de sănătate sunt adesea supuși stigmatizării și discriminării, atitudine care îi determină pe aceștia să nu solicite ajutor, de teama de fi “etichetat” negativ.
Departamentul pentru politici sociale și dezvoltare al ONU și Biroul reprezentantului special al secretarului general pentru tineret organizează un eveniment de conștientizare de către tineri a importanței respectării condițiilor pentru păstrarea sănătății mintale, precum și a importanței evidențierii experiențelor trăite de tinerii curajoși care au ales să își exprime părerea despre acest subiect cu scopul de a lupta împotriva discriminării și stigmatizării. Evenimentul se desfășoară la sediul central al Națiunilor Unite în New York, SUA.
Națiunile Unite invită tineri din toată lumea să se alăture campaniei din acest an, care își propune să ajute tineri să vorbească despre experiențele trăite pentru a depăși prejudecățile.Stigmatizarea și discriminarea sunt injuste în cazul oricărei persoane. Legislația internațională și națională protejează populația de orice fel de discriminare și încearcă să asigure șanse egale tuturor persoanelor.
Adunarea Generală a Națiunilor Unite a aprobat, la 17 decembrie 1999, prin Rezoluția 54/120, recomandarea făcută de către Conferința mondială a miniștrilor responsabili pentru tineret (Lisabona, 8-12 august 1998), de a marca Ziua Internațională a Tineretului la 12 august.
Potrivit statisticilor ONU, persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani reprezintă, în prezent, aproape jumătate din populația globului, care este de aproximativ 6,45 de miliarde. Până în 2050 se estimează că populația va atinge cifra de 8,9 miliarde, iar numărul persoanelor în vârstă de cel puțin 60 de ani se va mări de aproape patru ori, ajungând la aproximativ 1,9 miliarde. Astfel, la mijlocul acestui secol, populația globului va fi formată din tineri și vârstnici în proporții aproape egale.
În prezent, 85% din numărul total al tinerilor, la nivel mondial, trăiesc în țările în curs de dezvoltare, această cifră urmând să ajungă, în 2025, la 89,5%.
AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)
Ziua Mondială Umanitară este marcată la 19 august în fiecare an.
Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES FOTO
Ziua Mondială Umanitară sau Ziua mondială pentru asistență umanitară a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 și a fost marcată pentru prima oară în august 2009.
Campania din acest an, a ONU și a partenerilor săi pleacă de la premisa ”Lumea are nevoie de mai mult …”.
În fiecare an, la nivel global, dezastrele provoacă suferințe imense pentru milioane de oameni, afectând îndeosebi persoanele sărace, marginalizate și vulnerabile.
Asistenții umanitari se străduiesc să salveze și să ofere sprijin pentru reabilitarea pe termen lung a comunităților afectate de dezastre (naturale, războaie) indiferent unde se află în lume și fără discriminare. Ajutorul umanitar se bazează pe o serie de principii fundamentale, inclusiv umanitate, imparțialitate, neutralitate și independență.
Răspunsul la situații de urgență este doar un aspect al activității umanitare. Asistenții umanitari sprijină, de asemenea, comunitățile pentru a-și reconstrui viața după dezastre. Noi provocări dificile apar în fiecare an, fiind necesară o finanțare mai flexibilă și o adaptare a acțiunilor umanitare la situațiile concrete.
Data de 19 august, de marcare a acestei zile, a fost aleasă și pentru a aduce și un omagiu asistenților umanitari care și-au pierdut viața, profesând această meserie. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și Reprezentantul Special al Secretarului General în Irak, Sergio Vieira de Mello și cei 21 de colegi care au murit, la 19 august 2003, într-un atentat cu bombă asupra Canal Hotel din Bagdad, dar și cei 102 de asistenți umanitari ai ONU, care au murit în timpul cutremurului din Haiti din 2010, reprezintă cea mai mare pierdere la acest nivel din istoria ONU.
AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Irina Andreea Cristea)
Cultivarea dragostei pentru natură și animale reprezintă un obiectiv important în formarea generațiilor. Parcurile și grădinile zoologice, dincolo de aspectul educativ reprezintă, în primul rând, șansa de a salva anumite specii aflate pe cale de dispariție.
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES ARHIVA
Ziua internațională a grădinilor zoologice și parcurilor se sărbătorește la 9 august, marcând importanța conservării speciilor ca fiind una dintre priorități la nivel mondial.
Marcată anual, această zi este dovada interesului pe care comunitatea internațională îl acordă conservării biodiversității.
Lista rezervațiilor naturale din România cuprinde ariile protejate de interes național (rezervații naturale de tip științific, rezervații naturale declarate monumente ale naturii, rezervații naturale de tip geologic, floristic, faunistic, avifaunistic, peisagistic sau mixt și zone umede).
Parcurile joacă un rol deosebit de important în educația de mediu. Promovarea protejării parcurilor se face de multe ori în numele protejării calității vieții și conservarea biodiversității.
Grădinile zoologice furnizează informații asupra viețuitoarelor sălbatice și au rolul de a promova protecția mediului, a conservării naturii și a speciilor rare și pe cale de dispariție.
Interesul oamenilor pentru parcuri și grădinile zoologice este concretizat în numărul mare al acestora la nivel mondial.
Între cele mai vechi grădini zoologice din lume se află catalogate: Gradina Zoologică “Schonbrunner” din Viena, fondată în 1792, Grădina Zoologică din Berlin deschisă în 1844, dar și Grădina Zoologică din Frankfurt, care a fost înființată în 1858. La Frankfurt, grădina zoologică prezintă un total de 500 de specii diferite și mai mult de 4.500 de animale. Grădina Zoologică din Berlin, reconstruită după 1952, are, în prezent, cea mai reprezentativă colecție din lume de bovine sălbatice. Grădina Zoologică din Londra este cea mai veche grădină zoologică științifică din lume, deschisă în 1828 și axată pe studiul științific, apoi, în 1847, a fost deschisă publicului, iar, în prezent, adăpostește 755 de specii de animale. Deschisă în 1864, Grădina Zoologică din Moscova este una dintre cele mai vechi grădini zoologice din Europa, care adăpostește aproximativ 927 de specii.
Grădinile zoologice au evoluat în decursul ultimilor ani și au devenit mult mai sofisticate. Acestea au fost îmbunătățite de-a lungul timpului, în așa fel încât să copieze habitatele naturale ale fiecărui animal, care să le permită să se dezvolte și să perpetueze specia.
Vizitarea unei grădini zoologice este o experiență educațională și un mod interesant de a-ți petrece timpul liber.
AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)
Conform volumului Tradiţii şi Obiceiuri Româneşti, coordonat de editura Flacăra, ziua de 29 iunie, în care se sărbătoresc SFINŢII PETRU ŞI PAVELl, marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului. Cei doi apostoli sunt sărbătoriţi împreuna pentru ca au murit in aceeasi zi, în anul 67, în timpul prigoanei creştine declanşată de împăratul roman Nero.
SFANTUL PETRU este patronul agriculturii şi răspunde de starea recoltelor, patronează căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc. Se zice că, atunci când SFANTUL PETRU plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici. O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe sa pornească grindina asupra acestora, marunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE SFINŢII PETRU ŞI PAVEL (SÂNPETRU DE VARĂ)- 29 IUNIE:
În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi- sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de SÂNPETRU. Conform credinţei populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau. De ziua Moşilor de SÂNPETRU sau de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă- tot în această zi oamenii au voie să lucrează orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi. În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vine, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe.
Până în această zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.
Dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
Se spune, despre Sfintii Petru si Pavel, că stau în Lună, unul in dreapta si unul în stânga acesteia. Petru este cel care ţine cheile de la porţile Raiului, el fiind considerat mâna dreapta a lui Dumnezeu.
Tot acum, SÂNPETRU pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE SFINŢII PETRU ŞI PAVEL (SÂNPETRU DE VARĂ)- 29 IUNIE:
Sarbatoarea sfintilor Petru si Pavel se ţine timp de trei zile pentru ca agricultorii sa fie protejati impotriva potoapelor si pentru ca granele lor sa fie bogate. In lumea rurală, sărbatoarea este cunoscuta sub numele de SÂNPETRU şi marcheaza vremea seceriţului şi jumătatea verii agrare. Ziua de dinaintea sărbătorii este dedicată spiritelor cerului care, până în această zi, umblă libere prin lume şi îi pedepsesc pe cei care dorm pe afara. Un mod de protecţie împotriva acestor duhuri sunt usturoiul şi pelinul.
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE SFINŢII PETRU ŞI PAVEL (SÂNPETRU DE VARĂ)- 29 IUNIE:
Se spune că, în ziua SFINŢIIlor PETRU ŞI PAVEL, privighetorile şi cucii nu mai cântă, iar femeile nu ar avea voie să mănânce mere pana în aceasta zi. Femeile văduve nu au voie sa manance mere până în ziua Sfantului Ilie, ca să fie sanatoase. Si despre cuci se spune că se transformă în soimi în aceasta zi, ei revenind la forma lor originala în ziua Bunei Vestiri. SÂNPETRU este cel mai cunoscut din calendarele populare romanesti, el neavand un numar fix de zile de post si fiind vestit de catre aparitia licuricilor si tacerea cucilor.
Sursa: b365.ro
Creştinii ortodocşi, greco-catolici şi catolici prăznuiesc, sâmbătă, 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci, zi prin care se celebrează găsirea crucii de către împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare şi înălţarea ei în timpul unei ceremonii solemne de către patriarhul Macarie de Ierusalim, la 14 septembrie 335.
Sărbătoarea marchează şi readucerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Cu 14 ani mai înainte, regele persan Cosroe Parviz, cucerind Cetatea Sfântă, luase ca pradă şi racla cu o bucată din lemnul Sfintei Cruci.
Prima celebrare solemnă a Crucii a avut loc în anul 335, cu ocazia sfinţirii bisericii zidite de Constantin cel Mare, la propunerea mamei sale, pe Golgota, locul în care a fost îngropat Iisus, numită Biserica Sfântului Mormânt sau “Martyrium”, iar mai târziu “Ad Crucem”.
În această biserică a fost depusă spre păstrare, la 13 septembrie, cea mai mare parte a lemnului Sfintei Cruci, descoperit de Sfânta Elena. Sărbătoarea liturgică a Înălţării Sfintei Cruci s-a stabilit însă o zi mai târziu, pe 14 septembrie, şi aşa s-a transmis şi în Occident, cu începere din secolele VII – VIII, la evenimentul din 335 adăugându-se celebrarea momentului în care a fost redobândită relicva Sfintei Cruci, de către Heraclius, în anul 629.
Urmele acestei părţi din Cruce s-au pierdut definitiv în anul 1187, când a fost luată de Episcopul de Betleem şi dusă în bătălia de la Hattin. Au rămas doar bucăţile trimise de Sfânta Elena la Constantinopol şi la Roma. Părţi din lemnul Sfintei Cruci se găsesc în prezent şi la Muntele Athos.
Înălţarea Sfintei Cruci este una dintre cele două zile de post strict din an, alături de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august).
În tradiţia populară, Ziua Înălţării Sfintei Cruci reprezintă momentul în care pământul se închide în preajma iernii, luând cu sine insectele şi şerpii. Se spune că, dacă va mai tuna după această sărbătoare, toamna va fi lungă. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
Sursa: Financiarul