Foto: (c) Romulus BRUMA / Arhiva AGERPRES

Anul acesta, prima săptămână din Postul Mare este cea din perioada 23 februarie-1 martie.

Prima zi după Lăsatul secului se numește Lunea curată (anul acesta la 23 februarie). În tradiția populară, în această zi, unul dintre membrii familiei care se trezea mai devreme, scutura afară fața de masă cu firimiturile rămase de la ospățul din ajun, zicând: “Veniți păsări să vă dau și vouă din bucatele mele cu care prind postul, dar și voi să prindeți post de la bucatele de vară”. Acest ritual era săvârșit cu scopul de a apăra recoltele de atacurile păsărilor. De asemenea, femeile se ocupau cu spălatul vaselor cu leșie, pe care le urcau apoi în podul casei, pentru a fi schimbate cu vasele folosite în perioada postului. Acum începe Postul Mare propriu-zis, care durează șapte săptămâni și în care nu se consumă produse din carne, lapte, brânză și ouă, ci doar alimente de origine vegetală. Această zi era consacrată și preparării borșului, aliment nelipsit din post. Din marțea de după Lăsatul secului, în gospodăriile tradiționale se torcea și se țesea de zor, femeile și fetele pregătind deja hainele cu care aveau să se îmbrace în ziua de Paști. Practic, în această săptămână, viața revine la o perioadă de liniște, fără petreceri zgomotoase, se fac urări de sănătate, oamenii se împacă.

În Biserica Ortodoxă, prima sâmbătă din Postul Mare este Sâmbăta Sfântului Teodor, de numele căruia se leagă introducerea binecuvântării colivei în tradiția liturgică a Bisericii, dar care în tradiția populară marchează trecerea de la anotimpul rece la cel cald. În tradiția populară, caii care-l însoțeau pe Sân’ Toader păzeau Soarele, pentru a evita fuga acestuia către miazănoapte și pentru a salva, astfel, omenirea de la noaptea veșnică. Conform credinței populare, caii lui Sân’ Toader sunt ființe mitice cu aspect de flăcăi cu coada ascunsă în ițari și cu copitele ascunse în opinci, care readuc ordinea la începutul postului.

Sâmbăta Sfântului Teodor este marcată și de o serie de ritualuri populare. Fetele obișnuiau să meargă la pădure înainte de răsăritul soarelui, în locuri curate, de unde scoteau rădăcini de iarbă mare, iar în locul lor puneau sare, făină sau alte produse. Acasă, fierbeau aceste rădăcini, iar cu infuzia rezultată se spălau pe cap, în credința că le va crește părul mare și frumos, iar când se pieptănau spuneau: “Toadere, Sân’ Toader,/Dă cosiță fetelor cât coada iepelor/Și chică pruncilor cât coama cailor”. Cele care nu ajungeau la pădure se mai puteau spăla cu fiertura unui snop de fân din ieslea cailor, pentru a avea părul frumos și bogat și pentru a fi plăcute feciorilor. Uneori, după ce-și spălau cosițele, fetele așezau ligheanul sub pat, puneau busuioc și puțin păr sub pernă, în speranța că-și vor visa ursitul. Pe de altă parte, flăcăii își tăiau pletele și le ascundeau într-o scorbură de răchită, să le crească părul des precum răchita. Tot în această zi, odată ce împlineau 14 ani, fetele se pieptănau cu cărare pe mijloc, semn că au intrat în categoria fetelor de măritat, putând fi introduse de flăcăi în hora satului. În Bucovina se obișnuiește ca în această zi să se tundă coama vițeilor și a cailor, iar părul rezultat este pus în mușuroaiele de furnici, pentru ca “animalele din gospodărie să se înmulțească precum furnicile”.

În fapt, această săptămână este prima din Postul Mare, în care nu se mai organizează petreceri cu muzică, nu se mănâncă ”de dulce”, dar mai ales, se fac fapte bune, oamenii se împacă, într-un cuvânt — credincioșii se pregătesc pentru a putea primi Sfânta Împărtășanie și pentru a întâmpina Sărbătoarea Învierii Domnului cât mai curați sufletește.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Foto: (c) PAUL BUCIUTA / AGERPRES ARHIVA

În acest an, în mesajul transmis cu prilejul celei de-a XXIII-a Zi Mondială a Bolnavului, papa Francisc a lansat tema “Eram ochii celui orb și piciorul celui șchiop” (Iov 29,15)

Ziua Mondială a Bolnavului a fost sărbătorită pentru prima dată în 1993, iar celebrarea ei solemnă a avut loc la Lourdes. Această zi mondială se celebrează la dată fixă, 11 februarie: data coincide cu prima apariție a Sfintei Fecioare Maria la Lourdes.

Cu prilejul acestei zile, sunt organizate, în întreaga lume, manifestări spirituale și caritabile atât în colectivități, spitale, cămine de bătrâni, cât și la domiciliul suferinzilor: bolnavi, persoane cu handicap, orfani, săraci.

În România, Ziua Mondială a Bolnavului este marcată de comunitățile romano-catolice și greco-catolice prin slujbe religioase și rugăciuni care au loc în biserici, dar și prin vizitele reprezentanților în spitale, azile de bătrâni, oferind fructe, iconițe, pliante, jucării și alte mici daruri.

În acest an, la 8 februarie, la Cluj-Napoca, a fost celebrată actuala ediție a Zilei Bolnavului și a Personalului Medical. Bolnavilor și celor ce îi îngrijesc le-a fost dedicată Sfânta Liturghie celebrată în Catedrala episcopală de ierarhul de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu, împreună cu pr. Ioan Mătieș, vicar cu laicii, pr. Cristian Sabău, protopop de Cluj I, și preoții care fac pastorație în spitalele clujene. La sfânta jertfă liturgică au fost invitați medici, operatori sanitari, persoane purtătoare de suferință, potrivit relatării de pe EparhiaClujGherla.ro, preluată de catholica.ro.

În cuvântul de învățătură, episcopul de Cluj-Gherla, Florentin, a făcut o paralelă între pilda evanghelică a tatălui milostiv (Evanghelia duminicii a II-a din Triod) și mesajul papei Francisc dedicat Zilei Bolnavului din 2015: “Atitudinea prin excelență pe care ne-o propune Evanghelia de astăzi este atitudinea tatălui milostiv, care se poate defini prin patru elemente esențiale: a-l sluji pe fratele tău, a sta cu fratele tău, a ieși din tine spre fratele tău, a fi solidar cu fratele bolnav fără a-l judeca…”, potrivit sursei citate.

Această zi este dedicată tuturor bolnavilor, dar și lucrătorilor sanitari, credincioșilor creștini, voluntarilor și familiilor celor suferinzi.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) saferinternetday.org

Internetul parte din viața noastră de zi cu zi și este sărbătorit în peste 100 de țări de pe toate continentele, încurajându-se astfel utilizarea responsabilă a tehnologiilor și serviciilor on-line. Fie că este vorba de postarea unei poze haioase de vacanță, studierea unui nou proiect sau plata facturilor on-line, vizionarea unui film sau a unui videoclip, descărcarea legală a unui joc sau găsirea unei informații în timp record, internetul ne ajută să facem lucrurile pe care le dorim și cum dorim. De aceea este necesar să aven un mediu on-line sănătos și sigur, iar pentru aceasta este necesară o conlucrare cât mai eficientă a tuturor părților interesate.

Aflată la a XII-a ediție, marcarea acestei zile urmărește promovarea utilizării într-un mod mai sigur și responsabil a tehnologiei on-line și a telefoanelor mobile, mai ales de către copii și tineret, precum și conștientizarea și educarea acestora asupra pericolelor navigării nesupravegheate pe internet.

În România, Ziua Siguranței pe Internet a fost marcată pentru prima dată în 2008, iar de atunci se sărbătorește în fiecare an prin evenimente naționale, precum: un concurs național adresat tuturor elevilor din țară, școlilor, grădinițelor și voluntarilor urmat de o conferință de presă în cadrul căreia sunt premiate cele mai bune proiecte participante la concurs și o masă rotundă care reunește studenți, profesori, psihologi, autoritățile relevante, dar și reprezentanți ai sectorului privat, orientată spre dezbaterea unor teme de actualitate din domeniu.

În 2015, concursul se desfășoară sub titlul “Resurse digitale pentru viitor” fiind deschise categorii speciale în competiție, precum: Profesorul Anului, Școala Anului, Voluntarul Anului și Grădinița Anului. Sunt premiați și cele mai implicate persoane și instituții în promovarea și asigurarea unei activități online responsabile pe tot parcursul anului 2014.

Evenimente locale se vor desfășura în aproximativ 400 de școli din toată țara, cu profesorii și voluntarii de la Salvați Copiii, care vor susține sesiuni informative cu privire la importanța siguranței pe internet.

Net Children Go Mobile a lansat recent un raport de cercetare, bazat atât pe interviuri de grup cât și individuale cu părinți, copii și profesori din nouă țări europene: Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Italia, Portugalia, Spania, Marea Britanie și România.Studiul arată că dispozitivele mobile de tipul smartphone-urilor și a tabletelor fac parte din viața copiilor și au puterea de a îmbunătăți experiențele lor online. Numărul copiilor din România care folosesc internetul mobil prin smartphone este într-o puternică creștere, recuperând din decalajul față de copiii din alte țări pe care Rapoartele anterioare îl semnalau.

În România, evenimentele dedicate Zilei Siguranței pe Internet sunt organizate și promovate de Consorțiul Sigur.info format din Organizația Salvați Copiii, în calitate de coordonator național al proiectului Positive Media și Focus — Centrul Român pentru Copii Dispăruți și Exploatați Sexual. Consorțiul a fost inițiat în 2007 și are ca scop dezvoltarea proiectului Sigur.info, în cadrul programului european multianual de promovare a utilizării, în condiții de mai mare siguranța a Internet-ului și a noilor tehnologii online Safer Internet Plus.

Ziua Siguranței pe Internet (Safer Internet Day) se desfășoară anual în luna februarie, sub egida rețelei europene “INSAFE” — European Safer Internet Network, în colaborare cu Uniunea Europeană, în cadrul programului ”Safer Internet Plus” al Comisiei Europene. 

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Conform tradiției, ziua Ursului, Stretenia sauÎntâmpinarea Domnului esteziua în care se întâmpină iarna cu primăvara.

Se spune din bătrâni că, în această zi de Stretenie, ursul va ieși din bârlog și, cu acest prilej, se pot facepreviziuni meteorologice importante.

Astfel, în ziua de Stretenie, ursul iese din peștera sa și joacă de jur-împrejur. Dacă afară e soare și ursul își vede umbra atunci se va speria, se va întoarce în bârlog și va mai sta acolo încă șase săptămâni, pentru că atât va mai ține iarna. Dacă însă ursul nu-și va vedea umbra, în ziua de Stretenie, atunci va rămâne afară și iarna se va întrerupe, iar primăvara urmează să se apropie.

Se mai zice despre Stretenie că este o zi rea, cu multe ceasuri rele, iar cine se naște sau cine face nuntă în această zi va avea parte numai de necazuri și nu-i va merge bine.

Totodată, Stretenia este o sărbătoare a babelor, când se adună toate la un loc și încep să vorbească câte ceva.

Un vechi obicei care se practică în ziua de Stretenie este “Târcolitul viilor”. Conform acestui obicei, capul familiei are datoria de a trece pe la vie în dimineața acestei zile. Totodată, godpodarul trebuie să aibă la el un fel de caltaboș și o sticlă de vin în traistă.  Va oficia, astfel, un fel de ritual: va ocoli via de trei ori, va pune în fiecare colț al podgoriei o bucată de caltaboș, după care va tăia o coardă de viță pe care o va unge cu funingine și va bea o gură de vin. La final, după ce toate acestea au fost îndeplinite,  va rosti o formulă magică sub formă de monolog sau dialog: “ Doamne, să-mi faci strugurii cât bundaretele de mari!”.

În general, ziua de Stretenie se ține pentru sporul casei și pentru sănătate.

Superstițiile specifice zilei de Stretenie sunt numeroase, multe dintre ele făcând referire la vremea ce urmează.

Dintre superstițiile zilei de Stretenie, amintim:

• Cine lucrează în ziua de Stretenie va cădea în boală și i se va strâmba gura;
• Dacă boul, în cursul zilei de Stretenie, va bea apă din urma lui, atunci este semn că trece iarna;
• Dacă bea un bou apă din streașina casei, atunci anul va fi unul cu mană pentru albine și oi;
• Dacă în ziua de Stretenie este cald, atunci, în cursul anului, va fi vară călduruoasă și îmbelșugată, iar dacă în această zi este frig, ger și viscol, atunci vara va fi friguroasă și neroditoare;
• În această zi, a Streteniei, se strâmbă pârtia, adică începe a se topi zăpada, etc

Foto: (c) Sebastian OLARU / Arhiva AGERPRES

Arezanul viilor se celebrează în fiecare an la 1 februarie, în ziua, când Anul Vechi Viticol moare și renaște Noul An Viticol și coincide cu debutul ciclului vegetal al viței-de-vie, la început de făurar. Este un ceremonial cu caracter bahic din lumea viticultorilor, datând din vremea tracilor, care are ca scop influențarea recoltei strugurilor.

Foto: (c) www.turistik.ro

Unul dintre simbolurile Australiei, capodoperă a arhitecturii secolului XX, Casa Operei din Sydney (Sydney Opera House), compusă din trei clădiri în formă de scoică, boltite și întrepătrunse, este vizitată săptămânal de mii de turiști doar pentru a o admira.

Construită pe vârful unei peninsule aflată în portul orașului Sydney, într-un remarcabil peisaj acvatic, Casa Operei a fost realizată după un proiect al arhitectului danez Jorn Utzon (9 apr. 1918-29 nov. 2008), fiind cea mai modernă și celebră construcție până în momentul terminării lucrărilor la Muzeul Guggenheim în 1997.

Foto: (c) www.turistik.ro

Discuțiile privind construirea unui important centru cultural pentru Sydney au început de prin anii ’40. În 1956, guvernul statului New South Wales a organizat un concurs internațional de design și a numit un juriu independent. Tema de concurs a oferit doar specificații generale pentru a atrage cele mai bune talente de design din lume. Principala cerință a fost un design pentru o clădire cu funcție dublă, cu două săli de spectacole.

Concursul a generat un interes enorm atât în Australia, cât și în străinătate. Decizia alegerii lui Jorn Utzon ca unic arhitect a fost neașteptată, îndrăzneață și vizionară. Conceptul de design a lui Utzon a inclus forme arhitecturale fără precedent și a presupus, pe parcursul procesului de construcție, dezvoltarea de noi materiale și tehnologii.

Opera din Sydney este așezată pe vechiul amplasament al unui depozit, care a fost demolat în 1958. Piatra de temelie a fost pusă în martie 1959, iar construcția a fost efectuată în trei etape. Prima etapă (1959-1963) a constat în construirea temeliei și a platformei. Etapa a II-a (1963-1967) a reprezentat-o construirea structurii superioare de rezistență și a acoperișului. Etapa a III-a (1967-1973) a reprezentat amenajarea interioară a clădirii.

Foto: (c) www.turistik.ro

Arhitectul Jorn Utzon a conceput designul de ansamblu și a supravegheat construcția podiumului și a scoicilor boltite. Din cauza unui diferend cu autoritățile australiene, Utzon a fost nevoit să renunțe la proiect în 1966, lăsându-le lui Peter Halln, David Littlemore și Lionel Todd sarcina de a-l finaliza.

Opera din Sydney a fost inaugurată la 20 octombrie 1973, de către regina Elisabeta a II-a, cu ”Simfonia a 9-a” de Ludwig van Beeethoven. Prima reprezentație la Opera din Sydney a avut loc la 28 septembrie 1973, cu spectacolul ”Război și pace” de Serghei Prokofiev, iar la 29 septembrie a avut loc, în Sala de concerte, un spectacol al Filarmonicii din Sydney.

După inaugurarea din 1973, clădirea Operei a mai avut parte de o serie de îmbunătățiri și reamenajări. Orga mare din Sala de concerte a fost terminată abia în 1979. În 1988 s-a mai amenajat o esplanadă de-a lungul părții vestice a Capului Bennelong, iar, în 1999, o a cincea sală a fost adăugată clădirii Operei. În 2000, cu ocazia Olimpiadei, Opera a fost inclusă în traseul torței olimpice, care a fost adusă aici de înotătoarea australiană Samantha Riley, fiind totodată inclusă în desfășurarea unor probe olimpice. De aici s-a dat startul probei de maraton.
Foto: (c) www.turistik.ro

Opera din Sydney a fost inclusă, în 2007, în patrimoniul mondial UNESCO și este considerată una dintre operele arhitecturale majore ale secolului XX.

Clădirea adăpostește 1.000 de încăperi, inclusiv 5 săli principale. Mai există, de asemenea, o sală de recepții, cinci studiouri de repetiții, opt restaurante, baruri și bistro-uri, dar și două magazine de suveniruri, un foyer, șase apartamente, o bibliotecă, birouri administrative, etc.

Construcția are o lungime de 185 de metri și o lățime de 120 de metri. Acoperișul cel mai înalt (cel de deasupra sălii de concerte) are 67 de metri înălțime. Acoperișurile au fost construite din 2.194 secțiuni de ciment prefabricat și sunt acoperite cu exact 1.056.056 dale de ceramică. Clădirea este susținută de 580 de piloni de beton, scufundați până la 25 de metri în apa portului Sydney; acoperișurile sunt susținute de 32 de coloane de beton.

Foto: (c) www.turistik.ro

Sub acoperișul său se desfășoară reprezentații de teatru, musical-uri, spectacole de operă, dans contemporan, balet, proiecții de filme, expoziții și concerte de muzică — de la jazz până la concerte simfonice. Anual, la Opera din Sydney au loc în jur de 3.000 de evenimente artistice și sunt primiți anual 8,2 milioane de vizitatori.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)

Clădirea și Placa Memorială a Hotelului Concordia de pe strada Smârdan 39, situată în Centrul Istoric al Bucureștiului, unde în seara zilei de 23 ianuarie 1859, fruntașii Partidei Naționale au hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Țării Românești și al Moldovei. 
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES ARHIVĂ

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES ARHIVĂ

Pe ordinea de zi a Congresului de Pace de la Paris din 1856, figura și chestiunea organizării Principatelor Române, dezbaterile care au avut loc în această privință consfințind caracterul internațional al problemei românești. Din cauza opoziției ireductibile a Austriei și Porții, Congresul de la Paris a hotărât însă, ca statutul definitiv al Principatelor să nu fie stabilit prin tratatul de pace, ci numai să se consulte dorința moldovenilor și muntenilor în problema Unirii.

Manifestări dedicate aniversării a 145 de ani de la Unirea Principatelor; dezvelirea statuii domnitorului Alexandru Ioan Cuza amplasată în parcul Alexandru Ioan Cuza.
Foto: (c) VIOREL LAZARESCU/AGERPRES ARHIVĂ

În acest context, în ambele Principate, conducătorii mișcări unioniste s-au organizat în câte o formațiune politică denumită ”partida națională”. După ce în Moldova și în Țara Românească s-au format Comitete ale Unirii, în primele luni ale anului 1857 s-a constituit un Comitet central al Unirii, care a făcut o largă popularizare programului politic național: autonomia și neutralitatea Principatelor, unirea, prinț străin, guvern reprezentativ cu o singură adunare generală, în care interesele tuturor forțelor social-politice ale societății să fie reprezentate.

Adunările ad-hoc din Moldova (22 septembrie/3 octombrie 1857-21 decembrie 1857/2 ianuarie 1858) și din Țara Românească (30 septembrie/12 octombrie-10/22 decembrie 1857) au întrunit deputați boieri și țărani, câte unul de județ (ținut).

Chemați să se pronunțe în problema unirii, participanții au dat răspunsul pozitiv prin cele două Rezoluții aproape identice votate (în Moldova la 7/19 octombrie 1857, iar în Țara Românească la 8/20 octombrie 1857), în care cereau: Unirea Principatelor într-un singur stat; neutralitatea Principatelor Unite; autonomia în temeiul vechilor tratate cu Poarta Otomană; prinț străin, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei, cu moștenirea Tronului, moștenitorii urmând a fi crescuți în religia țării; adunarea obștească cu adevărat reprezentativă, una singură, ca putere legiuitoare.

O comisie a Puterilor Garante, printre care Rusia, Franța și Anglia, a analizat hotărârile celor Două Divanuri. Pe baza acestora s-a semnat, în 1858, Convenția de la Paris, care a reprezentat cadrul constituțional pentru organizarea celor două principate. Conform prevederilor Convenției de la Paris, în zilele de 14, 16, 17 și 18 decembrie 1858, în Moldova, s-au desfășurat alegeri pentru Adunarea electivă.

La 28 decembrie 1858 s-au deschis lucrările Adunării Elective, care a validat mandatele a 55 dintre 58 de deputați aleși.

Partida Națională avea o majoritate confortabilă în cadrul Adunării, dar, din nefericire, nu se pronunțase încă asupra numelui candidatului. Aripa conservatoare era divizată între cei doi candidați: Mihail Sturdza, fostul domn al Moldovei (1834-1849) și fiul acestuia, Grigore Sturdza. După retragerea candidaturii lui Costache Negri, Mihail Kogălniceanu renunță și, în plus, în noaptea de 4 spre 5 ianuarie, în cadrul unei întâlniri a membrilor Partidei Naționale, propune drept candidat unic al acestei grupări pe colonelul Alexandru Ioan Cuza.

Monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza aflat pe Dealul Patriarhiei Române.
Foto: (c) RADU TUTA/AGERPRES ARHIVĂ

Fruntaș al luptei unioniste, Cuza se remarcase printr-o răsunătoare demisie din funcția de pârcălab de Corvului, în vara lui 1857, ca formă de protest față de abuzurile electorale ale caimacamului Nicolae Vogoride.

Fotoliu domnesc; Muzeul Unirii, Iași
Foto: (c) MIHAI ALEXE/AGERPRES ARHIVĂ

La propunerea lui Anastase Panu, deputații se angajaseră să voteze candidatul care ar obține majoritatea. De aceea nu este întâmplător faptul că până și adepții celorlalți doi candidați l-au votat tot pe Cuza. Domnul a depus jurământul, în care se angaja să apere ”drepturile și interesele patriei” și să asigure ”binele și fericirea nației române”.

Discursul lui Mihail Kogălniceanu, în numele Adunării Elective, exprimă cel mai bine speranțele care se puneau în noul domn: ”Prin înălțarea ta pre tronul lui Ștefan cel Mare, s-a reînălțat însăși naționalitatea română. Alegându-te de capul său, neamul nostru a vroit să împlinească o veche datorie către familia ta, a vroit să răsplătească sângele strămoșilor săi vărsat pentru libertățile publice.

Alegându-te pe tine domn în țara noastră, am vroit să arătăm lumei aceea ce toată țara dorește: la legi nouă om nou. O, Doamne! Mare și frumoasă îți este misia…Fii dar omul epohei; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul, fă ca legea să fie tare; iar tu, Măria ta, ca Domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru cari mai toți domnii trecuți au fost nepăsători și răi. Nu uita că, dacă cincizeci de deputați te-am ales domn, însă ai să domnești peste două milioane de oameni!…Fii simplu, Măria Ta, fii bun, fii domn cetățean; urechea ta să fie pururi deschisă la adevăr, și închisă la minciună și lingușire”.

Depuneri de coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Iași, prilejuite de centenarul Unirii Principatelor Romane din 1859 (1959)
Foto: (c) MIHAI ALEXE/AGERPRES ARHIVĂ

Alegerea lui Cuza a fost primită cu o bucurie fără margini. Vasile Alecsandri nota: ”A-ți spune entuziasmul pe care l-a produs această alegere este un lucru cu neputință … timp de trei zile populația din Iași s-a dedat la adevărate nebunii”.

Ultima reședință domnească de la Iași, a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859 — 1862), în prezent Muzeul Unirii.
Foto: (c) SCHINDERMAN LAZAR/AGERPRES ARHIVĂ

Alegerile pentru Adunarea Electivă a Țării Românești s-au desfășurat între 8/20 și 12/24 ianuarie 1859. Partida Națională n-a reușit să obțină majoritatea mandatelor, în acest context, liderii Partidei Naționale și, în special liberalii-radicali, elementul cel mai dinamic al coaliției, și-au dat seama că singura cale de izbândă este apelul la masele populare. Au fost mobilizați bucureștenii, au fost chemați țăranii din preajma Capitalei.

Manifestări dedicate Unirii Principatelor Române; expoziția fotodocumentară “Alexandru Ioan Cuza — Domnul Unirii, Domnul Reformelor” organizată de Arhivele Naționale ale României. (2005)
Foto: (c) VIOREL LAZARESCU/AGERPRES ARHIVĂ

Lucrările Adunării Elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie într-o atmosferă incendiară. Clădirea din Dealul Mitropoliei era înconjurată de mii de oameni.

În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naționale s-au reunit la hotelul ”Concordia” din București unde, pentru prima oară, s-a formulat cu voce tare ceea ce până acum fusese doar o năzuință: alegerea lui Cuza ca domn al ambelor Principate.

În dimineața de 24 ianuarie, la ora 11.00, când lucrările Adunării s-au reluat, Vasile Boerescu a cerut o ședință secretă în cadrul căreia a precizat: ”A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu.

Această persoană este Alexandru loan Cuza, domnul Moldovei ! Să ne unim asupra acestui nume și posteritatea ne va binecuvânta, țara ne va întinde mâinile și conștiința noastră va fi împăcată că ne-am împlinit… o dorință sfântă”. Deputații au jurat că vor vota în unanimitate pe domnul Moldovei. Reveniți în sala de ședințe au trecut la vot. Toate cele 64 de buletine purtau numele lui Cuza, unele având și urări adresate domnitorului: ”spre mărirea patriei”, ”spre fericirea românilor”.

Ieșenii s-au prins în Hora Unirii la împlinirea a 151 de ani de la Unirea Principatelor Române.
Foto: (c) ADRIAN CUBA/AGERPRES ARHIVĂ

După citirea voturilor, Alexandru loan Cuza a fost proclamat domn al Principatelor Unite. Imediat rezultatul a fost adus la cunoștința mulțimii de pe Dealul Mitropoliei.

Ziarul ”Românul” din 27 ianuarie/8 februarie, consemnează: ” … Nu se auzeau în toată capitala decât cele mai vii demonstrații de bucurie…singurul spectacol care se vedea pe toate ulițele, pe la toate răspântiile, pe toate locurile publice ale Bucureștilor. Frații noștri țărani… strigau acum cu toată puterea energică a sufletelor lor: Să trăiască Cuza! Să trăiască Domnul nostru! Se aruncau unii în brațele altora, fără deosebire de condiții, ca cum toți, în general, ar fi scăpat de jugul cel mai apăsător”.

La 8/20 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza venea la București, după dubla sa alegere în calitatea de domnitor al Moldovei și Țării Românești. Domnul Unirii a fost întâmpinat la bariera din zona Băneasa cu pâine și sare, peste 100 000 de persoane, după estimările consulului belgian la București, Jacques Poumay, ieșind pe străzile Bucureștiului pentru a-l aclama.

În aceeași zi, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane București, în care se angaja să respecte actul unirii, din 5 și 24 ianuarie: ”Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!”

Aniversarea a 148 de ani de la Unirea Principatelor Române; statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Dealul Patriarhiei.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES ARHIVĂ

Situația creată în cele două Principate a fost dezbătută în cadrul Conferinței internaționale, deschise la Paris între 26 martie/7 aprilie — 25 august/6 septembrie 1861. Franța, Rusia, Anglia, Prusia și Sardinia au recunoscut dubla alegere. Imperiile austriac și otoman s-au arătat inițial nemulțumite, prima fiind neliniștită de perspectiva consolidării statului român, cealaltă urmărind unele avantaje materiale.

Manifestări dedicate împlinirii a 153 de ani de la Unirea Principatelor Române, în Piața Alexandru Ioan Cuza din Craiova.
Foto: (c) NICOLAE BADEA/AGERPRES ARHIVĂ

Manifestări dedicate împlinirii a 153 de ani de la Unirea Principatelor Române, în Piața Alexandru Ioan Cuza din Craiova.
Foto: (c) NICOLAE BADEA/AGERPRES ARHIVĂ

La 22 noiembrie 1861, Poarta emitea ”Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Valahiei”, prin care Puterile suzerane și garante erau de acord cu schimbarea Convenției și admiteau unificarea instituțiilor legislative și administrative ale celor două Principate. Rezerva asupra noului statut venea tot din partea Imperiului Otoman, acesta acceptând schimbarea numai pe timpul vieții domnitorului.

Alexandru Ioan Cuza adresează națiunii române, la 11 decembrie 1861, o proclamație, anunțând mesajul său: ”Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată”.

Foto: (c) ADRIAN CUBA/AGERPRES ARHIVĂ

Ca urmare, s-a trecut la unificarea guvernelor și a Camerelor celor două Principate. La 22 ianuarie 1862, s-a format primul guvern unic al Principatelor Unite, condus de Barbu Catargiu. Parlamentul unic își va deschide lucrările la 24 ianuarie 1862, an în care Al. I. Cuza proclama Unirea definitivă a Principatelor, iar orașul București devenea capitala acestora. Comisia Centrală de la Focșani își va înceta activitatea.

Din 1862, Principatele Unite adoptă oficial numele de România, iar orașul București devine capitala noului stat.

Muzeul Național de Istorie a României expune, cu ocazia celebrării Unirii Principatelor Române, o piesă de excepție ‘Ordinul Unirii în grad de Ofițer’ alături de proiectul ‘Ordinul Unirii în grad de Cavaler’. (24 ian. 2014)
Foto: (c) RADU TUȚĂ/AGERPRES ARHIVĂ

Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 sau ”Unirea Mică” este considerată a fi primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român, țelul comun fiind atins la 1 decembrie 1918, când a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Anca Pandea)

Foto: (c) Paula NEAMȚU / AGERPRES ARHIVĂ

”Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, și a proiectelor culturale de interes național”, se arată în expunerea de motive a inițiatorilor proiectului de lege care a fost adoptat, la 16 noiembrie 2010, de Camera Deputaților. Proiectul a fost inițiat de 50 de deputați și senatori PSD și de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această inițiativă. Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie — Ziua Culturii Naționale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.

Și autoritățile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naștere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naționale.

Ziua Culturii Naționale eate marcată, la 15 ianuarie 2014, printr-o serie de manifestări organizate nu doar în țară, ci și în străinătate.

În Capitală, Orchestra Română de Tineret, dirijată de Cristian Mandeal, și Corul de cameră Preludiu condus de Voicu Enăchescu susțin un concert la Ateneul Român în 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, informează Centrul Național de Artă Tinerimea Română.

Concertul începe la ora 19.00 și este organizat de Ministerul Culturii. Cele două soliste ale serii sunt soprana Valentina Naforniță și violonista Ioana Cristina Goicea, una dintre cele mai apreciate artiste ale noii generații de muzicieni români. Celebrând Ziua Culturii Naționale, muzicienii propun un program care include piese de Enescu, Mozart, Verdi, Rogalski și Ceaikovski.

Manifestarea ”Ziua lui Mihai Eminescu — Ziua Culturii Naționale”, organizată de Academia Română, 2011
Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES ARHIVĂ

În aceeași seară, la sala de concerte a Centrului Național de Artă Tinerimea Română, are loc un spectacol de muzică și poezie intitulat “Dor de Eminescu”. La această manifestare, ansamblul Archaeus al Tinerimii Române a invitat o serie de actori cunoscuți precum Adrian Păduraru, Manuela Ciucan, Iuliana Nistor alături de pianiștii Mădălina Pașol și Dan Ardelean și de baritonul Valentin Vasiliu.

În foaier, este găzduită o expoziție de fotografie dedicată figurilor importante de actori care au recitat poeme eminesciene de-a lungul timpului, semnată de fotograful Daniel Faluveghi.

Tot în București, joi, 15 ianuarie 2015, la ora 19.00, are loc în Foaierul Operei Naționale, spectacolul ”Remember Eminescu”, invitat special fiind actrița Mihaela Rădescu. Își dau concursul mezzosoprana Maria Jinga și baritonul Ion Radu, instrumentiștii Cristian Balaș (vioară), Luiza Cîrlan (flaut), Ștefan Doniga (pian), Claudia Mihalache (violă), Eugeniu Olaru (clarinet).

În program — poezii și scrisori ale lui Mihail Eminescu și lieduri și piese instrumentale de Mihail Andreescu Skeletty, Carmen Petra Basacopol, Mircea Chiriac, Gheorghe Dima, Felicia Donceanu, Aurel Eliade, George Enescu, Vasile Jianu, George Ștefănescu, Lucian Teodosiu.

Manifestare omagială Mihai Eminescu, 15 ianuarie 2004
Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES ARHIVĂ

La Sibiu, Ofelia Popii revine pe scenă de Ziua Culturii Naționale, în spectacolul ”Solitaritate”, pe 15 ianuarie și în comedia ”Îmi place cum miroși!”, pe 16 ianuarie, la Teatrul Național ”Radu Stanca”. Alături de Ofelia Popii, din distribuție fac parte actorii Marius Turdeanu, Ciprian Scurtea, Florin Coșuleț, Diana Fufezan, Mariana Mihu, Adrian Matioc, Cristina Ragos și Ali Deac.

”Solitaritate” a fost prezentat în secțiunea oficială a Festivalului de la Avignon din 2014, fiind nominalizat de presa de specialitate ca unul dintre spectacolele emblematice ale ediției din acest an, care s-a dorit a fi una politică, curajoasă, care să celebreze democrația și diversitatea. La sfârșitul lunii ianuarie, echipa artistică și tehnică a spectacolului ”Solitaritate” va pleca într-un important turneu european, la Madrid și Bruxelles. Turneul este susținut cu sprijin din partea Institutului Cultural Român.

Statuia lui Mihai Eminescu din curtea Bisericii Uspenia, realizată în 1967 de sculptorul Oscar Han și amplasată inițial la Sediul Uniunii Scriitorilor din București. La Botoșani a fost adusă în 1989.
Foto: (c) Cristian LUPAȘCU/ AGERPRES ARHIVĂ

Fundația Studium-Prospero din Târgu Mureș organizează o nouă ediție a maratonului de 24 de ore de lectură “Citește-le târgumureșenilor! — Olvass fel Marosvasarhelyert!”, atât de Ziua Culturii Naționale din 15 ianuarie, cât și de Ziua Culturii Maghiare din 22 ianuarie.

“Promovăm cultura, interculturalitatea și multiculturalitatea. Ne dorim să ne cunoaștem prin ceea ce ne apropie, iar lectura, cu siguranță, ne aduce mai aproape unul de celălalt, român și maghiar (…) La fel ca și anul trecut, și acum participanții vor putea citi de două ori, și anume în 15 ianuarie — Ziua Culturii Naționale și data nașterii poetului Mihai Eminescu — din opera poetului Mihai Eminescu, din operele autorilor români din Târgu Mureș sau din județul Mureș, din cele ale autorilor aniversați și din cele ale autorilor maghiari, indiferent de origine, ale căror lucrări au fost traduse în limba română, respectiv în 22 ianuarie — Ziua Culturii Maghiare — din operele autorilor maghiari din Târgu Mureș sau din județul Mureș, din cele ale autorilor aniversați și din cele ale autorilor români, indiferent de origine, ale căror lucrări au fost traduse în limba maghiară”, precizează organizatorii.

Ziua Culturii Naționale este marcată și în străinătate. Astfel, Institutul Cultural Român de la New York organizează o serie complexă de evenimente dedicate sărbătoririi Zilei Culturii Naționale a României, sub titlul “Roata culturii românești”/ “The Wheel of Romanian Culture”.

Evenimentele au loc între 15 și 17 ianuarie, în Sala Auditorium a Institutului, la Cenaclul “Mihail Eminescu” al scriitorilor de origine română, stabiliți în America, precum și în câteva biblioteci din New York care dețin carte în limba română.

În 15 ianuarie, la ora 19.00, este vernisată expoziția de portrete ale celor mai reprezentativi scriitori, pictori, compozitori, sculptori, oameni de teatru, regizori de film, fotografi, istorici, filosofi, esteticieni care au marcat evoluția și eflorescența culturii naționale. Expoziția cuprinde peste 100 de portrete expuse pe 20 de panouri. Afișul expoziției este reprezentat de celebra roată ce marchează parcurile, locurile de entertainment, sărbătorile tuturor generațiilor în România, dar și pretutindeni în lume.

Din galeria de portrete ale marilor creatori români nu lipsesc: Eminescu, Ion Luca Caragiale, Creangă, Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Mateiu Caragiale, Bacovia, Ion Slavici, Emil Botta, Goga, Coșbuc, Ion Pillat, Adrian Maniu, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Urmuz, Benjamin Fondane, H.P. Bengescu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Magda Isanos, Ileana Mălăncioiu, P.P. Negulescu, Alice Voinescu, Vladimir Streinu, Nicolae Steinhardt, Mihai Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Brâncuși, Ion Țuculescu, Teodor Pallady, Marcel Iancu, Ștefan Luchian, Gheorghe Pătrașcu, Tonitza, Steriadi, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Tudor Vianu, George Călinescu, Mihail Dragomirescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Dimitrie Paciurea.

Sunt prezentați: Nicolae Manolescu, Alice Voinescu, Anton Dumitriu, Ioan Vlad, Mircea Cărtărescu, Marin Preda, Anatol Vieru, Mansi Barberis, Gellu Naum, și scriitori români din America: Norman Manea, Theodor Damian, Alexandru Codrescu, Nina Cassian, Mirela Roznoveanu, Alexandra Conte, Doina Uricariu, Saviana Stănescu, Bogdan Suceavă, pentru a cita doar câteva din numele creatorilor ale căror portrete figurează în expoziția de la ICR New York.

Bastonul lui Mihai Eminescu. Dăruit lui Eminescu în 1876 de Societatea Junimea din Iași, bastonul este realizat într-un atelier românesc de la mijlocul secolului al XIX-lea, din fildeș și bambus, argint și piele și are sculptată în basorelief monograma poetului (M. E.), încadrată într-un decor floral.
Foto: (c) Cristian MATEI / AGERPRES ARHIVĂ

Tot în ziua 15 ianuarie este vernisată și expoziția de carte de la ICR New York, intitulată “Literatura română de la marii clasici la avangardă”, care a selectat din biblioteca institutului mari scriitori români, clasici, moderni și contemporani, și câteva din volumele lor care au marcat definitiv istoria și valorile literaturii române. Expoziția mai conține, pe lângă volumele scriitorilor, și câteva copii după manuscrisele lor.

Totodată, în ziua de 17 ianuarie, directorul ICR New York, dr. Doina Uricariu, susține conferința “Eminescu: Scrisoarea continuă”, în cadrul unui amplu simpozion ce va dura toată ziua și care se desfășoară sub auspiciile Cenaclului literar “Mihai Eminescu”, condus de scriitorul Theodor Damian.

La Paris, o expoziție de pictură și sculptură Silvia Radu este vernisată cu ocazia Zilei Culturii Naționale, în Galeria Institutului Cultural Român (ICR) de la Paris; expoziția este deschisă până la 13 februarie. Scriitoarea Florina Ilis își lansează vineri, 16 ianuarie, romanul “Viețile paralele” — “Les Vies paralleles”, la sediul Institutului Cultural Român (ICR) de la Paris.

Seria de evenimente organizate de institut cu ocazia Zilei Culturii Naționale mai include joi, 15 ianuarie, un concert al pianistei Ana Antonia Tudose, care are loc în Salle Byzantine du Palais de Behague, reședința ambasadorului României în Franța. Programul cuprinde lucrări de Mihail Jora; Domenico Scarlatti; W.A. Mozart; Paul Constantinescu; Marțian Negrea; Carl Filtsch; Frederic Chopin.

Institutul Cultural Român Bruxelles celebrează Ziua Culturii Naționale prin lansarea, în Belgia și Olanda, a antologiei de lirică românească din Republica Moldova “Een bloem van bloed met besneeuwde blaadjes” (Floare de sânge cu petale ninse), în traducerea lui Jan H. Mysjkin și Jan Willem Bos, în prezența poetului Nicolae Spătaru și a celor doi antologatori (Poëziecentrum, Gent).

La Veneția are loc o seară literară la care participă studenții cursului de limbă, literatură și cultură română de la Universitatea Ca’ Foscari, în sala “Marian Papahagi” a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică (IRCCU).

Programul include proiecția unui fragment din primul documentar despre viața poetului, realizat în anul 1914; o prezentare de imagini noi și de epocă ale locurilor din Botoșani, Iași și București care păstrează amintirea poetului, sub titlul ”Orașele lui Mihai Eminescu”, concepută de studenții universitari, și un recital de poezii alternate cu fragmente clasice interpretate la vioară.

De asemenea, un concert de muzică contemporană și o expoziție de fotografie cu imagini-simbol pentru cultura română se numără printre evenimentele organizate de ICR de la Varșovia, cu ocazia sărbătoririi Zilei Culturii Române.

Orchestra Filarmonicii din Gorzow Wielkopolskich, avându-l ca solist pe flautistul Ștefan Diaconu, iar la pupitrul dirijoral pe maestrul Cristian Florea, susține un concert, în programul căruia se regăsesc lucrări de George Enescu, Cristian Florea și Ion Dumitrescu.

Totodată, în capitala Poloniei, se organizează o expoziție de fotografie în aer liber, cu imagini-simbol pentru cultura română: ceramica de Horezu, aflată pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial a UNESCO.

Expoziția este realizată de ICR Varșovia împreună cu Ambasada României, fotografiile aparținând Institutului Național al Patrimoniului și Muzeului Țăranului Român din București. Evenimentul beneficiază de susținerea financiară a Societății Pesa din Bydgoszcz.

Tot la Varșovia, în data de 17 ianuarie, vine rândul copiilor să se bucure de sărbătoarea Culturii Române, acestora fiindu-le dedicat un eveniment cu povești românești, interpretate, în limba română, de actori profesioniști.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Andreea Onogea)

Foto: (c) www.szathmari.ro

Pictor și fotograf, Carol Popp de Szathmary s-a născut la 11 ianuarie 1812, la Satu-Mare.

A studiat la Seminarul Teologic din Blaj, dar l-a întrerupt, plecând să studieze pictura la Roma. A imortalizat chipuri și scene din Războiul Crimeii (1853-1856), devenind primul artist fotograf român și primul fotoreporter de război din lume. În primăvara lui 1854, artistul s-a deplasat pe malul Dunării, în preajma Olteniței și a Silistrei, unde se dădeau lupte, fotografiind bivuacurile, fortificațiile și combatanții. Staționarea trupelor rusești, apoi a celor turcești și austriece la București i-a oferit artistului fotograf o neașteptată posibilitate de afirmare.

Acest pionier al fotografiei a realizat o bogată colecție de chipuri militare. La Cabinetul de stampe al Academiei Române se păstrează mai multe clișee pe sticlă și fotografii cu ofițeri superiori din toate armele și din toate taberele. Lui îi aparține și portretul generalului rus, Mihail Dimitrievici Gorceakov, publicat în revista “The Illustrated London News” din 3 octombrie 1855.

A fost premiat în cadrul Expoziției Universale de la Paris din 1855, unde a prezentat albumul care cuprinde imagini din Războiul Crimeii. Pe lângă acest album, Szathmary a oferit câte un exemplar împăraților Napoleon al III-lea și Franz Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtembergului și marelui duce Carl Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach.

Bun desenator, specialist în tehnica acuarelei, a fost pictorul Curții Regale din Cotroceni. A fost pictor și fotograf oficial al regelui Carol I (1866-1914).

În perioada 1860-1870, Carol Popp de Szathmary a publicat un volum cu 100 de fotografii. A fost printre primii 10 fotografi din Europa.

A deschis expoziții la București (1864, 1868). La Viena (1873) a expus, cu ocazia Expoziției Universale, costume naționale și peisaje românești și a obținut premiul al II-lea. A murit la 3 iunie 1887.

Asociația Artiștilor Fotografi

La 28 noiembrie 1956, a fost înființată Asociația Artiștilor Fotografi, prin Ordinul nr. 1657 emis de Ministerul Culturii. Membrii fondatori au fost Aurel Bauch, ing. T. Silistrarianu, Eugen Iarovici, Hedy Löffler-Weiselberger, Vulpaș Gh, Hananel Ion, Lovinescu Andrei, ing. Comănescu Silviu, dr. Spiru Constantinescu, Löwy Tibor, Gheorghe Șerban, Kauffman Alfred, ing. Mărculescu Herbert, ing Tomescu Nicolae, Marinov Iulian, Spitzer Clara, Grigorescu Dan, Bacal Lidia, Tadeu Cios, Mihai Popescu, Hausleitner Frederic, ing. Bubuleac A. și Cernescu Sever.

Asociația Artiștilor Fotografi din România a avut sediul, inițial, în București, Piața Scânteii nr. 1, Raion Stalin. În 1960, sediul Asociației s-a mutat la parterul Palatului ”Universul” din strada Brezoianu nr. 24, în care a fost amenajată o bibliotecă și o Galerie de artă fotografică. Era singura galerie permanentă de acest fel din România, aici fiind organizate expoziții ale unor artiști fotografi din țară și din străinătate. Asociația a obținut, ulterior, un spațiu pe strada Schitu Măgureanu, în care a fost amenajat un studio de creație cu o dotare tehnică fără precedent la vremea respectivă: aparate de fotografiat, aparate de mărit, lumini de studio, laboratoare pentru prelucrarea fotografiilor alb-negru și color și un punct de vânzare a materialelor fotosensibile (filme, hârtie și soluții).

În toată această perioadă, Asociația Artiștilor Fotografi a organizat Saloane Internaționale ale României, majoritatea fiind vernisate la Galeria Dalles din București.

Asociația Artiștilor Fotografi a editat, în colaborare cu Institutului Național de Informare și Documentare Științifică și Tehnică, buletinul Asociației, intitulat ”Fotografia” (1966-1989), apoi, în colaborare cu Institutul Central de Documentare Tehnică, a editat caietele selective ”Fotografia”, în care au fost publicate, în principal, articole de tehnică fotografică, iar din 1990, pentru o perioadă foarte scurtă, revista ”Fotografia&Video”. Aceasta a reapărut în 2001, devenind organul de presă oficial al AAF-România. În 2001, AAF era compusă din opt filiale teritoriale: Banat, Bucovina, București, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania, precum și din 17 fotocluburi afiliate, membri individuali străini și din diasporă și 1.500 de membri individuali. În scurt timp, AAF a redus numărul fotocluburilor la 15 și, ulterior, și-a încetat, practic, activitatea.

Abia în 2007, cinci artiști fotografi cunoscuți, președinți de fotocluburi, au demarat acțiunea de reconstituire a Asociației Artiștilor Fotografi din România. AAFR a încheiat protocoale de parteneriat cu 46 de organizații din orașele: Arad, București, Bistrița, Brașov, Brăila, Botoșani, Cluj-Napoca, Câmpina, Craiova, Galați, Gheorgheni, Gura Humorului, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Miercurea Ciuc, Iași, Pitești, Ploiești, Râmnicu Vâlcea, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgoviște, Târgu Mureș, Timișoara, Valea lui Mihai, respectiv cu organizații din țările limitrofe României: Cernăuți (Ucraina), Chișinău (R. Moldova), Debrecen și Szolnok (Ungaria), Novi — Sad (Serbia). În prezent, sediul Asociației este în sectorul 5 din Capitală.

Noul comitet director a aplicat o strategie de promovare și valorificare a lucrărilor fotografice. Cea mai reprezentativă manifestare tradițională este Festivalul național cu participare internațională ”Luna Fotografiei din România”, organizat, începând cu anul 2010, sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, în parteneriat cu Institutul Cultural Român. Acesta cuprinde o serie de manifestări expoziționale de excepție, vernisate atât în Capitală, cât și în cele mai importante centre fotografice din România, precum și în Cernăuți (Ucraina), respectiv Budapesta și Szeged (Ungaria).

În 12 ianuarie 2011, a avut loc vernisajul primului Salon al Artiștilor Fotografi din București, organizat sub patronajul Asociației Artiștilor Fotografi din România.

Vernisajul primului Salon al Artiștilor Fotografi din București organizat sub patronajul Asociației Artiștilor Fotografi din România, 2011
Foto: (c) GEORGE CALIN / AGERPRES ARHIVA

De asemenea, începând cu 2011, iubitorii de artă fotografică pot participa la Salonul Artiștilor Fotografi din București, care deschide, în fiecare an, suita manifestărilor artistice ce au loc în cadrul festivalului ”Luna Fotografiei din România”. Salonul omagiază, la fiecare ediție, câte un artist fotograf consacrat, care a îmbogățit patrimoniul artei fotografice românești.

În luna mai 2012, a fost lansat oficial Festivalul Fotografiei Europene, ediția I, organizat de Asociația Artiștilor Fotografi din România, Reprezentanța Comisiei Europene și Biroul de Informare al Parlamentului European în România, sub patronajul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.

Lansarea oficială a Festivalului Fotografiei Europene, ediția I, organizat de Asociația Artiștilor Fotografi din România, Reprezentanța Comisiei Europene și Biroul de Informare al Parlamentului European în România, sub patronajul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, 2012
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES ARHIVA

Lansarea oficială a Festivalului Fotografiei Europene, ediția I, organizat de Asociația Artiștilor Fotografi din România, Reprezentanța Comisiei Europene și Biroul de Informare al Parlamentului European în România, sub patronajul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, 2012
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES ARHIVA

Ediția din acest an a Salonului Artiștilor Fotografi din București este vernisată la 11 ianuarie, în spațiul expozițional F64 din București.

Expoziții de fotografie AGERPRES în țară și peste hotare

În luna mai 2006, la Viena (Austria) a avut loc vernisajul expoziției de fotografie ”București — Micul Paris”, realizată de Agenția Națională de Presă AGERPRES.

Vernisajul expoziției de fotografie ”București — Micul Paris”, realizată de Agenția Națională de Presă Agerpres, 2006
Foto: (c) VLAD STAVRICA / AGERPRES ARHIVA

Expoziția de fotografie ”București — Micul Paris”, realizată de Agenția Națională de Presă Agerpres, 2006
Foto: (c) VLAD STAVRICA / AGERPRES ARHIVA

În februarie 2007, la Universitatea Palaky din Olomouc (Cehia), a fost vernisată expoziția de fotografie ”Here in Europe”, realizată de fotoreporterii AGERPRES.

Vernisajul expoziției de fotografie ”Here in Europe” la Universitatea Palaky din Olomouc; fotografii realizate de fotoreporterii Agerpres, 2007
Foto: (c) VIOREL LAZARESCU / AGERPRES ARHIVA

La sfârșitul lunii martie 2009, Camera Deputaților a găzduit, la Palatul Parlamentului, expoziția de fotografie intitulată ”Cel mai mare eveniment politico-diplomatic găzduit de România” dedicată celebrării a 60 de ani de la înființarea Alianței Nord Atlantice și a cinci ani de la aderarea României la NATO. Cele peste 50 de imagini semnate de fotografi ai AGERPRES au surprins cele mai semnificative evenimente ale summit-ului NATO organizat în perioada 2-4 aprilie 2008, la București.

Expoziția de fotografie ”Cel mai mare eveniment politico-diplomatic găzduit de România” dedicată celebrării a 60 de ani de la înființarea Alianței Nord Atlantice și a 5 ani de la aderarea Romaniei la NATO, 2009
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES ARHIVA

În 12 septembrie 2009, a fost vernisată expoziția de fotografie “Revoluția Română — Drumul spre Libertate”, realizată de Agenția Națională de Presă AGERPRES, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, sub patronajul comisarului european Leonard Orban.

Vernisajul expoziției de fotografie ”Revoluția Română — Drumul spre Libertate”, realizată de Agenția Națională de Presă AGERPRES, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, 2009
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES ARHIVA
Vernisajul expoziției de fotografie ”Revoluția Română — Drumul spre Libertate”, realizată de Agenția Națională de Presă AGERPRES, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, 2009
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES ARHIVA

În circa 50 de imagini, majoritatea alb-negru, expoziția a surprins mărturii ale răsturnării unuia dintre cele mai mai represive sisteme totalitare de pe continentul european. Folosind fotografia de presă, AGERPRES a prezentat o radiografie a ultimelor momente de existență a regimului comunist și a ultimului dictator al Europei, ilustrând lupta dusă de un întreg popor pentru recâștigarea demnității și a libertății. Structurată în trei secțiuni, expoziția prezenta în imagini realitățile din timpul regimului comunist din acea vreme în România, marcate de cultul personalității pentru familia Ceaușescu, scene din zilele fierbinți ale Revoluției, precum și imagini care redau momente ale aderării României la UE și la NATO și integrării țării noastre în marea familie a Europei. În discursul său din deschiderea expoziției, comisarul european Leonard Orban a apreciat că fotografiile expuse reprezintă ”imagini excepționale, luate în condiții excepționale, ce reflectă momente excepționale ale istoriei”.

În octombrie 2009, AGERPRES a fost prezentă în Spania, cu trei expoziții de fotografie din ciclul ”Memoria 1989”, vernisate la Madrid în 19 octombrie — la Sediul Reprezentanței Comisiei Europene în Spania, în 21 octombrie — la Colegiul ”Beatriz Galindo” și în 23 octombrie — la sala de expoziții de la Ateneo de Madrid.

În perioada 21 decembrie — 12 ianuarie 2009, cele mai importante fotografii realizate de AGERPRES în timpul Revoluției din Decembrie 1989 au fost prezentate în expoziția stradală “Revoluția Română — Drumul spre libertate”, prezentată în Piața Revoluției din Capitală, la Muzeul Național de Artă al României.

Expoziția stradală ”Revoluția Română — Drumul spre libertate” în Piața Revoluției din Capitală, la Muzeul Național de Artă al României, 2009
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES ARHIVA

Expoziția stradală ”Revoluția Română — Drumul spre libertate” în Piața Revoluției din Capitală, la Muzeul Național de Artă al României, 2009
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES ARHIVA

Tot atunci, AGERPRES a participat, în calitate de co-organizator, la vernisarea expoziției de marcare a 20 de ani de la prăbușirea regimului comunist, la Muzeul Național de Istorie al României. De asemenea, împreună cu Primăria Municipiului București și Sindicatul Revoluționarilor din România, AGERPRES a prezentat, în perioada 21-25 decembrie 2009, o expoziție comemorativă ”20 de ani de la Revoluția Română”, în pasajul pietonal de la Piața Universității. Prin imagini foto, imagini filmate no comment (unele inedite) și sunet original, expoziția a redat o parte dintre evenimentele desfășurate pe străzile Bucureștiului, în punctele fierbinți ale Revoluției Române.

Expoziția comemorativă ”20 de ani de la Revoluția Română”, eveniment organizat în pasajul pietonal de la Piața Universității, 2009
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES ARHIVA

Expoziția comemorativă ”20 de ani de la Revoluția Română”, eveniment organizat în pasajul pietonal de la Piața Universității, 2009
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES ARHIVA

În perioada 1-2 mai 2010, AGERPRES a fost prezentă la cea de—a 7-a ediție a evenimentului ”Porți deschise”, cu o expoziție de fotografie cu imagini din perioada construcției Palatului Parlamentului.

Expoziție de fotografie AGERPRES din perioada construcției Palatului Parlamentului organizată în subsolul clădirii, în cadrul celei de-a 7-a ediții a evenimentului ”Porți deschise” (1-2 mai 2010)
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES ARHIVA

Expoziție de fotografie AGERPRES din perioada construcției Palatului Parlamentului organizată în subsolul clădirii, în cadrul celei de-a 7-a ediții a evenimentului ”Porți deschise” (1-2 mai 2010)
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES ARHIVA

În perioada 15-30 septembrie 2010, AGERPRES a participat la expoziția foto ”Trecut-au anii…”, organizată la Muzeul Municipiului București, cu instantanee ale Bucureștiului de acum 50-60 de ani, puse față în față cu Bucureștiul actual.

În septembrie 2013, AGERPRES a organizat expoziția dedicată Festivalului ”George Enescu”, în fața Muzeului Național de Artă din Capitală. Expoziția, conținând peste 50 de fotografii, a prezentat imagini de la prima ediție a Festivalului, ce a avut loc în urmă cu 55 de ani, până la cele mai recente, dar și reproduceri ale unor pagini de ziar, în care s-a scris despre acest eveniment cultural. Articolele, culese din diferite publicații, aparțin perioadei 1958-2011.

În 13 decembrie 2013, a avut loc vernisajul primei expoziții de fotografie cu tema “Drumul României spre UE”, la Centrul Infoeuropa, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe.

ID 
Directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Alexandru Giboi, la vernisajul primei expoziții de fotografie cu tema ”Drumul României spre UE”, eveniment organizat de Centrul Infoeuropa, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în parteneriat cu Agenția Națională de Presă AGERPRES, la sediul Centrului Infoeuropa, 2013
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES ARHIVA

Mihail Dobre, secretar de stat în MAE, și Alexandru Giboi, directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, au susținut o alocuțiune la vernisajul primei expoziții de fotografie cu tema ”Drumul Romaniei spre UE”, la sediul Centrului Infoeuropa, 2013.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES ARHIVA

Toate momentele importante parcurse de România în drumul său european, începând cu semnarea, în 1993, a Acordului European de Asociere a României la UE, până la numirea primilor europarlamentari români în 2007, au fost surprinse în fotografiile AGERPRES prezentate la expoziția de la centrul Infoeuropa. La vernisaj au fost prezenți oficiali din Guvernul României și diplomați, personalități cu rol în integrarea europeană a României, precum fostul Comisar European Leonard Orban, fostul președinte Emil Constantinescu, personalități care au contribuit prin performanțe în domeniul sportiv la promovarea imaginii României: Gheorghe Hagi, Ilie Năstase, Gabriela Szabo.

În ziua de 14 august 2014, în holul principal al sediului Reuters din Londra, a fost inaugurată o expoziție cu peste 100 de fotografii AGERPRES în format digital, cu ocazia aniversării a 125 de ani de la înființarea Agenției Naționale de Presă a României. Începând cu cel de-al Doilea Război Mondial și până la fotoreportaje recente, fotografiile au fost special selectate pentru a prezenta o parte din istoria și frumusețea României.

La 16 decembrie 2014, a fost vernisată, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, expoziția de fotografii intitulată “Romania 25 Years After — 25 Years of Democracy”. Expoziția a reunit 36 de fotografii AGERPRES care prezintă “în oglindă” viața socială, politică și culturală a României înainte și după Revoluția din decembrie 1989.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, i-a oferit directorului general al Agenției Naționale de Presă, Alexandru Giboi, placheta MAE, la vernisajul expoziției de fotografie ”Romania 25 Years After — 25 Years of Democracy”, organizat de Ministerul Afacerilor Externe în parteneriat cu Agerpres, 2014
Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO

În data de 18 decembrie 2014, Agenția Națională de Presă a lansat cartea în format electronic numită “AGERPRES 125. Evoluție după Revoluție”.

Alexandru Giboi, directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES la lansarea e-book-ului ”Agerpres 125. Evoluție după revoluție”, la Librăria Cărturești, 2014
Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO

Ministrul Tineretului și Sportului, Gabriela Szabo, și Remus Stefureac, directorul general al INSCOP Research, la evenimentul prilejuit de lansarea e-book-ului ”Agerpres 125. Evoluție după revoluție”, 2014
Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO

Brândușa Predescu, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, susține un discurs în cadrul evenimentului prilejuit de lansarea e-book-ului ”Agerpres 125. Evoluție după revoluție”, 2014
Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO

Cele 125 de fotografii AGERPRES din eBook sunt cuprinse în capitolele “Revoluția Română — 25 de ani”, “Evoluție după Revoluție”, “Destinație: România”, “Orașul meu, București”, “Figuri emblematice” și “Lumea sportului”.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, Andreea Onogea; editor: Irina Andreea Cristea)