February 14th, 2013 |
Turismul balnear din localităţile dâmboviţene Pucioasa, Bezdead şi Vulcana Băi este promovat cu bani europeni, printr-un proiect al Consiliului Judeţean Dâmboviţa în valoare de peste 930.000 de lei. Prin acest proiect se doreşte creşterea cu 16% a numărului de turişti în cele trei localităţi.
Proiectul ”Turism balnear, tradiţie şi continuitate” a demarat în iunie 2011 şi a avut termen de implementare 22 de luni. CJ Dâmboviţa anunţă, într-un comunicat, încheierea proiectului. ”Scopul proiectului a fost acela de valorificare a izvoarelor naturale din localităţile Pucioasa, Vulcana Băi şi Bezdead din judeţul Dâmboviţa, în vederea promovării şi consolidării turismului balnear prin produsul specific ‘Turism balnear dâmboviţean, tradiţie şi continuitate”, se arată în comunicatul CJ Dâmboviţa, remis miercuri.
În cadrul proiectului s-au realizat materiale promoţionale, respectiv opt bannere, 6.000 de broşuri, 6.000 de pliante, 1.000 de invitaţii, 2.500 de albume foto, 2.500 de cărţi de prezentare şi 1.000 de DVD-uri cu filmul documentar realizat prin proiect. De asemenea au fost amplasate mai multe indicatoare şi panouri informative. Tot în cadrul proiectului, turismul balnear în cele trei localităţi a fost promovat în cadrul Târgului de Turism al României de anul trecut din Bucureşti. Pentru promovare a fost realizat site-ul www.dambovitabalnear.ro. Valoarea totală a proiectului a fost de 930.664 de lei, iar Consiliul Judeţean Dâmboviţa a participat cu o cofinanţare de 2%, restul fiind fonduri europene nerambursabile. AGERPRES
February 12th, 2013 |
Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, a explicat că Ucraina este foarte interesată de modelul românesc în domeniul energiei alternative, de unde şi dorinţa Kievului de a beneficia de expertiza românească. Scopul noii orientări a Ucrainei spre surse alternative ecologice este ruperea dependenţei de gazele ruseşti. Mai mult, Ucraina vrea în general o apropiere economică şi comercială mai mare de România. Ambasadorul Bauer a dat ca exemplu intenţia unei companii româneşti de îngrăşăminte care a contactat ambasada manifestându-şi intenţia de a exporta în Ucraina. Teofil Bauer nu a precizat numele companiei.
Interconectare energetică
Ucraina este interesată de piaţa energetică europeană comună şi de interconectare, dar cu condiţia ca aceasta să coincidă cu interesele sale naţionale. Ambasadorul Teofil Bauer a explicat că în trecut Ucraina a fost dezavantajată, pentru că este o ţară producătoare de energie electrică, de exemplu, şi prin urmare, direcţia energiei ar trebui să fie dinspre Ucraina spre Europa. Dar, în contextul unei viitoare pieţe comune europene, Ucraina ar putea vedea posibil scenariul de a exporta energie spre Europa, prin România, ca ţară de tranzit. Teofil Bauer a menţionat că Ucraina produce energie electrică ieftină şi a spus că poate România ar fi interesată să cumpere. Bauer a precizat însă că, acum câţiva ani, o companie românească a dorit să importe energie din Ucraina, prin Cehia, dar acordul nu a fost realizat din cauza condiţiilor dezavantajoase impuse românilor de partea cehă. Aşadar, în principiu, Kievul nu respinge ideea unei interconectări energetice cu România.
Vize pentru ucrainieni
Efecte economice bune ar avea, după părerea autorităţilor ucrainiene, şi realizarea unor acorduri bilaterale privind vizele. Teofil Bauer a explicat că Ucraina are un regim mai uşor de vize cu toţi vecinii săi europeni, mai puţin cu România. Ambasadorul a spus că partea ucraineană a transmis autorităţilor române, două proiecte de acord, unul de Mic Trafic de Frontieră, pe modelul celui avut de România cu Republica Moldova, şi unul prin care plata vizelor pentru România este eliminată. Potrivit ambasadorului, partea ucraineană a trimis celei române şi o serie de analize făcute de experţi ucrainieni şi europeni, care demonstrează efectele pozitive, inclusiv în combaterea imigraţiei ilegale, a unor acorduri cu România privind vizele. Aceste subiecte urmează să fie discutate în luna martie la întâlnirea dintre adjuncţii miniştrilor de externe din cele două ţări, dar şi în cadrul comisiei mixte pentru cooperare economică şi la întâlnirea, care urmează a fi stabilită în curând, între ministrul român de externe, Titus Corlăţean, şi cel ucrainean, Leonid Kozhara. În plus, mesajul Kievului pentru Bucureşti este că se bazează în continuare pe sprijinul românesc pentru ca anul acesta să fie semnat Acordul de Asociere cu UE şi, cât de curând, şi cel privind liberalizarea regimului de vize în UE pentru ucrainieni.
Bâstroe, mereu în atenţie
În trecut, pentru guvernele portocalii de la Kiev, canalul Bâstroe a fost o prioritate. Nu e clar dacă el mai este aşa pentru noul guvern ucrainean. Cert este că, după părerea ucrainienilor, exprimată de ambasadorul Teofil Bauer, zona respectivă avea o dezvoltare economică considerabilă în perioada sovietică, dar în ultimii ani se remarcă o acută cădere nu doar economică, ci şi, inerent, socială. Ambasadorul ucrainean a dat asigurări că nicio activitate economică în zonă nu va fi derulată fără a lua în calcul efectele asupra mediului. În condiţiile în care Comisia ESPOO a spus clar că activităţile la canalul Bîstroe pot afecta Delta Dunării, Teofil Bauer a precizat că Ucraina va lua mereu în considerare şi va respecta recomandările unei instituţii atât de importante cum este ESPOO.
Minorităţile
Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, a spus că minorităţile nu sunt o problemă în relaţia bilaterală. El nu a comentat cazurile de violenţe împotriva preoţilor români din Ucraina sau acuzaţiile că numele românilor în paşapoarte sunt modificate pentru a părea ucrainiene, spunând că nu cunoaşte aceste cazuri. Teofil Bauer a ţinut însă să spună că, potrivit ultimului recensământ, în Ucraina trăiesc puţin peste 150.000 de români, care au la dispoziţie 90 de şcoli cu predare integrală în limba română, a tuturor materiilor. În schimb, a precizat ambasadorul, cei 50 de mii de ucrainieni din România au la dispoziţie un singur liceu cu predare în limba maternă, iar acesta are o dotare foarte slabă. De altfel, Teofil Bauer a spus că va aborda subiectul liceului ucrainean la o întâlnire pe care o va avea în curând cu ministrul român al Educaţiei.
Ucraina vrea soluţie pentru Transnistria
Kievul şi-a propus ca, pe perioada preşedinţiei sale la OSCE, anul acesta, să creeze condiţii dacă nu tocmai pentru o soluţionare, ci măcar pentru o îmbunătăţire a dialogului între părţi. În ce priveşte retragerea contingentului rusesc din Transnistria, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti a spus că Kievul speră să apară o soluţie până la sfârşitul acestui an. “Dacă Ucraina ar avea trupe în Transnistria, le-ar retrage”, a declarat Teofil Bauer. Kievul doreşte pentru acest conflict o soluţie care să ţină cont de 3 mari principii, a precizat diplomatul ucrainean – păstrarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, pacea în zonă şi soluţii pentru rezolvarea situaţiei dificile economice şi sociale a populaţiei din zonă. În ce priveşte varianta vehiculată de federalizare a Republicii Moldova, ca soluţie pentru conflictul transnistrean, soluţie de altfel sugerată în trecut de Kiev, ambasadorul Bauer a precizat că aceasta este o decizie care aparţine strict Republicii Moldova, iar Kievul nu îşi permite să spună Chişinăului ce să facă.
February 12th, 2013 |
Proiecte europene privind Strategia Dunării se vor putea dezvolta între municipiului Giurgiu şi oraşul german Ingolstadt în urma vizitei pe care o delegaţie a Primăriei Ingolstadt condusă de primarul oraşului german, Alfred Lehman, împreună cu secretarul general al Consiliului Asociaţiei Oraşelor şi Regiunilor Dunărene, Emerich Bartha, au efectuat-o joi, la Giurgiu.
”Această întâlnire se datorează dorinţei noastre comune de dezvoltare şi de atragere a fondurilor europene, de aceea vom prezenta direcţiile principale de dezvoltare pe care le-am gândit în această euroregiune şi care pot fi realizate cu vecinii bulgari de la Dunăre scopul principal fiind acela de dezvoltare transfrontalieră”, a declarat, în deschiderea întâlnirii de la Giurgiu, primarul municipiului, Nicolae Barbu.
Secretarul general al Consiliului Asociaţiei Oraşelor Dunărene, Emerich Bartha, şi-a exprimat aprecierea faţă de dorinţa primarului Barbu de a face ca Giurgiu să devină un punct de legătură extrem de important în dezvoltarea dunăreană, şadăugând că în acest fel se pot dezvolta relaţii cu partenerii germani.
“Strategia Dunării este perspectiva de dezvoltare pentru Europa în viitor şi acum tendinţa este de a merge cu proiectele spre Europa de Sud, la noi Dunărea nu este navigabilă, dar cred că vom putea dezvolta proiecte împreună, pentru că în oraşul nostru am reuşit să avem cea mai mică rată a şomajului din ţară, să facem proiecte fără credite, toţi locuitorii noştri au energia electrică asigurată din energii regenerabile şi am şi eu un interes particular în România pentru că soţia mea este din România, dar pentru o colaborare eficientă trebuie să avem proiecte concrete”, a declarat şi primarul oraşului Ingolstadt, Alfred Lehman.
La finalul întâlnirii, primarul Barbu a oferit partenerului german un tablou care înfăţişează poarta de intrare a oraşului german şi Turnul ceasornicului de la Giurgiu legate virtual printr-un pod, un album al oraşului şi o plachetă, iar primarul Ingolstadt a oferit primarului din Giurgiu o curea cu însemnul de putere al oraşului şi un portofel pentru “a avea întodeauna bani”. AGERPRES
February 12th, 2013 |
Candidatura Aradului la titlul de “capitală culturală europeană a anului 2021” va fi promovată de municipalitate, la începutul lunii martie, la Bruxelles, în cadrul unui eveniment intitulat “Arad, cetate europeană a diversităţii culturale”.
Manifestarea, care va avea loc pe 5 martie, la sediul Parlamentului European, va cuprinde o expoziţie de picturi şi fotografii inedite, având ca generic “Aradul cultural – expresie a coexistenţei interetnice” şi prezentarea a două filme documentare despre tradiţiile, viaţa şi cultura numeroaselor etnii care şi-au pus amprenta pe istoria şi prezentul Aradului. În cadrul acţiunii va fi organizată şi o degustare de produse gastronomice tradiţionale şi vinuri din Podgoria Aradului.
“De-a lungul istoriei sale, Aradul a dovedit că este un model de multiculturalism şi multietnicitate, acestea fiind printre primele argumente cu care intrăm în competiţia pentru obţinerea titlului de ‘Capitală culturală europeană – 2021’. Prin acest eveniment pe care îl organizăm la Bruxelles dorim să ne facem cunoscuţi în faţa Europei, ilustrând tradiţiile şi valorile Aradului, aflate în esenţa spiritului european”, a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, primarul municipiului, Gheorghe Falcă.
La rândul său, europarlamentarul Iosif Matula, co-iniţiator al acţiunii ce se va desfăşura la Bruxelles, a arătat că Aradul reprezintă un model de coabitare multietnică ce merită promovat. “Aradul merită o promovare europeană şi internaţională. Nu o spun doar dintr-un spirit subiectiv, arădean fiind, ci cred în modelul Aradului între oraşele româneşti, un model de coabitare a mai multor etnii, fiecare cu exprimarea sa culturală specifică. Evenimentul de la Bruxelles, de la începutul lunii viitoare, este un pas important de prezentare a Aradului în plan internaţional”, a spus Matula.AGERPRES
February 12th, 2013 |
Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin a promovat o hotărâre privind acordarea de facilităţi fiscale la plata impozitelor pe clădiri şi terenuri persoanelor juridice, a declarat luni viceprimarul Daniel Cîrjan. Potrivit sursei citate, decizia respectivă a fost iniţiată şi aprobată de consilierii locali în vederea atragerii de investitori, a dezvoltării economice a localităţii şi a creării de noi locuri de muncă.
“De aceste facilităţi vor beneficia, în special IMM-urile, dacă vor realiza investiţii profitabile. Dacă acestea au o valoare mai mare de 500.000 de euro echivalent în lei şi sunt înfiinţate cel puţin 50 de noi locuri de muncă, se va acorda o reducere de 30% la plata impozitului pe clădiri şi scutirea de la plata impozitului pe terenul aferent. Pentru cei care investesc peste 1.000.000 de euro şi creează cel puţin 100 de noi locuri de muncă, se acordă o reducere de 40% la plata impozitului pe clădiri şi scutirea de la plata impozitului pe terenul aferent investiţiei, iar pentru cei ce realizează o investiţie cu o valoare mai mare de 3.000.000 de euro şi creează peste 150 de noi locuri de muncă, plata impozitului pe clădiri şi a terenului aferent investiţiei va fi de 50%”, a precizat Cîrjan.
Reprezentantul administraţiei locale a mai spus că entităţile economice care vor realiza o investiţie mai mare de 5.000.000 de euro şi vor crea cel puţin 200 de noi locuri de muncă, vor fi scutiţi de plata impozitului pe clădiri şi pe teren cu 70%. În context, Cîrjan a apreciat că hotărârea adoptată va contribui considerabil la scăderea şomajului. AGERPRES
February 11th, 2013 |
Mai exact 2.357 de antreprenori și-au cedat ideile marilor companii, după cum se arată într-un studiu efectuat de PrivCo. Printre cei care au achiziționat cele mai multe start-up-uri se numără Facebook, Google, Groupon, Twitter și Cisco. În top cinci cumpărători, Apple nu figurează. De asemenea, nici Microsoft, Oracle sau HP.
Cum se explică această dorință a giganților de a achiziționa start-up-uri? Aceste companii au nevoie de mai mult talent, iar cursa pentru ingineri și designeri nu a fost, probabil, niciodată mai aprinsă. În Silicon Valley a devenit normalitate achiziția unei companii în cazul în care nu-i poți lua angajații și managerii cu know how în urma unei oferte salariale. Cel de-al doilea motiv pentru care s-au tot cumpărat start-up-uri este dorința giganților de a găsi noul ”big thing” care, cu siguranță, nu va veni din birourile companiilor listate deja.
February 8th, 2013 |
Magor Csibi, director WWF-România:
”Earth Hour și-a atins deja ținta de mobilizare, reușind să implice două miliarde de oameni de pe planetă și sute de mii în România, de-a lungul anilor precedenți. În acest an ne concentrăm pe calitatea mobilizării și schimbarile punctuale pe care le putem genera cu această campanie. Competiția pentru Capitala Earth Hour ne-a arătat că unele primării își schimbă felul de gândire după o astfel de competiție și sperăm că în anul care vine această schimbare benefică pentru cetățeni se va continua. Bistrițenii au fost cei care au avut cele mai multe motive de mândrie și au simțit cele mai multe schimbări în orașul lor în urma concursului de anul trecut, iar în acest an competiția orașelor se anunță a fi și mai strânsă. Earth Hour nu mai e de demult doar o campanie pentru stingerea luminilor, ci e o ocazie de a ne implica împreună – organizații, cetățeni și autorități în definirea și proiectarea mediului în care trăim. După fiecare stingere de lumină, revenim la viețile noastre mai conștienți, mai activi”.
– proiectele şi iniţiativele din domeniul protecţiei mediului înconjurător derulate în ultimii 5 ani;
– proiectele și inițiativele din domeniul protecției mediului ce sunt bugetate și urmează a fi implementate în perioada aprilie 2013 – martie 2014;
– planurile pentru organizarea evenimentului Earth Hour 2013.
Criteriile se referă la: infrastructura de mediu, eficiența energetică şi investiţii în surse de energie regenerabilă, gestionarea şi extinderea spaţiilor verzi, educaţie şi comunicare în domeniul mediului, dezvoltarea reţelei de transport public local, conservarea biodiversităţii şi aplicarea bunelor practici de mediu la sediul primăriei.
În plus, anul acesta se introduce drept criteriu suplimentar de evaluare capacitatea orașelor de a colecta în mod selectiv deșeuri reciclabile. În acest sens, Asociația Ecoteca pune la dispoziția primăriilor, pentru implementare pe plan intern și pentru diseminare la nivel de instituții, organizații și companii din oraș, un instrument electronic simplu de utilizat în care se înregistrează comenzile de colectare a deșeurilor. WWF si Ecoteca va încuraja primăriile să apeleze la acest instrument și după încheierea competiției.
Bistrița, Capitala Earth Hour 2012
În 2012, WWF-România a organizat prima ediție a Competiției pentru Capitala Earth Hour, în ideea încurajării iniţiativelor mai ambiţioase în domeniu. WWF-România a invitat atunci oraşele din România, indiferent de mărime sau de localizare, să se înscrie în Competiţie şi să demonstreze că pot construi strategii pe termen mediu şi lung, în beneficiul cetăţenilor şi al naturii. 20 de orașe au răspuns pozitiv apelului, în etapa finală participând primele trei orașe din clasament: Bistrița, Iași și Timișoara. Pe 17 martie, în toate cele trei orașe finaliste s-au strâns și s-au trimis la unitățile locale de reciclare 22 de tone de PET-uri, dintre care 16,7 tone la Bistrița. O săptămână mai târziu, pe 31 martie 2012, Bistrița primea de la WWF-România titlul oficial de Capitala Earth Hour 2012, găzduind evenimentul oficial la care au luat parte echipa WWF-România, trupe de artiști și reprezentanți mass-media.
O provocare pentru fiecare dintre noi
De Earth Hour, WWF își propune să activeze spiritul civic şi atitudinea ecologistă, astfel încât oamenii să câştige nu numai satisfacţia că au participat la o acţiune de mediu de anvergură internaţională, dar şi mândria că locuiesc într-un oraş curat, exemplar.
Earth Hour este un eveniment pentru fiecare dintre noi, un prilej de a ne arăta atenţia faţă de problemele de mediu care ne afectează în mod direct, din ce în ce mai mult. Earth Hour înseamnă, de asemenea, voinţa şi bucuria de a transmite mesajul mai departe şi de a-i îndemna pe cei din jur să se alăture campaniei. Astfel, competiția se adresează nu numai primăriilor, ci şi publicului larg – locuitorilor orașelor. În etapa finală a competiției, ei au șansa de a-și ajuta orașul să câștige titlul și să devină un punct de interes major pe harta României, fiind promovat ulterior de WWF-România la nivel național și internațional și căpătând prioritate pentru acțiunile viitoare ale organizației.
De la an la an, mişcarea Earth Hour, iniţiată şi coordonată la nivel global de WWF, capătă proporţii din ce în ce mai mari, cucerind sute de milioane de oameni şi inducând totodată sentimentul de apartenenţă la o comunitate. Evoluţia spectaculoasă pe care a cunoscut-o mişcarea, de la prima ediţie din 2007 cu un singur oraş participant (Sydney) şi până în prezent, cu o participare a peste 6500 de oraşe din 153 de ţări, a demonstrat că aproape 2 miliarde de oameni din întreaga lume îşi doresc să facă ceva concret pentru mediul înconjurător. Mai mult, de-a lungul timpului, ei şi-au împărtăşit în mod voluntar poveştile, ideile şi planurile de acţiune în beneficiul naturii, arătând că le pasă si că vor să se dedice mai mult acestei cauze. Earth Hour a devenit astfel un simbol important al unui angajament mult mai complex decât ceea ce presupunea evenimentul la început – stingerea luminilor pentru o oră.
—————————
Partenerii care s-au alăturat până acum campaniei Earth Hour din acest an sunt: Antena 3, Europa FM, Green Cat, Headvertising, Romania Green Building Council, Asociația Greenitiative, Asociația Ecoteca și Asociația Muncipiilor din România.
Sursa: Romania Pozitiva
February 7th, 2013 |
“Este cel mai atractiv an de până acum pentru explorare şi foraj în sectorul românesc al Mării Negre. Presupun că vom vedea descoperiri majore, cu toate săpăturile care vor avea loc în 2013”, a declarat Beacom, directorul general al diviziei româneşti a companiei canadiene Sterling Resources, într-un interviu acordat Bloomberg la Sofia.
Pentru exploatarea rezervelor de 600 miliarde de metri cubi previzionate de Beacom va fi nevoie de investiţii de până la 30 miliarde de Sursa: Economica
February 6th, 2013 |
Petrom a lansat ‘Fabricat în ţara lui Andrei’, o competiţie adresată celor care vor să dezvolte afaceri sociale în comunităţile locale din România, zece proiecte urmând să primească finanţare, în valoare totală de până la 350.000 euro.
Conform unui comunicat , competiţia, organizată în parteneriat cu Fundaţia NESsT, se adresează ONG-urilor, PFA-urilor (persoane fizice autorizate), SRL-urilor şi întreprinderilor individuale. Înscrierea a demarat marţi, 29 ianuarie, şi se va încheia pe 4 martie 22013.
Pentru a se înscrie, participanţii trebuie să aibă o idee care răspunde unei probleme sociale şi poate deveni o afacere funcţională. În martie, un juriu va selecta 20 dintre cele mai bune idei, iar iniţiatorii vor beneficia de pregătire şi consultanţă pentru a-şi transforma ideea în plan de afaceri. Totodată, cei 20 de finalişti vor primi sprijin financiar în limita a 1.500 de euro pentru a realiza o cercetare locală în comunităţile vizate.
Până la finele anului, dintre cei 20 de finalişti, zece vor primi finanţări pentru demararea afacerilor sociale.
Cele 28 de comunităţi pentru care se pot propune idei de afaceri sunt: Merişani, Băbana (judeţul Argeş), Zemeş, Moineşti, Comăneşti (Bacău), Suplacu de Barcău, Abrămuţ (Bihor), Corbu (Constanţa), Moreni, Gura Ocniţei, Măneşti, Şelaru (Dâmboniţa), Independenţa, Schela (Galaţi), Clejani, Ghimpaţi, Bucşani (Giurgiu), Bustuchin, Hurezani (Gorj), Icoana (Olt), Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Telega (Prahova), Marca (Sălaj), Siliştea, Poeni (Teleorman), Guşoeni (Vâlcea) şi Burcioaia (Vrancea).
În noiembrie 2013, cele 20 de planuri de afaceri vor fi evaluate şi se vor alege zece câştigători, iar fiecare dintre aceştia va primi finanţare nerambursabilă pentru iniţierea afacerii. De asemenea, vor beneficia de consultanţă din partea experţilor ‘Fabricat în Ţara lui Andrei’, timp de circa un an, în domenii cheie pentru antreprenori: management financiar, legislativ, marketing şi distribuţie.
‘Fabricat în Ţara lui Andrei are două obiective: să creeze locuri de muncă şi să rezolve o parte dintre problemele sociale ale comunităţilor româneşti. Am gândit acest proiect sub forma unei competiţii complexe care, în primul rând, educă participanţii în spiritul antreprenoriatului social, apoi le oferă acestora finanţare pentru a pune pe picioare o afacere sustenabilă. Cred că afacerile sociale pot deveni în timp o soluţie pentru problemele societăţii româneşti’, a declarat Mona Nicolici, manager Relaţii Comunitare Petrom.
Petrom este cel mai mare grup petrolier din Europa de Sud-Est, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Gaze şi Energie, Rafinare şi Marketing. Grupul şi-a consolidat poziţia pe piaţa petrolieră din Europa de Sud-Est în urma unui amplu proces de modernizare şi eficientizare, pentru a cărui implementare au fost realizate investiţii de peste 7,7 miliarde de euro în ultimii şapte ani.
Grupul exploatează în România şi Kazahstan rezerve dovedite de petrol şi gaze estimate la 812 milioane de barili echivalent petrol (în România 786 milioane barili echivalent petrol) şi are o capacitate nominală anuală de rafinare de 4,5 milioane tone la sfârşitul anului 2011.
Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere, OMV Petrom este prezent în România, Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia, prin intermediul unei reţele de circa 800 staţii, operate sub două branduri, Petrom şi OMV. Activitatea de comercializare produse petroliere în România se desfăşoară prin intermediul OMV Petrom Marketing, care este deţinută în totalitate de OMV Petrom.
OMV, una dintre cele mai mari companii industriale publice din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 2,03% iar 6,21% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti.
Sursa: Financiarul
January 27th, 2013 |
Dragnea i-a raspuns ca un astfel de proiect este prins in planul de dezvoltare.
“Este prins in planul de dezvoltare. Tara a avut multi mineri, domnule presedinte, numai ca in ultimii 23 de ani de zile s-au cam risipit banii si nu a fost o dezvoltare bazata pe planuri strategice, ceea ce stiti foarte bine. Daca Dumnezeu ne ajuta si ramanem sanatosi si la minte si la trup, o sa facem si ce spuneti dumneavoastra”, l-a asigurat Dragnea pe seful CJ Prahova.
Articol din 