Tulcea
Macin, taramul de poveste care i-a cucerit pe italieni. Acum ei ne invata cum sa ne vindem marfa
September 26th, 2016 |
Ne plangem ca nu avem turisti, desi nu ducem lipsa de locuri splendide, inca neintinate. Le stiu insa strainii, care ne invata, la noi acasa, cum sa ne vindem marfa.
De pilda, italienii au descoperit Macinul. Un taram de poveste, incremenit in timp, cu sute de hectare de podgorii, care mai ales acum, in perioada culesului, are multe povesti de spus. Alaturi de investitorii autohtoni, strainii vor sa includa aceasta zona in drumul european al vinului, pe langa Toscana.
In mereu surprinzatorul tinut al Dobrogei, uscat de soare, plin de miresme cu iz de Levant, pamantul este prielnic atat vinurilor rosii, cat si celor albe. Soiurile sunt dintre cele mai bune: Merlot sec, care aduce a coacaze negre si vanilie, dar si un Chardonnay duios, o Tamaioasa sau un Sauvignon Blanc, toate au in aceste locuri o aroma aparte.
Printre turistii straini am gasit niste italieni, care au venit sa ne invete cum sa ne promovam regiunile viticole. Inca de la sosire, au ramas uluiti in fata felurilor de mancare pregatite pentru ei. Tochitura dobrogeana i-a cucerit definitiv.
Sa nu uitam si preparatele din vanat sau din peste proaspat sau celebrele placinte dobrogene, suberecul-mostenire de la hanii tatari.
Un astfel de meniu, cu tot cu degustare, ii costa pe oaspetii cramei Macin cel mult 30 euro de persoana. Iar daca vor sa ramana peste noapte, vor gasi pensiuni in zona, cu cel mult 20 de euro. O excursie prin imprejurimi costa in jur de 50 de euro, in timp ce in Italia sau Franta, turistii ar da 150 de euro.
Banii din fonduri europene nu ar lipsi si nici turistii. Problema e ca pana acum nu am reusit sa-i atragem. “Drumul Vinului” este un proiect pe care Ministerul Turismului incearca de ceva timp sa-l puna la punct, astfel incat si zona Dobrogei sa fie cuprinsa in traseul European. Pe langa podgorii, autoritatile se bazeaza si pe triunghiul manastirilor din Tulcea: Cocos, Saon si Celic Dere.
Manastirea Celic Dere poate concura fara nicio problema cu toate acele obiective din tarile europene pe care strainii le prezinta cu mandrie turistilor. Aici nu se percepe nicio taxa de vizitare, iar cei care vor sa ramana peste noapte se pot odihni in chiliile manastirii.
Ca sa ajungeti in Macin, trebuie sa treceti cu bacul de la Braila sau Galati. De la Bucuresti pana la destinatie faceti cel mult 250 de kilometri, iar de la Constanta 150.
Sursa: stirileprotv
Articol din 
Sfinxul din Dobrogea, uimitoarea creaţie a naturii. Măcin, locul unde se găsesc roci pe care călcau primii dinozauri
July 9th, 2016 |
În cei mai vechi munţi din ţara noastră, Măcin, din nordul Dobrogei, dacă urmezi traseul Culmea Pricopanului descoperi o minune a naturii: Sfinxul din Dobrogea.
O piatră şlefuită de vânt şi de secole. Aşa a apărut Sfinxul: chipul unui bărbat îngândurat, cu riduri şi cu fruntea îndreptată spre pământ. Zici că-i chipul unui dobrogean pe care poverile l-au răpus.
Sfinxul din Dobrogea nu este singurul punct de atracţie din Rezervaţia Naturală Munţii Măcin. Aici se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri pe Pământ.
Mai multe detalii pe adevarul
Delta Dunarii- paradisul aproape pierdut
March 7th, 2016 |
vizionati filmul aici
Un film produs de Mediana Communication pentru Asociatia Salvati Dunarea si Delta, cu finantare POS Mediu (2013).
Scenariul Dan Ratiu, Regia Ioana Dorobantu si Dan Ratiu, Imaginea Cristian Ilea, Rafael Vasilcin, Mihai Patrascu, Montajul Constantin Buta, Muzica Electric Brother Producator Dan Ratiu Manageri de Proiect SDD Roxana Schiopu si Laura Zaharia
Personajele lui Creangă renasc din huma Humuleștiului, frământată de o tulceancă (GALERIE FOTO)
March 6th, 2016 |
Nică a lui Ștefan a Petrei, tușa Mărioara, Moș Nichifor Coțcariul, fata babei și fata moșneagului sau Dănila Prepeleac sunt doar câteva dintre personajele binecunoscute ale scriitorului Ion Creangă. După aproape 150 de ani de la apariția operelor marelui povestitor, aceste personaje au început să prindă și chip. Din lutul călcat odinioară chiar de marele scriitor, cu părul din blănițe de oaie sau nurcă, codițe la fete din fuior de cânepă sau fire deșirate din pânză de sac, aceste personaje sunt modelate cu măiestrie de o tulceancă stabilită chiar în satul marelui scriitor, Humulești.
Ionela Lungu este absolventă a Universității Tehnice “Gheorghe Asachi”, cu un masterat în Prelucrarea Materialelor. În 1998, după ce s-a căsătorit și s-a stabilit la Humulești, Ionela Lungu a început să predea ca profesor de discipline tehnice la Școala Vănători. După desființarea școlilor profesionale, a devenit profesor la Clubul Copiilor, la catedra de Metaloplastie. Aici totul se baza pe creativitate și a fost scânteia care i-a aprins pasiunea pentru personajele lui Creangă.
Mai multe detalii pe agerpres
Lacul Iacobdeal, din Muntii Macin, este unic in Romania. Ce il deosebeste de restul lacurilor din tara noastra
February 21st, 2016 |
Alungati moleseala unui weekend de vara cu o excursie intr-un loc de o frumusete uimitoare: lacul Iacobdeal, din Muntii Macin. Format intr-o cariera de granit, este unic in tara.
Ca sa faci baie in apele lui de smarald e o experienta extraordinara. Locul fermecat a aparut recent in filmul ”Aferim”, dar si in videoclipul melodiei ”Striga”, interpretata de Puya si Inna.
Imaginile, desprinse parca dintr-un film de prezentare a unei insule grecesti, au fost surprinse intr-o zi obisnuita de vara, pe lacul Iacobdeal, din muntii Macinului.
Cucerit de acest loc, Marcel Taranu a decis in urma cu 10 ani sa cumpere intinderea de apa. Scafandru profesionist si-a pus la bataie toate economiile fara sa clipeasca. Nu percepe nicio taxa celor care ajung aici. Iar curatenia o face pe cont propriu.
Lacul a aparut intr-o veche cariera de piatra exploatata de italienii stabiliti in zona in urma cu zeci de ani. Izvoarele subterane au iesit insa la suprafata si au format un loc de o frumusete rara.
Lacul atrage ca un magnet iubitorii de senzatii tari. De pe trambulina, cei care au curaj sar zece metri in gol inainte de a atinge apele de smarald.
Lacul i-a incantat si pe realizatorii fimului Aferim, dar si pe Puya.
Iacobdeal se afla in apropierea comunei Turcoaia. Nu e usor de gasit, insa ocalnicii sunt oricand dispusi sa va arate drumul. Iar daca ati ajuns pana aici, nu ratati nici imprejurimile de o frumusete salbatica, dar si vechea cetate romana Troesmis.
Parcul National Muntii Macinului va asteapta cu o suprafata de peste 10 mii de hectare de teren. Traseele montane sunt accesibile, cel mai inalt varf nu are mai mult de 500 de metri, iar daca aveti o bicicleta luati-o, zona este ideala pentru cicloturism.
In Muntii Macinului va veti bucura ochii cu plante si vietati rare.
Pentru ca experienta sa fie completa, mergeti in apropiere de Cerna, la centrul de echitatie.
Cel mai lung traseu are 13 km si poate fi parcurs la trap in 5 ore. O ora de calorie costa 20 de lei, iar ghidul grupului percepe si el o taxa de 55 de lei. Daca sunteti interesati trebuie sa va faceti o rezervare cu cel putin 2-3 saptamani inainte.
Sursa:protv
Tulcea: Ziua Babei încheie sărbătoarea de trei zile din comuna Izvoarele
January 9th, 2016 |
Tulcenii de etnie greacă din satul Izvoarele sărbătoresc, vineri, Ziua Babei, evenimentul marcând sfârșitul celor trei zile în care i-au cinstit pe tinerii căsătoriți.
Sărbătoarea din satul Izvoarele a început miercuri, în Ajunul Crăciunului pe stil vechi, o ceată formată din 15 tineri colindând, potrivit tradiției, Primăria comunei, biserica din localitate și gospodării.
Mai multe detalii pe agerpres
LĂCAȘURI DE CULT: Catedrala episcopală “Sf. Nicolae” din Tulcea
January 5th, 2016 |
Catedrala “Sf. Nicolae” se află în centrul orașului Tulcea, la întretăierea străzilor Frumoasă, Babadag și Progresului, vizavi de Muzeul “Delta Dunării”.
Catedrala Sf. Nicoale din Tulcea
Construcția monumentală, în stil bizantin și în formă de cruce, domină prin măreție împrejurimile, iar în zilele de sărbătoare, sunetul deosebit de melodios al vestitelor sale clopote, turnate în Bavaria la 1882, se aude până departe, potrivit site-ului oficial al Episcopiei Tulcea.
Mai multe detalii pe agerpres
Tulcea: S-a inaugurat Satul pescăresc, un nou obiectiv turistic al municipiului
December 10th, 2015 |
Autoritățile tulcene au inaugurat, joi, Satul pescăresc de la marginea orașului, obiectivul, realizat prin Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013, vrând să se constituie într-un veritabil punct de atracție pentru turiști.
‘Municipalitatea tulceană este preocupată să transforme orașul Tulcea într-o stațiune turistică, iar acest obiectiv face parte din Strategia de dezvoltare a municipiului și poate fi considerat un pas important pentru atingerea scopului nostru’, a declarat primarul interimar al municipiului, Stere Șacu.
Mai multe detalii pe agerpres
LĂCAȘURI DE CULT: Mănăstirea Cocoș, lăcașul sfinților mucenici de la Niculițel
October 13th, 2015 |
Mănăstirea Cocoș este cunoscută mai ales pentru faptul că aici se află moaștele Sfinților Mucenici Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel, găsite într-o bazilică creștină, ce data din primele secole, care a fost descoperită în 1971, la Niculițel. Sfintele Moaște au fost aduse la mănăstire în ianuarie 1973 și au fost depuse sub un baldachin.
Mănăstirea a fost întemeiată în 1833 de trei călugări de la Mănăstirea Neamț, Visarion, Gherontie și Isaia, întorși de la Sfântul Munte Athos cu o corabie pe Dunăre, la Isaccea, potrivit site-ului oficial al Episcopiei Tulcii.
Legenda întemeierii acestui sfânt lăcaș spune că atunci când cei trei călugări se întorceau de la Sfântul Munte, îndreptându-se spre Mănăstirea Neamț, au făcut un popas în Dobrogea. Noaptea, toți trei au avut același vis: un cocoș le-a poruncit să ridice o mănăstire pe locul unde dormeau. Considerând că este o vestire Dumnezeiască, au renunțat să se întoarcă acasă, pornind degrabă la înălțarea Casei lui Dumnezeu.
Pe locul unde s-a întemeiat Mănăstirea Cocoș, se pare că a existat în jurul anului 1679 un schit de sihaștri.
Ieromonahul Visarion, primul stareț al mănăstirii, ridicat la rangul de arhimandrit de ierarhul grec Panaret, arhiepiscopul Tulcii, era tipograf și a contribuit la tipărirea primei traduceri în limba română a “Descrierii Moldovei”.
Mănăstirea este atestată documentar din 1841, până atunci funcționând prin încuviințarea organelor locale otomane.
Prima construcție de la Cocoș a fost ridicată din nuiele și lipită cu pământ, lăcașul avea hramul “Intrarea în biserică”. Acesta a fost reparat în 1846 cu acordul sultanului Abdul Medgid (1839 — 1861), conform firmanului existent, în original, în arhiva mănăstirii.
Biserica a rezistat până în anul 1910, când a fost dărâmată, la troița înălțată pe locul altarului menționându-se: “Aici a fost Sfânta Masă a vechii biserici zidită în 1833, odată cu înființarea acestei mănăstiri”.
În 1850, în mănăstire viețuiau 30 de călugări. Mănăstirea deținea pământ pe care se cultiva îndeosebi grâu, șapte locuri de vie, avea 1.500 de oi, 120 de vaci, 300 de capre și 40 cai. Erau angajați aici 30 de muncitori, pentru efectuarea muncilor agricole.
Biserică din cărămidă și piatră cu hramul “Sfintei Treimi” s-a ridicat în anul 1853, prin osârdia mocanului ardelean Nicolae Hagi Ghiță Poenaru care, imediat ce s-a călugărit la Mănăstirea Cocoș, a donat mănăstirii 15.000 de galbeni, 500 oi și 15 cai. Pe biserica înălțată la 1853 s-au construit ulterior trei turle.
Primul stareț al mănăstirii, Visarion, a trecut la cele veșnice în 1862. Între anii 1862 — 1864, mănăstirea a fost păstorită de starețul Daniil, călugăr ardelean, prin grija căruia s-au clădit o clopotniță înaltă de 30 metri și chilii în stil oriental cu pridvor și cerdac, cu acoperișul învelit cu olane, declarate monument istoric în 1959.
Între anii 1905 — 1910, a fost înălțat corpul de clădiri dinspre răsărit, având ca destinație bucătăria, chelăria, trapeza și Paraclisul. Pisania Paraclisului arată că acesta: “… după cum se vede, e din trapeza zidită sub păstoria P.S. Pimen și sub domnia regelui Carol I al României. Sfințită astăzi 30 mai 1911 de către P.S.S.D.D. Nifon, episcopul Dunării de Jos, fiind aci d-l C.C. Arion, ministrul cultelor”.
În anul 1910, cele două biserici și o parte din chiliile construite în timpul stareților Visarion și Daniil au fost demolate, iar la 1 septembrie 1911 s-a pus temelia noii biserici proiectată de arhitectul Toma Dobrescu și lucrată cu pietrari italieni. Biserica a fost terminată în anul 1913. Pictura în stil neobizantin a fost executată între anii 1914 — 1916 de pictorul italian Francisco de Biasse.
La începutul anului 1914 în mănăstire trăiau 86 de călugări, de mănăstire depinzând și cei 18 călugări de la Schitul Saon.
Din cărămidă și piatră s-a construit, în perioada 1926 — 1929, corpul de clădiri din dreapta clopotniței, în noul imobil funcționând ulterior birourile mănăstirii. Clădirea are etaj și pridvor înspre curtea mănăstirii și spre exterior. Tot aici a funcționat temporar școala de cântăreți bisericești și casa de odihnă a Arhiepiscopiei Tomisului și Dunării de Jos.
Așezământul a fost restaurat între anii 1954 — 1956, pe baza planurilor arhitectului Eugen Cheffneaux. Lucrările de restaurare s-au făcut după cutremurul din 10 noiembrie 1940, când biserica și stăreția au fost avariate, și în urma incendiului din 27 iulie 1946, în care clopotnița a ars și s-au topit clopotele. A fost restaurată și pictura bisericii, iar în anii 1957 — 1960 s-au renovat chiliile din vest, monument istoric.
În anul 1985, în fosta clădire a stăreției s-a deschis expoziția de icoane vechi și obiecte de artă religioasă provenite din parohiile județului Tulcea, muzeul cuprinzând și o colecție de carte veche religioasă.
Trapeza mănăstirii reparată în mai multe rânduri, în anii 1940, 1954-1955, a fost pictată în frescă, în anul 1990, de pictorii bisericești Moldoveanu Ioan și Daniela din București.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primii ani ai secolului XX, la Mănăstirea Cocoș a funcționat una din primele tipografii românești din Dobrogea, materialul tipografic fiind primit la început de la Mănăstirea Neamț.
AGERPRES/(Documentare — Mariana Zbora-Ciurel; editor: Irina Andreea Cristea)
Au început Zilele Recoltei la Tulcea
September 25th, 2015 |
Piața Mircea cel Bătrân din municipiul Tulcea găzduiește, începând de vineri, 48 de producători agricoli și meșteșugari, în cadrul unei noi ediții a unei expoziții cu vânzare ‘Zilele Recoltei’.
“Anul acesta, avem și ce lipsea anul trecut, mustul de la Somova, de exemplu. Nu cred că există vreun produs din gama fructelor și legumelor care să lipsească astăzi (vineri, n.red.) de aici”, a declarat, în deschiderea evenimentului, directoarea societății Agropiețe SA, Rodica Pascale.
Din cei 48 de producători prezenți în centrul orașului, 32 sunt producători de legume și fructe, doar un singur participant la eveniment fiind dintr-un alt județ decât Tulcea.
Zilele Recoltei, eveniment reluat anul trecut după o întrerupere de cinci ani, le oferă participanților și momente artistice susținute de ansambluri folclorice și interpreți de muzică populară, târgul urmând să se închidă duminică.
AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Vicențiu Purcărea)