Copiii care învaţă să schieze vor avea, începând din această iarnă, o mini pârtie doar pentru ei, lângă pârtia Bradul, chiar sub traseul telecabinei, în Poiana Braşov.

Micuţii vor avea la dispoziţie o bandă rulantă de transport de 100 de metri lungime, cu o viteză de deplasare cuprinsă între 0,2-0,8 metri pe secundă, pe care vor putea urca până în partea de sus a mini pârtiei. Capacitatea de transport a acestei benzi este de 1100 de copii pe oră.

“Este vorba despre crearea unui spaţiu special pentru copii. Zona va fi delimitată de pârtia Bradul cu o plasă protectoare, iar în acest spaţiu nu vor avea acces decât copiii începători în acest sport. Această idee ne-a venit încă de anul trecut când ne-au vizitat reprezentanţii staţiunii Courchevel din Franţa. Atunci ei ne-au spus că zona are o mare problemă, că nu există un loc special amenajat pentru copii pentru a fi protejaţi de restul persoanelor aflate pe pârtie. Până în acest an, copiii învăţau să schieze pe pârtia Bradul alături de adulţi, o pârtie foarte aglomerată, şi era foarte greu să-i evite pe adulţi. Tocmai de aceea ne-am gândit să creem această zonă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea.

Construcţia mini pârtiei se face în cadrul Convenţiei pe care Primăria Braşov o are cu societatea Ana Teleferic, cea care administrează transportul pe cablu în Poiana Braşov. Această societate finanţează investiţia, care se ridică la 80.000 de euro, urmând să-şi amortizeze investiţia din încasări, accesul în zona pentru copii urmând să fie contra cost. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

 Sursa: financiarul

Lacul Taşaul, liman maritim tipic, neavând legătură directă cu Marea Neagră, este  situat la sud de Capul Midia şi la nord de localităţile Sibioara si Năvodari.

Lacul se află în prelungirea văii râului Casimcea având o forma alungită şi puţin sinuoasă , datorită alternanţei de promontorii şi golfuri largi .  Ţărmurile laterale sunt în cea mai mare parte înalte (pe alocuri 5 -10 m) fiind săpate în calcare jurasice destul de compacte şi în şisturi verzi.

Cu o suprafaţă de 2.335 ha şi o adâncime de 5.4 m, luciul apei este situat la altitudinea de 1 m. Apa este uşor salmastră (salinitate scăzută), cu un nivel ce se menţine constant datorită aportului de apă al râului Casimcea.

Având suprafaţa mare, constituie un refugiu pentru pasările acvatice aflate in migraţie.

Pe suprafaţa lacului există şi două insule, insula Ada cu o suprafaţă de 30,3 ha şi o altitudine maximă de 12,8 m, şi insula La Ostrov, cu o suprafaţă de 3,0 ha şi o altitudine maximă de 4,6 m.

• Legenda comorii ascunse sub lacul Taşaul

Mai demult, spun bătrânii, ostrovul liniştit din lacul Taşaul era locuit de nişte călugări, care trăiau retraşi de lume. Călugării aveau o casă de piatră ale cărei pietre, scormonite şi împrăştiate din temelie, se mai văd şi astăzi.

Dar călugării din ostrov, în loc să-şi petreacă vremea în post şi rugăciuni de pocăinţă şi în loc să se ţină de milostenii, ieşeau la drumul mare şi-i jefuiau pe bieţii călători.Banii strânşi îi ascundeau în insulă, într-un loc numai de ei ştiut.

În felul acesta, prefăcuţii călugări au adunat o comoară numai din bani de aur şi cu blestem mare s-au legat şi prin groaznic jurământ ca niciunul dintre ei să nu scoată comoara din pământ.

Mai târziu, descoperiţi şi urmăriţi de oamenii din vremea aceea, călugării din ostrov s-au împrăştiat fiecare pe unde a putut, lăsând comoara îngropată. Conform cărţii„Legende dobrogene”, de Titus Cergău şi Emanoil Papazissu, pe atunci nu erau sate în jurul limanului Taşaul, de aceea nimeni n-a răscolit pământul din „Insula fără nume”, pentru a descoperi comoara.

După ani buni în care a fost intens braconat, lacul Taşaul a fost repopulat în 2007 cu puiet mic de crap şi novac. Cei ce doresc să pescuiască, o pot face contra unei taxe de 50 de lei.

Lacul Taşaul este unul dintre cele mai importante obiective turistice de pe litoral, obiectiv pe care nu ar trebui să-l rataţi dacă vă aflaţi în apropiere.

Sursa: Financiarul

Peştera Valea Cetăţii sau Peştera Fundata este situată la aproximativ 3 km deoraşul Râşnov. A fost descoperită în anul 1949 când, în urma unei explozii hidraulice – datorită sedimentelor acumultate si a intrării foarte înguste – a fost desfundată intrarea în peşteră, de unde şi numele de Peştera Fundata. Face parte din Rezervaţia „Valea Cetăţii”, întinsă pe 18.000 de hectare.

Peştera a fost pentru prima dată cartografiată în 1958 de Margareta Dumitrescu şi Traian Orghidan. Aceştia au publicat primul studiu complex al Peşterii Fundata din care reiese că peştera avea o lungime de 270m. În 1981, o echipă de speologi de la clubul de speologie “Emil Racoviţă” a continuat studiul peşterii, topografiind până la 857m din peşteră.

În 1988 şi 1989 se mai adaugă 63 m, respectiv 38 m, cu o denivelare de 38,5 m şi o dezvoltare de 958 m. De la această dată peştera a suferit un continuu proces de distrugere, datorat accesului necontrolat a diverşilor vizitatori.

Infiltraţiile de apă din peşteră sunt numeroase şi dispuse pe întreaga reţea de galerii. Cantitatea de apă ajunsă aici variază în funcţie de sezon, dar o anumită cantitate de apă se datorează şi fenomenului de condensare la contactul aerului cu pereţii peşterii. Peştera de pe Valea Cetăţii a avut într-o primă fază galeriile umplute cu apă, coroziunea lărgind astfel spaţiile, iar după trecerea la nivel de curgere liber, eroziunea a modelat şi pe verticală.

Micile lacuri ce oglindesc formaţiuni enigmatice perfect modelate de apă şi aer înconjoară o impozantă sală, Catedrala, care, cu cei peste 30.000 de metri cubi aisăi, deschide ochilor un tavan de poveste cu arce de calcar de un alb cum rar poţi vedea în lume.

Din 2010, după ce timp de o jumătate de secol a fost lăsată în paragină, Peştera Valea Cetăţii a fost modernizată prin realizarea unui traseu de vizitare până în “Sala mare”, de 300 m, pe o pasarelă metalică şi prin instalarea unui sistem modern de iluminare.

Este una dintre cele mai moderne peşteri din Sud Estul Europei. De la poteci speciale din fibră de sticlă, până la iluminat pe bază de led, prietenos cu mediul,modernele dotări fac din peşteră un obiectiv turistic echipat la standardeoccidentale.

În anul 2011 a fost organizat primul concert de muzică camerală.

Accesul se face pe nişte poteci speciale din fibră de sticlă. Avantajul este că acest material nu îndepărtează biodiversitatea, iar prin sistemul special de iluminare, cu leduri, lilicecii nu sunt deranjaţi în peşteră.

Cei care doresc să viziteze peştera o pot face zilnic, între orele 10:00- 18:00, preţul unui bilet fiind de 15 lei pentru adulţi, respectiv 10 lei pentru copii.

La peşteră se poate ajunge cu mijloacele auto proprii, la baza acesteia fiind amenajată o parcare modernă, cu bicicleta sau pe jos urmând drumul sau poteca de acces amenajată în lungul văii Fundata sau pe trasee turistice dinspre Poiana Braşov.

Sursa: financiarul

Mediafax

Casa Poporului apare pe o listă a celor mai uimitoare clădiri din lume care sunt mai puţin cunoscute, realizată de un renumit site de arhitectură, alături de construcţii precum Chand Baori din India, Choquequirao din Peru şi Stari Most din Bosnia şi Herţegovina, informează huffingtonpost.com.

Casa Poporului apare pe o listă a celor mai uimitoare clădiri din lume care sunt mai puţin cunoscute
Foto: www.b365.ro

“Palatul Parlamentului din Bucureşti este o clădire uimitoare. Construită de fostul dictator comunist Nicolae Ceauşescu, Casa Poporului ocupă locul al doilea în topul celor mai mari clădiri din lume, după clădirea Pentagonului din Statele Unite ale Americii. Are în jur de 3.000 de camere, dar mare parte a clădirii este nefolosită sau neterminată. (…). Construită în stilul neoclasic dintr-un milion de metri cubi de marmură, ar putea fi, totodată, cea mai grea clădire din lume”, se arată pe huffingtonpost.com.

De asemenea, lista întocmită de site-ul de arhitectură archidaily.com cuprinde construcţii precum Chand Baori (India), Templul Airavatesvara (India), Fortăreaţa Kumbhalgarh (India), Taj of the Deccan (India), Stari Most (Bosnia şi Herţegovina) şi Choquequirao (Peru).

În 1980, Anca Petrescu a fost desemnată să proiecteze Casa Poporului, în prezent Palatul Parlamentului. Acesta a murit, pe 30 octormbrie, la vârstă de 64 de ani.

Sursa: economica 

Anumite sate din Romania pastreaza inca vie traditia mostenita de la strabuni de secole. Iar trecerea timpului nu a stirbit din stralucirea acestor obiceiuri, sarbatorite cu fast si in prezent. Vezi ce datini mai pastreaza romanii cu sfintenie.

Cele mai multe traditii par sa dainuie inca in zona Transilvaniei. Nici Moldova nu se lasa insa mai prejos, avand la randul sau cateva obiceiuri care sunt tinute in fiecare an de localnicii unor sate.

Sarbatoarea harniciei 

In a doua zi de Paste, in satul Mocod din Bistrita-Nasaud se practica un obicei de alegere a celor mai harnici doi flacai din localitate, care sunt numiti “crai” si care au dreptul sa ii pedepseasca pe alti doi feciori lenesi.

Acest obicei de primavara, vechi de pe la 1.600, dupa cum spun localnicii, isi are radacinile din perioada in care satele graniceresti isi alegeau conducatorii si este un elogiu adus celor mai harnici tineri din sat.

Dupa aplicarea pedepsei, fiecare “pacatos” care a fost purtat pe brate in jurul bisericii si batut la talpi cu bricele in fiecare colt al acesteia a multumit craiului pentru dreapta judecata, promitand, totodata, ca se va indrepta. Dupa inca o repriza de cantec, joc si voie buna, toata lumea s-a indreptat spre raul Somes, pentru “spalarea de pacate” si pentru prosperitate, potrivit Mediafax.

Corida fetelor nemaritate 

Boul instrutat sau impanat este una dintre cele mai interesante si arhaice traditii care a supravietuit intr-o arie foarte restransa din Transilvania.

Conform traditiei, in localitatea Manastirea de langa Dej, in fiecare an fetele nemaritate sunt puse la incercarea de a stapani un bou impodobit, lasat liber pe strazi.

Dupa ce boul a fost impodobit, a fost dus in strada si alungat cu biciul de baietii din sat. Se spune ca fata care prinde prima boul de coarne se va marita in curand, scrie dejeanul.ro.

Ingroparea iernii 

Localnicii din comuna Rimetea, judetul Alba, participa sambata la unul dintre cele mai spectaculoase si mai vechi obiceiuri de primavara din Transilvania, “Inmormantarea Farsangului”.

Feciorii din sat, imbracati in costume hilare, umbla prin sat intr-un alai grotesc pentru a ingropa iarna. “Inmormantarea Farsangului” semnifica si sfarsitul perioadei de distractie, dinainte de postul Pastelui. Se alunga spiritele rele.

Alaiul seamana cu o inmormantare, dar are in frunte un mire si o mireasa, alaturi de ei stand muzicanti, haiduci care pocnesc din bice, bocitoare, betivi sau copii imbracati in costume care mai de care, de la cersetori, clovni si dracusori pana la macabra Moarte. In mijlocul tuturor se afla un sicriu, tractat de un magarus, in care este inchisa iarna, in mod simbolic, potrivit adevarul.ro.

Noaptea strigoilor 

Un obicei vestit in zona Moldovei este Pazitul Usturoiului. In noaptea de Sfantul Andrei, atunci cand umbla vorba ca strigoii bantuie casele oamenilor, locuitorii acestor tinuturi incearca sa tina departe spiritele rele printr-o traditie specifica.

Pazitul Usturoiului consta in aducerea de acasa de catre fetele tinere a mai multor funii de usturoi, alungand in acest fel spiritele rele din tot satul. In noaptea de 29 spre 30 noiembrie are loc iesirea din morminte a duhurilor rele.

In credinta populara, strigoii sunt porniti sa le faca rau pamantenilor si pot fi opriti cu ajutorul usturoiului, care se pune la portile gospodariilor si la pragurile usilor si ferestrelor, avand rolul de a indeparta spiritele malefice, scrie traditiidinromania.ro.

 

Bataia cu ciomegeIn comuna Ruginoasa, din judetul Iasi, se mai pastreaza inca un obicei desprins parca de pe un taram barbar si anume ritualul batailor cu bate, care se tine de fiecare data la cumpana dintre ani, adica pe 31 decembrie si daca nu s-ar tine se socoteste ca ar fi un semn rau pentru anul care vine.

Tinerii din Ruginoasa, impartiti in doua tabere adverse, numite deleni si valeni, adica cei din deal si cei din vale, se aduna in aceasta zi in vatra satului, sub privirile localnicilor, care nu au dreptul sa intervina in favoarea vreunei tabere, ori alta si incheie anul printr-o bataie cu ciomegele.

Cei declarati victoriosi au privilegiul de a-si alege cele mai frumoase fete la balurile care urmeaza, iar potrivit celor spuse de batranii satului, candva aveau un cuvant de spus in adunarile comunitatii si chiar anumite drepturi asupra recoltelor.

Traditia se numeste in graiul localnicilor Malanca si este bine de stiut ca, desi pare un obicei violent, nimeni nu este ranit, castigatorii sarbatorind de fiecare data victoria batand cu maciucile in pamant, potrivit blogului oceanospotamos.

03 noiembrie 2013, ora 10:19, autor(i): Madalina Pana |

Sursa: Daily Business

DE D.D.   •   02 NOI 2013   •

Jurnalistul american Alex Schechter, de la publicaţia Shermans Travel, care a vizitat România în perioada 15-20 octombrie, a publicat 20 de fotografii prin care promovează adevărata Transilvanie, magnet pentru turiştii americani, obsedaţi de legenda contelui Dracula. 

Jurnalistul a mai publicat şi un text în care prezintă cititorilor americani excursia de cinci zilepe care a făcut-o în Transilvania.

Punctul de plecare a fost Bucureşti. Despre Sinaia, Schechter scrie că are două lucruri pentru care merită vizitată: hoteluri de tip vile ieftine şi proximitatea faţă de Castelul Peleş, un conac cu turnuri impresionante care se conturează deasupra oraşului, înconjurat fiind de pădure.

Următoarea oprire a fost Braşovul. Acesta recomantă turiştilor să înnopteze aici şi scrie că oraşul este plin de pensiuni ieftine, până în 60 de dolari pe noapte. O altă localitate vizitată estesatul Viscri. „Niciun un tren nu se opreşte în acest sat saxon îngropat în peisajul rural, aşa că e bine că suntem cu maşina”, scrie Schechter. Aici a vizitat biserica fortificată, ce datează de pe la 1100 şi spune că se pot închiria camere direct în casele ţăranilor. O noapte la o pensiune costă 69 de dolari.

Următoarea atracţie turistică pe care jurnalistul a vizitat-o este Sighişoara, „perla Transilvaniei”, după cum o numeşte. Aminteşte şi de preţurile la cazare: 59-99 dolari/noapte.

Ultima oprire a fost la Sibiu, unde face referire la Muzeul Brukenthal şi colecţia de picturi semnate de artişti precum van Eyck, Koninch sau Pietro Liberi, fără să amintească însă de cele două picturi atribuite renumitului Peter Paul Rubens, ce fac parte din pinacoteca muzeului.

Pentru textul original, în limba engleză, click aici.

Shermans Travel este un site de călătorii, care publică conţinut editorial despre diverse destinaţii, dar care oferă cititorilor şi oferte la pachetele turistice şi biletele de avion.

Deşi se laudă cu trei milioane de abonaţi la Top 25 oferte şi colaborări cu publicaţii de renume din SUA, pagina de Facebook a Shermans Travel are puţin peste 7.200 de fani, iar postarea despre Transilvania, a primit doar patru aprecieri, din care trei sunt ale angajaţilor Shermans.

Vizita jurnalistului a fost plătită de Autoritatea Naţională pentru Turism, din bugetul Autorităţii
aprobat pe anul 2013 – Programe din Fondul European pentru Dezvoltare Regionale (FEDR). Valoarea estimativă a contractului a fost de 4.690 lei fără TVA, potrivit caietului de sarcini.

Sursa: