Turist in Romania
http://www.inyourpocket.com/romania/brasov/sightseeing/Tours-and-Excursions/Active-Travel_53815v
http://ro.goobix.com/peisaje-munte-romania/
http://www.turism-blog.ro/cat/cetati-romania/
http://www.turism-blog.ro/cat/castele-romania/
http://www.turism-blog.ro/cat/atractii-unice/
http://www.turism-blog.ro/cat/statiuni-romania/statiuni-balneare/
Tururi virtuale ale marilor muzee din lume pot fi vizualizate prin: http://www.googleartproject.
Pentru a putea găzdui Festivalului Olimpic al Tineretului European de iarnă ( FOTE ) România a investit în ultimii 3 ani peste 400 de milioane de lei în infrastructura turistică şi sportivă. Schimbările aduse de aceste investiţii participă activ la îmbunătăţirea imaginii de ţară a României. Unul dintre proiectele de succes este Centrul de sărituri cu schiurile Râşnov, singurul din Europa de Sud-Est acreditat de Federaţia Internaţională de Schi (FIS). Evaluările finale ale echipelor tehnice ale Comitetului Olimpic European au validat România pentru a găzdui în luna februarie a anului 2013 Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE).
Andreea Strugaru, Managing Partner Aluterm Group
România este pregătită să găzduiască în această iarnă Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE)
Europa laudă reuşita României în ceea ce priveşte reconstrucţia infrastructurii turistice şi sportive. În luna octombrie Directorul Federaţiei Internaţionale de Schi pentru competiţiile de sărituri cu schiurile, Walter Hofer, a făcut o vizită la Râşnov pentru evaluarea situaţiei înainte de Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE). Acesta a declarat „Tot ce am văzut la Râşnov este la cel mai înalt standard. Baza se poate compara cu oricare alta din lume. Pentru FIS, promovarea acestei discipline în ţările din Est este o prioritate. Personal, văd România alături de state ca Polonia, Cehia, sau Slovenia.”
Centrul de sărituri cu schiurile Râşnov – o istorie de 76 de ani
Cea mai importantă investiţie în infrastructura sportivă destinată sporturilor de iarnă s-a făcut la Râşnov, unde s-au construit patru trambuline pentru sărituri cu schiurile cu punctul de construcţie (punctul K) la 15, 35, 64 şi 90 de metri. Povestea acestui complex sportiv începe în 1936, când a fost amenajată prima trambulină pentru sărituri cu schiurile (reconstruită în 1947). Un câştig enorm pentru România la nivel de imagine de ţară îl constituie intrarea în circuitul internaţional al acestui sport (etapele organizate de FIS). În plus, continuarea unei tradiţii vechi de 76 de ani conferă o aură de poveste acestei reuşite.
Mika Jukkara, responsabilul pentru sărituri cu schiurile al Federaţiei Internaţionale de Schi a menţionat în urma inspecţiei finale făcută în vederea organizării FOTE în România: „Vreau să îi felicit pe cei care au construit baza de la Râşnov. Este la cel mai înalt nivel şi e gata pentru o competiție de amploarea Festivalului Olimpic al Tineretului European. Nu cred că România va avea probleme, tot ce am văzut până acum este excelent”.
Ce câştigă România?
Evenimentele sportive, prin promovarea de care se bucură la nivel global, reprezintă un element puternic de construcţie a imaginii de ţară. România a devenit cunoscută pentru iubitorii sporturilor de iarnă din Europa prin găzduirea pentru prima dată, în iunie 2012, a unei etape de sărituri cu schiurile (FIS). Printre participanţi s-au aflat austriacul Thomas Morgenstern, campion mondial şi olimpic la sărituri cu schiurile, unul dintre cei mai de succes sportivi din domeniul săriturilor cu schiurile din toate timpurile şi slovenul Robert Kranjec, actualul campion mondial.
În plus, parcul sportiv de la Râşnov poate deveni spaţiul potrivit de antrenament pentru săritorii cu schiurile din Bulgaria, Ungaria şi alte ţări vecine care nu dispun de o infrastructură la fel de complexă. Walter Hofer afirmă că Râşnovul are toate şansele să devină un oraş cunoscut prin prisma sporturilor de iarnă, comparându-l cu oraşul Lahti din Finlanda.
Pe lângă beneficiile aduse industriei turismului se generează un avantaj enorm pentru cluburile de schi, care au acum posibilitatea să facă antrenamentele în ţară.
Construcţia Centrului de sărituri cu schiurile Râşnov
Investiţiile totale alocate pentru reabilitarea infrastructurii necesare organizării Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) sunt estimate la 400 de milioane de lei. Pentru dezvoltarea Centrului de sărituri cu schiurile Râşnov s-au alocat mai mult de 10 milioane de euro.
Printre companiile romaneşti care au participat la acest proiect se află şi Aluterm Group care a furnizat prin divizia Makroplast policarbonatul utilizat la construcţia panourilor de protecţie de la Trambulina K90 . La proiectul de construcţie al acestei trambuline de la Râşnov s-au îmbinat cerinţele de siguranţă cu cele estetice prin folosirea plăcilor de policarbonat compact la sistemele de panouri laterale de protecţie. Astfel, 325 de metri pătraţi de policarbonat cu grosimea de 8 mm şi 140 de metri de policarbonat compact de 10 mm vor proteja schiorii, dar şi spectatorii din complexul sportiv.
Despre Aluterm Group
Despre Aluterm Group
Aluterm Group este un jucător important din industria construcţiilor din România în domeniile automatizări pentru căi de acces, materiale din policarbonat şi parcări automate. Renumele Aluterm s-a construit prin calitatea, implicarea şi performanţa dovedite în cele peste 1500 de proiecte pentru care a furnizat produse şi prin colaborarea exemplară cu distribuitorii și partenerii. Aluterm este un inovator şi un creator de modele de succes din piaţa naţională.
Aluterm Group:
BUCUREŞTI – Sos. Dudesti-Pantelimon 42, incinta RAMS Business Park T/F: 021-6272300 CLUJ – Str. Traian Vuia nr. 208 T/F: +40 26 427 4014
E-mail: marketing@aluterm.ro
Web: www.aluterm.ro
Web: www.makroplast.ro
Web: www.siatec.ro
Web: www.parkomatic.ro
- Andreea Strugaru – Managing Partner
-
Pentru telefon si e-mail click aici
- 0216272300
- ALUTERM GROUP
- www.makroplast.ro/
- Contact ALUTERM GROUP
Sursa : comunicate de presa
România are un nou domeniu schiabil, Transalpina, care a fost deschis în zona Lacului Vidra din Munţii Parâng, la 150 de km de Sibiu. Staţiunea este construită la 2.000 de metri altitudine, astfel încât zăpada se menţine timp de 6 luni pe an, iar de-a lungul celor peste 9,9 kilometri de pârtii, schiorii au parte de un peisaj de vis, cu brazi semeti si o natura de o frumusete naucitoare, cu creste muntoase virgine, care se oglindesc ca intr-un glob de cristal in lacul Vidra.
Aici, sapte partii ale celui mai nou complex de schi din Romania, Transalpina, isi propun sa rivalizeze cu domeniile schiabile din Austria si Elvetia. Intregul complex a fost construit cu fonduri de la Ministerul Turismului, iar investitia este una uriasa, 30 de milioane de euro”, scriu jurnaliştii de la stirileprotv.ro.
In martie 2012 a fost inaugurata prima partie de ski iar in 22 decembrie 2012 s-a deschis oficial acest domeniu schiabial.
Accesul la instalatiile pe cablu (telegongola, teleschi si telescaun) va fi gratuit pana la 31 ianuarie 2013, promit cei care administrează domeniul schiabil.
Pe timpul iernii, la Vidra se poate ajunge la ski dinspre Valea Oltului pe DN7A (Brezoi – Malaia – Voineasa – Vidra- Obarsia Lotrului – vezi harta domenii ski Transalpina) deoarece portiunile din Transalpina: Obarsia Lotrului – Ranca si Obarsia Lotrului Lacul Oasa nu sunt deszapezite.
Asadar, de la Sebes nu se poate ajunge la partie pe traseul Transalpinei (Sebes – Sugag – Lacul Tau – Lacul Oasa – Pasul Tartarau – Obarsia Lotrului – Vidra).
In conditii de vreme nu foarte rea se poate ajunge si dinspre Petrosani, dar inainte de a aborda aceasta ruta este recomandat sa sunati la CNADNR pentru a afla daca drumul este deszapezit.
De la Sibiu la partia de schi Mioarele, cum mai este numita partia deja inaugurata din domeniul schiabil Vidra – Transalpina, sunt 140 km (3 ore), iar de la Valcea la partie 110 km (2.5 ore).
Intre Brezoi si partia de ski Vidra drumul este asfaltat si bun in mare parte, mai putin potiunea dintre Voineasa si Lacul Vidra (24 km ) unde asfaltul mai are denivelari si gropi mici pe alocuri. Gasiti filmata portiunea de drum Obarsia Lotrului – Voineasa aici (la minutul 13:30 se poate observa baza partiei de ski Vidra – Transalpina) iar aici gasiti filmata potiunea de drum Voineasa – Malaia – Brezoi.
Administratorii partiei recomanda lanturi pentru masina si neaparat cauciucuri de iarna pentru drumul Obarsia Lotrului – Petrosani. Locuri de cazare deocamdata nu sunt in apropierea partiei.
Puteti gasi cazare la pensiunile dintre Voineasa si Brezoi si la putinele pensiuni de la Obarsia Lotrului, care sunt cele mai apropiate partiei.
Sunt disponibile pentru inchiriere 100 perechi schiuri si clapari aferenti + 10 snowbord-uri. Acces instalatii cablu:orele 9-16 in perioada 27-28-29-30 dec. -in 26 decembrie intre orele 9-14.
Sursa BUznewz
What makes it inedited is the 7 meter height from which the water fall directly on a block of tuff. Izorul area or Izbucului Bigar area has been included from 2000 in the National Park Cheile Nerei-Beusnita.
The spring is fed by an underground water source, which crosses Bigar cave from Aninei Mountains. After approximately 200 meters, the spring water falls in Minis river, from a rocky threshold, forming the tuff waterfall, which is called Bigar Waterfall.
In this area there is also a tour stop, located on parallel 45 and signaled with a special sign. Bigar village is located in the south of Banat, is part of Berzasca collective, located between Moldova Noua and Orsova towns.
Being a small village, the accommodation offer in the area is modest, tourists who come here have to chose from a few villas or pensions. According to historical sources, Bigar village was set up in 1827, back then being called Schnelleruhe. The name comes from general Andreas Schnelle, who stopped in this area.
Cascada Bigar face senzatie pe site-uri straine
O fotografie care surprinde un loc pitoresc din Romania a fost publicata pe popularul site 9gag.com, comentariile favorabile neintarziind sa apara. In imagine este Cascada Bigar, care se afla pe Valea Minisului, in Muntii Aninei, judetul Caras Severin.
Aspectul inedit este dat de inaltimea de 7 metri de la care curge apa, direct pe un bloc de tuf calcaros.Zona izvorul sau Izbucului Bigar este inclusa din anul 2000 in Parcul National Cheile Nerei-Beusnita.
Izvorul este alimentat de un curs de apa subteran, care strabate pestera Bigar din Muntii Aninei. Dupa aproximativ 200 de metri, apa izvorului se varsa in raul Minis, de pe un prag stancos, formand cascada de tuf calcalor, ce poata numele de Cascada Bigar.
In acesta zona se afla si un popas turistic, aflat chiar pe paralela 45 si semnalizat cu un indicator special. Localitatea Bigar este situata sudul Banatului, face parte din comuna Berzasca, amplasata intre orasele Moldova Noua si Orsova.
Fiind o localitate de dimensiuni mici, oferta de cazare din zona este modesta, turistii care se aventureaza aici fiind nevoiti sa se rezume la cateva vile sau pensiuni agroturistice.
In localitatea Bigar, accesul se face doar cu autoturismul, pe un drum comunal care se desprinde din DN 57, aproape de localitatea Cozia. Conform izvoarelor istorice, satul Bigar a fost intemeiat in anul 1827, pe vremea aceea purtand numele de Schnelleruhe. Acest nume provine de la generalul Andreas Schnelle, care a poposit in acea zona.
Sursa: Bucharest Herald
The temperature in an igloo or in a room in the Ice Hotel stands at minus two degrees,” the representative of the Ice Hotel stated.
According to her, 100 tourists, mostly Germans and British but also Poles, checked in the 12 rooms of the Ice Hotel at Balea Lake during the first week since its inauguration this season. Igloos were inaugurated at Balea Lake in 2012.
Turiştii pot înnopta în igluuri la Lacul Bâlea
“Turiştii, mai ales cei străini, preferă de obicei cazarea în iglu, pentru că este mai intimă decât cea în camerele Hotelului de Gheaţă. Dacă într-o cameră de tip iglu cazarea pe noapte costă 400 de lei, o cameră din Hotelul de Gheaţă costă pe noapte, 300 de lei. Temperatura de obicei într-un iglu sau într-o cameră în Hotelul de Gheaţă este de minus două grade Celsius”, a precizat reprezentanta Hotelului de Gheaţă.
Conform acesteia, în prima săptămână de la inaugurarea din acest sezon, în cele 12 camere ale Hotelului de Gheaţă de la Bâlea Lac s-au cazat 100 de turişti, îndeosebi nemţi şi britanici, dar şi polonezi.
Cazarea în iglu în România este posibilă din 2012, când a fost inaugurat tot la Bâlea Lac, prima astfel de construcţie.
Turiştii care preferă să experimenteze o construcţie de gheaţă doar ziua şi numai pentru câteva ore, vor avea parte, tot la Bâlea Lac de singura biserică de gheaţă din România. Atât cele patru igluuri, cât şi biserica de gheaţă de la Bâlea Lac vor fi inaugurate cel târziu peste zece zile, conform sursei citate.
Pentru a trăi o experienţă unică, turiştii vor trebui să vină pregătiţi cu haine groase, căciuli, bocanci, şosete de lână, saci de dormit şi mai ales cu multă dorinţă de aventură. Acest iglu, asemenea Hotelului de Gheaţă nu va fi prevăzut cu toaletă, motiv pentru care, cine se cazează asemenea eschimoşilor, va fi nevoit să străbată prin zăpadă, câţiva zeci de metri, până la Cabana Bâlea Lac, pentru a folosi toaleta sau duşul. Un alt dezavantaj faţă de turiştii cazaţi tot la “rece”, dar în Hotelul de Gheaţă, va fi faptul că, cei din iglu nu vor avea restaurant.
Primul hotel de gheaţă din România a fost realizat în 2006, la Bâlea Lac, de actualul primar al Avrigului (judeţul Sibiu), Arnold Klingeis. Acel hotel a fost gândit sub forma unui iglu imens, cu o suprafaţă de câteva sute de metri pătraţi. Cea mai mare grijă a inspectorilor de la Protecţia Consumatorilor de atunci până în prezent, a fost ca toţi clienţii să semneze declaraţii pe propria răspundere, înainte de cazare, conform cărora să spună că sunt de acord să doarmă … în frig.
Construcţiile de gheaţă inedite de la Bâlea rezistă an de an, timp de trei luni. Aici vin anual, sute de turişti străini, îndeosebi vest-europeni, dar şi alte sute de români, dornici de experienţe extreme. Dacă în anii anteriori, Bâlea Lac reprezenta doar o zonă turistică fără pârtii amenajate, unde riscul de producere de avalanşe este foarte mare, pe crestele Făgăraşului, odată cu construcţia primului hotel de gheaţă, turismul montan extrem aici s-a revitalizat considerabil. Cele două cabane de la Bâlea Lac, din care una este fosta cabană de vânătoare a lui Nicu Ceauşescu, au fost devansate ca interes de construcţiile de gheaţă, care, deşi au viaţă mai scurtă, atrag mii de curioşi care plătesc bilet la intrare, doar ca să îşi facă poze în interior.
Accesul la Bâlea Lac se poate face doar cu telecabina, un drum dus-întors costă 50 de lei de persoană. Telecabina transportă turiştii de la Bâlea Cascadă la Bâlea Lac. Până la Bâlea Cascadă accesul se poate face cu maşina, pe Transfăgărăşan. De la Bâlea Cascadă, Transfăgărăşanul este închis circulaţiei, din cauza zăpezii foarte mari, a pericolului de avalanşe şi căderii de bolovani.
http://www.guardian.co.uk/travel/2012/mar/30/romania-holiday-ideas
http://iloveromania.com/attractions/
http://www.bucharestcitytour.com/Bucharest_Panoramic_and_Mogosoaia_Palace_Tour
http://www.romaniatourism.com/authentic-experiences.html
http://www.eurail.com/destinations/romania
http://www.study-in-romania.ro/
http://en.wikipedia.org/wiki/100_Greatest_Romanians
http://larysaunleashed.com/2012/08/best-5-carp-romania-100-hours-straight-fishing-competition/
http://wikitravel.org/en/Romania
http://www.wheretowatchbirdsandotherwildlifeintheworld.co.uk/romania.html
http://www.youtube.com/watch?v=7WRfc7gjYwY
http://www.romaniamotorcycletours.com/
http://www.welcome2romania.ro/en/suggested-itineraries/the-very-best-of-romania.htm
http://www.responsibletravel.com/holidays/romania
Delta Dunării, ce se interpune între Dunăre şi partea de vest a Mării Negre, este un loc unic nu doar în Europa, ci şi printre celelalte ecosisteme deltaice, datoritămarii sale diversităţi biologice, a resurselor ei naturale cu o capacitate constantăde regenerare şi a peisajului mirific, la care se adaugăvaloarea sa culturalăşi istorică. Delta Dunării reprezintăun imens laborator ştiinţific pentru un număr mare de cercetători şi exploratori, fie aceştia ecologi, biologi, zoologi, botanişti, ornitologi, geologi, geografi etc. dupăcum este unicăprin faptul că
· e cel mai nou pământ din Europa (creşte cu 40 m de pământ în fiecare an);
· e a doua deltăca mărime din Europa (cea a Volgăi deţine primul loc) şi ocupălocul 23 în lume;
· e a treia ca importanţăecologicădin cele 300 de rezervaţii naturale din lume;
· e o zonăfoarte productivă, generând o diversitate de resurse biologice;
· e una dintre cele mai mari şi compacte zone de stuf din lume (240.000 ha);
· e locul cu cea mai bogatăfaunăornitologicădin lume (peste 250 specii);
· e o combinaţie de ecosisteme şi ecotonuri naturale şi artificiale, cum sunt apăpotabilă, apăde mare, ecotonuri terestre, apăcurgătoare şi stătătoare, mlaştine, zone uşor inundate, diguri, terenuri de regenerare pentru agricultură, piscicultură, păduri etc. în Delta Dunării se aflăinsule de păduri vechi cu vegetaţie subtropicalărarăpentru aceste zone ale lumii aflate între 45ş latitudine nordica ţi 29ş longitudine estica, la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord;
· e cea mai importantăzonăumedădin sud-estul Europei, cu rol însemnat în reciclarea apei în regiune şi în lume;
· e o zonăcu o mare biodiversitate – o multitudine de insecte, păsări şi peşti – şi un loc de întâlnire al păsărilor călătoare;
· este locul în care se găsesc specii de păsări foarte rare şi pe cale de dispariţie, cum ar fi pelicani dalmaţieni, cormorani mici, gâşte cu pieptul roşu sau Pelecanus crispus, Pelecanus onocrateus, Egreta albă, Egreta garzeta;
· dispune de pescării cu aprox. 90 de specii de peşti de apădulce, sălcie şi sărată, specii locale sau migratoare, printre care se numărăşi unele rare ca Acipenseriada;
· este una dintre puţinele zone din lume unde îşi găsesc adăpost mamifere precum Mustrella Lutreola şi oterul (Lutra lutra).
Sursa: Rotravel
„Cetatea Norilor”, dacă ar fi să traducem numele unguresc – Fellegvár – al zonei pe care clujenii o cunosc drept Cetăţuia, a fost ridicată în prima jumătate a anilor 1700, ca o fortăreaţă menită să găzduiască garnizoana austriacă a orașului. În „inimia” acestui monument istoric, comuniştii au ridicat hotelul Belvedere.
„Un tur ghidat care să urmeze traseul Cetățuiei din Cluj-Napoca este un eveniment rarisim. Din inițiativa Ordinului Arhitecților din România, filiala Transilvania, un astfel de tur a avut loc sâmbătă, 6 octombrie, cu ocazia evenimentului <<Scena Cetății>>“, artă siteul cluj.travel, care a publicat un reportaj de la acest tur ghidat. Clujenii interesaţi mai pot asista la un astdel de tur ghidat, duminică, 7 octombrie, de la 12.00 și, respectiv, 17.00.
Cetatea Norilor
„Ne aflăm în Cetatea Norilor, dacă ar fi să traducem numele unguresc – Fellegvár – al Dealului Cetățuia”, a început ghidul Sabin Potinteu prezentarea, după care a continuat cu o scurtă incursiune în istoria fortăreței. „Ridicată în prima jumătate a anilor 1700, fortăreață a găzduit garnizoana austriacă a orașului. Zidurile, bastioanele și redutele cetății au fost ridicate din pământ. Doar cele trei porți, arsenalul și pulberăria au fost ridicate din zid. Sistemul de fortificare folosit, cu ziduri oblice și forme stelate, se numește Vauban, după numele marchizului francez care l-a inventat. În România, cea mai reprezentativă fortificație Vauban este Cetatea Alba Iulia“, mai relatează cluj.travel.
Cimitirul săracilor, zonă rezidenţială căutată
Turiștii au putut „admira” zidurile mâzgălite ale temniței lui Stephan Ludwig Roth. Pe fundalul unor graffiti-uri țipătoare care au cucerit poarta de curând, ghidul a derulat povestea pastorului sas Stephan Ludwig Roth, întemnițat de revoluționarii maghiari în această clădire în 1849, înainte de a fi executat ca urmare a activismului său în favoarea germanilor și românilor din Transilvania. În reportajul cluj.travel se mai arată: „Turul a continuat de-a lungul zidurilor, traversând apoi panglica de șosea care leagă parcarea Hotelului Belvedere de oraș, și din nou pe ziduri, de data această cele dinspre strada Racoviță, până în dreptul fostului depozit de praf de pușcă. Paradoxal, această parte a orașului, acum una dintre cele mai scumpe și mai râvnite, era, la vremea construirii Cetățuiei, cimitirul săracilor“.
Construcţii baroce şi hotel comunist
Clădirile Cetățuiei sunt primele construcții baroce din Cluj, dar, dată fiind utilitatea lor militară, sunt lipsite de ornamentele specifice acestui stil arhitectonic, care decorează Palatul Bánffy, de exemplu, explică siteul cluj.travel. Turul s-a încheiat la monumentul în formă de cruce ridicat în 1995 în memoria victimelor Revoluției din 1848-1849. „Cetățuia este valoroasă, deoarece dintr-un anumit punct de vedere este un unicat în România: este singura cetate barocă din care se înalță o construcție socialistă”, a încheiat ghidul, în aplauzele participanților, arătând spre masivul Hotel Belvedere.
Sursă: Adevărul ( autor: Remus Florescu, data: 07 octombrie 2012)
Proiect turistic unic în România: fermă de mistreţi, bizoni nord-americani şi cerbi în judeţul Bihor
Străinii vin să scoată bani din turism în ţara noastră. Unde mai exact? La Bihor, în Pădurea Neagră. Acolo un cetăţean austriac, ajutat de un neamţ au pus bazele unei ferme de mistreţi, bizoni nord-americani şi cerbi. Toată afacerea i-a costat peste 400 de mii de euro, dar le merge bine, căci este o premieră pentru România.
Totul a început cu un vis al austriacului: să pună pe picioare un proiect turistic unic în România. L-a convins şi pe prietenul său din Germania. Aşa că s-au pus pe treabă. Au găsit şi localitatea perfectă: comuna bihoreană Şinteu. Acum, pentru prima dată în istorie, o turmă de bizoni nord-americani peşte iarba din ţara noastră.
Cei doi au investit peste 400 de mii de euro în această afacere. Ferma de creştere a bizonilor se întinde pe aproximativ 17 hectare. Pe alte 19, cresc 250 de mistreţi, opt cerbi lopătari şi zece mufloni.
Puii de bizon au împlinit deja un an. Pentru fiecare animal, cei doi investitori au plătit între trei mii şi şapte mii de euro. Proiectul este unic în România, dar nu şi în Europa. Cei doi au urmat modelul ungar, unde acesta aduce anual proprietarilor un câştig de 150 de milioane de euro. Banii sunt scoşi atât din vânătoare, cât şi din cazarea turiştilor care vin să vadă animalele, să le fotografieze sau să guste din preparate tradiţionale.
Sursa Reporterntv