ROMANIA

Unic In lume

Vulcanii Noroiosi din judetul Buzau, reprezinta cratere in miniatura, care se formeaza cu ajutorul gazelor naturale provenind de la mai mult de 3000m adancime, contactul cu panza freatica si solul argilos de la suprafata formeaza mici conuri care scot o pasta fluida de culoare gri, cenusie. Acesti vulcani noroiosi se intind pe circa 30 ha si reprezinta un fenomen unic in Romania, deasemene este rar intalnit in lume.

Turistii sunt impresionati de peisajul ciudat pe care il ofera, asta si datorita plantelor deosebite care s-au adaptat salinitatii din jur, iar daca te apropii de un asemenea vulcan poti auzi acel namol care bolboroseste din adancuri.

Vulcanii Noroiosi Buzau – obiective turistice

Daca faceti o vizita in comuna Paclele Mari pentru a vedea Vulcanii Noroiosi Buzau, va recomandam sa vizitati Sarata Monteoru, una din cele mai importante statiuni din zona si in comuna Colti exista singurul muzeu de Chihlimbar din sud-estul Europei.

Descopera acum mai multe despre Romania turistica, Buzau Romania si principalele atractii turistice.

Puteti viziona filmul accesand aici

Sursa: http://www.inromania.info

Construite în stilul murus dacicus, cele şase Fortăreţe dace din Munţii Orăştie, din România, au fost create între secolul I î.Hr. şi d. Hr. ca şi protecţie contra cuceririi romane.

Rămăşiţele lor extinse şi bine păstrate prezintă o imagine a Epocii Fierului viguroase şi inovative. În ziua de astăzi vânătorii de comori caută în zonă, pentru că România duce lipsă de legislaţie în acest domeniu.

Cele şase fortăreţe – Sarmizegetusa, Blidaru, Piatra Roşie, Costeşti, Capâlna şi Băniţa – care au format sistemul defensiv al lui Decebal, formează acum împreună un loc din patrimoniul mondial UNESCO.

Puteti viziona film accesand aici

TROVANTII din Romania fenomen unic in lume

Prima oara cand am vazut pietroaiele respective sincer nici nu le-am dat prea mare importanta, dupa ce am afirmat-uite cate pietroaie sunt pe aici si ce forme ciudate au am dat de explicatie si am aflat ce erau.

În satul Costeşti, comuna Oteşani, judeţul Vâlcea, stranii formaţiuni, constituite predominant din siliciu pietrificat, sunt răspândite prin văi şi dealuri, asemeni unei turme bizare de vietăţi rotunde. Nimic deosebit, dacă nu s-ar fi observat în timp că formaţiunile „cresc” şi se „înmulţesc”. Ţăranii din zonă le-au numit „pietrele care cresc”.

Asemănătoare unor tuberculi, pietrele răspândite pe dealurile şi văile din satul Costeşti sunt cele mai neobişnuite formaţiuni de piatră existente în lume. Au aproape aceeaşi formă repetată (de la dimensiunea câtorva milimetri până la formaţiuni care ating 6-10 metri) şi se afirmă despre ele că sunt o formă de trecere de la structura minerală la cea vegetală. De ce? Pentru că, după ce dă o ploicică, aceste pietre cresc!

Deşi geologii afirmă că vârsta lor se pierde undeva în Miocenul Superior (Meoţian Inferior), totuşi, oamenii locului au observat că pe „spinarea” bătrânilor trovanţi au început să „crească” pui rotunzi şi fragili, identici cu părinţii lor preistorici. Trovanţii au două forme de bază: sferică şi elipsoidală. Ele se pot complica atunci când se unesc într-un singur punct, obţinându-se aspectul cifrei opt. Cele mai frumoase pietre găsite în zonă sunt formate din mai multe elemente sferice. Dacă sunt tăiate, secţiunile seamănă cu cele ale unui trunchi de copac, prezentând semnele creşterii vegetale, adică inele de diferite dimensiuni şi culori. Ţăranii obişnuiesc să-şi ornamenteze grădinile cu ele, deşi mărturisesc că nu se simt prea bine în preajma pietrelor. Cele mai mari pietre de acest fel au fost adunate la „Muzeul Trovanţilor” – denumirea ştiinţifică a rocilor.

Termenul de trovant este specific literaturii geologice româneşti şi a fost introdus prima oară de naturalistul Gh.M. Murgoci, în lucrarea Terţiarul din Oltenia. Ştiinţific vorbind, trovanţii sunt nişte concreţiuni grezoase, iar secreţia neuniformă a cimentului duce la diferite forme ale acestora, uneori bizare. Alte documente spun că în urmă cu peste şase milioane de ani, zona pe care este amplasat în prezent muzeul arăta cu totul diferit faţă de cum arată azi, fiind ocupată de o deltă, iar actuala carieră s-a format prin depunerea succesivă a materialului transportat de pe continent.

Procesul de formare al trovanţilor este considerat ca făcând parte din diageneza timpurie, cele doua condiţii esenţiale de formare a trovanţilor fiind existenţa unor sedimente nisipoase, ori prezenţa unor fluide carbonatice în nisipuri. Muzeul Trovanţilor este situat pe DN 67 (Râmnicu Vâlcea – Târgu-Jiu), în satul Costeşti, comuna Oteşani, la aproximativ opt kilometri de oraşul Horezu.

Geologii nu s-au pus încă de acord asupra originii acestor ciudate formaţiuni de piatră. Unii susţin că ar fi rezultatul unor cimentări care s-au produs cu milioane de ani în urmă. Procesul de formare nu este totuşi foarte bine explicat, deşi, pe dealurile de la Costeşti, „pietrele care cresc” au fost găsite mai ales în perimetre nisipoase. Cele foarte mici sunt sfărâmicioase şi prezintă chiar nişte excrescenţe ce sugerează rădăcinile. Cele mari au un miez dintr-o rocă extrem de dură, în timp ce zona periferică păstrează caracterul nisipos. Şi totuşi, în urma unei ploi, nisipul ud începe să se comporte de parcă ar conţine seminţe ce pot să zămislească pietre! Cam în 30-40 de minute, mici elemente în formare, asemănătoare cu pietrele mari din preajmă, încep să apară, fenomen care trezeşte nelinişti printre vizitatori şi chiar printre localnici. Este puţin probabil să nu te simţi ameninţat de ideea că piatra, cea mai statornică formă a lumii materiale, creşte, se schimbă sub ochii tăi, devenind o formă vie, ce se dezvoltă asemeni unui copac.

Puteti viziona filmul cu trovantii accesand aici

Sursa: http://blogs.besttourism.ro