Obiceiurile alimentare nesănătoase, adică un regim bogat în zahăr, alimente semipreparate, pline de grăsimi și sare, alergiile nediagnosticate, lipsa exercițiului fizic, lipsa unui somn odihnitor suficient, habitatul în orașe mari, suprapopulate sau în apropierea antenelor de telefonie mobilă, consumul insuficient de apă și excesiv de băuturi carbogazoase dulci sunt doar câțiva factori care pot declanșa o scădere a capacității de acțiune a sistemului nostru imunitar, susțin nutriționiștii.

Potrivit nutriționistului Lygia Alexandrescu, practicarea unui mod de viață cât mai puțin nociv cu putință poate să ajute la echilibrarea funcțiilor sistemului imunitar, chiar și în situații limită.

“Alimentația este o parte importantă a acestei soluții. Pe lângă hidratarea obligatorie cu suficientă apă pe zi și consumul echilibrat de proteine, glucide și lipide într-o formă cât mai dietetică și mai apropiată de natural, este important de reținut consumul unor substanțe cu acțiune foarte specifică la nivel imunitar. Aceste substanțe nutritive se găsesc din abundență în fructele de vară. Căpșunile conțin o cantitate mare de vitamina C, B1, B6, antioxidanți și acid folic. Vitaminele B sunt utile în regenerarea țesuturilor, iar acidul folic menține unghiile și părul sănătoase. Vitamina C menține pielea sănătoasă și are un rol important în vindecarea rănilor și arsurilor. Căpșunile mai conțin fier, calciu și magneziu, minerale care întăresc oasele, dinții, sistemul nervos și asigură oxigenarea celulară. În plus, căpșunile sunt ușor digerate și conțin un număr mic de calorii. Singurul dezavantaj al acestor fructe este că pot fi alergenice, mai ales la persoanele predispuse la alergii”, a afirmat nutriționistul.

De asemenea, pentru că sunt bogate în compuși numiți salicilați, căpșunile nu sunt recomandate nici persoanelor cu intoleranță la aspirină, produs ce conține o substanță asemănătoare — acid acetilsalicilic.

Lygia Alexandrescu afirmă că piersicile furnizează o cantitate importantă de vitamina C și A, au un conținut ridicat în zahăr și prezintă o serie de beneficii pentru sănătate: efect diuretic, laxativ și detoxifiant, sunt foarte ușor asimilabile, sunt folositoare în afecțiuni pulmonare, infecții respiratorii sau anemie.

Totodată, caisele au un conținut deosebit de ridicat în betacaroten (caisele portocalii închis sunt printre fructele cu cel mai ridicat astfel de conținut), sunt bogate în fibre solubile și potasiu. “Din acest motiv, pentru o bună funcționare a colonului și pentru reglarea nivelului colesterolului, este indicată cura cu aceste fructe delicioase. Caisele sunt bogate și în magneziu, sodiu, fosfor și fier, au puternic efect laxativ, curăță și detoxifică ficatul și întreg sistemul digestiv și sunt imuno-stimulatoare”, a explicat Alexandrescu.

Potrivit acesteia, zmeura este o bogată sursă de vitamina C, sodiu, flavonoide și pectine și întărește sistemul de apărare al organismului și prin prezența vitaminei C se îmbunătățește absorbția de fier, fiind considerată fruct anticancerigen (blochează transformarea nitraților și nitriților în nitozamine, care sunt asociate cu apariția cancerului de stomac), ajută la scăderea colesterolului, îmbunătățește structura pereților celulari și ajută la menținerea unei bune circulații la nivelul capilarelor.

“Cireșele și vișinele sunt fructe bogate în apă, zaharuri, complex de vitamine B (B1, B2, B6), vitamina C, minerale (magneziu, potasiu), lignani, fitoestrogeni și taninuri. Delicioasele cireșe conțin toate aceste componente nutritive care nu doar ne hrănesc, ci sunt recomandate și într-o serie de afecțiuni precum guta, constipația, litiazele renale și biliare, reumatism, obezitate, depresie. Conțin și ele 90% apă, zaharuri, vitamina A și K și substanțe flavonoide care protejează celula de atacul radicalilor liberi. Sunt dulci și parfumate și au acțiune diuretică, laxativă, antianemiantă și ajută la reducerea nivelului de colesterol seric. Conțin fructoza care, fiind lent absorbită de organism, dă senzația de sațietate pentru o perioadă mai lungă de timp (spre deosebire de zahărul din dulciuri, de exemplu, care este energizant doar pe moment, fiind absorbit rapid)”, explică Lygia Alexandrescu.

Ea subliniază că cireșele sunt fructe excelent tolerate de sistemul nostru digestiv și, fiind bogate în sorbitol, ajută digestia. “Este adevărat că au un oarecare efect laxativ, datorită fibrelor pe care le conțin (acestea accelerează tranzitul intestinal și combat constipația), dar nu cauzează diaree, ci doar reglează tranzitul intestinal”, a precizat Alexandrescu.

În ceea ce privește pepenele, acesta este bogat în substanțe antioxidante de tip fenolic: flavonoide, carotenoide, triterpenoide. Pepenele este plin de dulceață, dar și de substanțe care combat inflamația (licopenul fiind cel mai bine reprezentat). “Nu trebuie uitat aportul de fier și zinc, dar și bogăția acestui fruct delicios în aminoacizi cum sunt citrulina și arginina, substanțe cu rol tonifiant la nivel imunitar”, mai spune Lygia Alexandrescu.

AGERPRES/(AS — autor: Roberto Stan, editor: Andreea Rotaru)

Comandantul de companie din Batalionul 528 Cercetare ‘Vlad Țepeș’ din Brăila, Alin Gheorghe, a participat în urmă cu doi ani în teatrul de operațiuni din Afganistan. A fost comandant de pluton, una din cele mai importante funcții din misiunile externe, iar zilnic, în cooperare cu forțele afgane de Poliție și Armată, precum și cu partenerii NATO, avea activități de ieșiri din bază pentru misiuni în sprijinul populației afgane.

‘În misiuni, nu aveam timp de gătit, iar întotdeauna când le încheiam aveam asigurată mâncarea caldă. Dacă misiunea depășea un anumit număr de ore, aveam hrană rece. În Afganistan, nu mi s-a întâmplat să fiu nevoit să-mi procur singur hrană în timpul misiunii, pentru că nu s-a întâmplat să rămânem izolați’, a declarat pentru AGERPRES Alin Gheorghe.

Dacă ar fi rămas izolat în timpul unei misiuni de cercetare, nu procurarea resurselor de apă și mâncare ar fi fost o problemă, ci grija pentru oamenii din pluton. ‘În teatrele de operațiuni, apare grija pentru oamenii tăi și faci tot ce poți face pentru ca ei să nu aibă probleme. Colaboram indiferent de naționalitate, pentru că acolo toți suntem reprezentanți ai NATO, adică o mare familie. Și este normal să colaborezi pentru a-ți putea îndeplini misiunile’, a adăugat comandantul de companie Gheorghe.

Participant la exercițiul româno-american ‘Red Dragon — 15’, în timpul Zilei Distinșilor Vizitatori, el a prezentat câteva din trucurile vechi ale cercetașilor de a supraviețui atunci când legătura cu comandamentul este întreruptă.

‘Când rămânem fără apă, săpăm o groapă pe care o acoperim cu un nailon. Sub nailon așezăm un recipient în care se va strânge apa formată din condens. Nu se obțin cantități importante, dar atunci când nu ai apă, orice gram contează. Pentru bălți, se poate improviza un filtru dintr-un recipient din plastic în care se pun pietriș, nisip, cenușă, tifon medical și, din nou, în aceeași ordine, aceleași materiale. Apa obținută astfel va fi curățată, dar nu neapărat filtrată. Se poate fierbe sau se pun pastile de cloramină. Metoda asta se poate aplica în zonele mlăștinoase, cum sunt deltele’, a adăugat Alin Gheorghe.

Cenușa din ‘filtrul’ pentru apa nepotabilă poate proveni de la un grătar. ‘Când suntem izolați și nu putem fi aprovizionați, ne procurăm din resurse proprii hrana, iepuri, șerpi, broaște. Focul se va face întotdeauna în desișuri, acolo unde fumul pote fi disipat rapid de ramurile copacilor, iar plutonul neriscând astfel să fie descoperit’, a mai spus reprezentantul Batalionului 528 Cercetare ‘Vlad Țepeș’.

În timpul Zilei Distinșilor Vizitatori, delicatesele pregătite de cercetașii români și americani, pește fript, broaște, șerpi și iepure, au fost oferite și comandanților americani. ‘Foarte bun’, a apreciat la finele degustării șeful Gărzii Naționale a statului Alabama, general maior Perry Smith.

La exercițiul ‘Red Dragon-15’ care se desfășoară în perioada 8-24 iunie participă 238 de militari ai Batalionului 528 Cercetare ‘Vlad Țepeș’ din Brăila și 115 militari ai Unității 1-131 de Cercetare și Supraveghere din cadrul Gărzii Naționale a statului Alabama, SUA. Exercițiul constituie o premieră pentru Batalionul din România, fiind totodată primul exercițiu de amploare cu structuri de cercetare din armatele celor două state desfășurat în România.

Pe data de 12 noiembrie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin ordinul de Zi nr. 83, a semnat actul de constituire a ‘Secției a II-a’ din cadrul ‘Corpului de Stat Major General’, ca prim element organizat al Cercetării Armatei române.

Batalionul 528 Cercetare a fost înființat la 1 octombrie 1968, ca unitate subordonată Diviziei 67 Mecanizate, din iunie 2000, batalionul intrând în compunerea Corpului 10 Armată, iar din aprilie 2003 în cea a Corpului 1 Armată. Militarii acestei formațiuni au desfășurat mai multe misiuni de menținere a păcii, patrulări în zona de responsabilitate, culegere informații sub egida ONU și a NATO.

Urmașă a Companiei Diviziei de Infanterie 39 a Gărzii Naționale a statului american constituită în anul 1920 și redenumită ulterior, Unitatea 131 din Garda Națională a statului Alabama a executat de-a lungul timpului misiuni de menținere a păcii în diferite state ale lumii.

AGERPRES / (A, AS — autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frățilă)

Eurovision Song Contest a fost organizat anual, din 1956. În 1955, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) a avut ideea unui concurs internațional, unde țările, reprezentate de televiziunile publice, să participe în cadrul unui spectacol televizat, care să fie transmis simultan în toate țările participante. Concursul muzical Eurovision a fost transmis, în fiecare an, fără întrerupere, din 1956, continuitate ce i-a conferit statutul de cel mai longeviv program de televiziune din lume.

Trupa Voltaj, în cadrul repetițiilor pentru prima semifinală a concursului Eurovision 2015, organizat la Viena

Ideea concursului Eurovision a prins contur în timpul unei întâlniri la Monaco, în 1955, la inițiativa lui Marcel Bezençon, director al televiziunii elvețiene și membru al EBU. Competiția a avut la bază formatul Festivalului de la Sanremo și a fost privită ca un experiment tehnologic pentru televiziunea în direct, la vremea aceea reprezentând un act de curaj să aduni atâtea țări împreună într-o rețea internațională extinsă. Televiziunea prin satelit nu exista la momentul respectiv, iar Eurovision deținea o rețea terestră prin microunde. Astfel, a luat naștere ”Grand-Prix Eurovision de la Chanson Européenne”.

Jurnaliști acreditați la concursul Eurovision 2015, în centrul media. (18 mai 2015)
Competiția a fost transmisă, de-a lungul timpului, în Europa, dar și în Australia, Canada, Egipt, Hong Kong, India, Iordania, Republica Coreea, Noua Zeelandă și Statele Unite, deși aceste state nu participă în concurs. În anii 2008 și 2011, s-a înregistrat un număr record de țări participante — 43, după ce, la ediția din 2008, au intrat în familia Eurovision statele Azerbaidjan și San Marino.

În 1958, s-a introdus regula ca statul victorios să organizeze următoarea ediție a concursului, reprezentând o oportunitate unică pentru promovarea țării-gazdă ca destinație turistică. Totuși, chiar de la începutul istoriei, au existat și excepții de la această regulă: la edițiile din 1960, 1963, 1972 și 1974 concursul a fost organizat de BBC, după ce țările victorioase ale edițiilor anterioare au refuzat, în principal, din cauza costurilor.

Prima ediție a concursului muzical Eurovision a avut loc la 24 mai 1956, la Lugano, Elveția, unde au participat reprezentanți din Belgia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Câștigătoarea primei competiții a fost Lys Assia, cu piesa ”Refrain”. Artista a mai participat la edițiile din 1957 și 1958 și a avut o cariera internațională de succes.

În 1957, la ediția organizată la studiourile Hessischer Rundfunk, din Frankfurt, reprezentanta Olandei, Corry Brokken, a cucerit trofeul Eurovision pentru interpretarea piesei ”Net Als Toen”. André Claveau a primit trofeul din 1958, reprezentând Franța, cu ”Dors, mon amour”. Spre deosebire de predecesoarele lui, artistul avea în spate o carieră muzicală consolidată, debutând în 1936 și continuând în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Olanda a revenit pe podiumul competiției, în 1959, datorită artistei Teddy Scholten, care a interpretat melodia favorită — ”Een Beetje”.

Edițiile Eurovision din anii ’60 au adus Franței trei victorii, prin reușitele artistelor Jacqueline Boyer (1960), Isabelle Aubret (1962) și Frida Boccara (1969). Sfârșitul acestui deceniu a adus o premieră pentru competiție, în 1969, pe primul loc clasându-se patru artiste câștigătoare. Astfel, la ediția de la Madrid, au fost premiate melodiile: ”Un Jour, Un Enfant” (Frida Boccara), ”De Troubadour” (Lenny Kuhr — Regatul Țărilor de Jos), ”Vivo Cantando” (Salome — Spania) și ”Boom Bang-A-Bang” (Lulu — Marea Britanie). Cea din urmă a înregistrat cel mai mare succes comercial dintre piesele victorioase ale acelui an. Această ediție a provocat nemulțumiri în rândul altor țări participante, care au boicotat următoarea ediție. Astfel, s-au introdus noi reguli de departajare.

Anii ’70 au reprezentat o eră emblematică pentru Eurovision, câștigătorii acestui deceniu numărându-se printre numele eterne ale muzicii internaționale.

În 1972, Vicky Leandros, reprezentanta din Luxemburg, a câștigat concursul cu piesa ”Apres Toi”, un succes major care i-a deschis calea pentru o carieră lungă, presărată cu succese în Europa, Canada, SUA și chiar în Japonia. Și în anul următor, statul Luxemburg a fost victorios, prin reușita cântăreței Anne-Marie David.

Anul 1974 este poate cel mai răsunător din istoria competiției, această pagină aparținând grupului ABBA, care a reprezentat Suedia. De altfel, grupul se află în clasamentul cu cele mai multe albume vândute în lume. Totuși, la începutul anilor ’70, trupa încă nu trecuse de pragul succesului. În 1973, au intrat în finala națională a selecției pentru Eurovision, cu piesa ”Ring, Ring”, dar nu au ajuns să-și reprezinte țara. Însă, în 1974, Agnetha, Frida, Benny și Björn și-au câștigat dreptul de participare la concursul Eurovision din Marea Britanie, cu binecunoscuta melodie ”Waterloo”, care a triumfat detașat în competiție și a condus în clasamentele europene și din întreaga lume. ”Waterloo” a fost cea mai apreciată piesă din istoria concursului. Pentru ABBA au urmat succese pe linie, cu piese precum ”Mamma Mia”, ”Dancing Queen”, ”Money Money Money”, ”One Of Us”, ”Thank You For The Music”, ”Gimme Gimme Gimme”.

În 1975, Olanda a reintrat pe podium, cu piesa interpretată de grupul Teach-In, ”Ding-A-Dong”. Deși de atunci Țările de Jos nu au mai revendicat trofeul, piesa câștigătoare a rămas în lista hiturilor clasice Eurovision. Și Brotherhood of Man a rămas un nume vibrant în muzica europeană, acordurile melodiei câștigătoare din 1976, ”Save Your Kisses For Me”, fiind recunoscute și în prezent, piesa fiind votată la ediția aniversară din 2005 în topul primelor 14 melodii din istoria concursului. Marie Myriam a adus trofeul Franței în 1977 cu ”L’oiseau et l’enfant”.

După intrarea în concurs în 1973, Israelul a cucerit primele victorii în 1978 și 1979. Primul succes a fost bifat de Izhar Cohen & the Alphabeta, cu ”A-Ba-Ni-Bi”, iar în următorul an, Gali Atari & Milk and Honey au înscris ”Hallelujah” în topul cântecelor favorite.

În următorul deceniu au intrat în concurs trei țări noi: Maroc (1980), Cipru (1981), Islanda (1986), dar trofeele au rămas în țări din partea continentală a Europei. Cea mai răsunătoare victorie a decadei a fost cea adusă de Céline Dion Elveției, în 1988, cu piesa ”Ne Partez Pas Sans Moi”, clasată la numai un punct diferență de piesa de pe următorul loc. Anul 1989 a adus trofeul Eurovision Iugoslaviei, reprezentată de grupul Riva, care provenea din Croația. ”Rock Me” a fost piesa câștigătoare la ediția cu numărul 34, de la Lausanne.

După ruperea Cortinei de Fier, anii ’90 au adus cel mai puternic aflux de state noi în concurs: în 1993 — Bosnia și Herțegovina, Croația, Slovenia, în 1994 — Estonia, Lituania, Polonia, România, Rusia, Slovacia și Ungaria, iar în 1998 — Republica Moldova. Totodată, acest deceniu a marcat evoluții majore în tehnologie și multe schimbări în competiție. Spre exemplu, 1994 a fost primul an în care voturile s-au transmis din fiecare țară, printr-o conexiune satelit în direct, de către purtători de cuvânt.

Artistul italian Toto Cutugno a ridicat trofeul anului 1990, la Zagreb, cu melodia ”Insieme: 1992”. El avea deja un CV impresionant, cu numeroase trofee câștigate la Sanremo. În 1991, artistul a prezentat ediția de la Roma, alături de câștigătoarea anului 1964, Gigliola Cinquetti.

La ediția din 1994, România și-a făcut debutul la Eurovision, Dan Bittman intrepretând în limba română ”Dincolo de nori”. Paul Harrington & Charlie McGettigan au fost favoriții ediției de la Dublin, cu interpretarea ”Rock ‘n’ Roll Kids”. În 1996, Eimear Quinn a adus Irlandei a patra victorie din ultimii cinci ani de concurs. Interpretarea piesei ”Walking On Sunshine”, de către Katrina and the Waves în 1997, a fost una din celei mai apreciate din istoria Eurovision, iar hitul a adus grupului o carieră înfloritoare după această victorie.

Dana International, reprezentanta Israelului, a cucerit trofeul în 1998, în urma interpretării ”Diva”, în limba ebraică, victorie care a propulsat-o pe artistă în topurile internaționale. Ea a participat și la ediția aniversară ”Congratulations 2005” și a compus piesa participantă în 2008. În 2011, artista și-a reprezentat din nou țara în concurs, dar nu a reușit să ajungă în finală.

În 2000, Olsen Brothers au impresionat juriul și telespectatorii în cea mai mare măsură, cu ”Fly On The Wings Of Love”. Începând din acest an, reprezentanții statelor Franța, Germania, Marea Britanie și Spania sunt calificați automat în finală, indiferent de pozițiile ocupate de țări în trecut, datorită statutului lor de cei mai mari patru contribuitori financiari către EBU.

Ediția din 2001 a însemnat prima victorie pentru Estonia, când duetul Tanel Padar & Dave Benton au cucerit marele premiu cu ”Everybody”. În 2003, Sertab Erener, din Turcia, a câștigat trofeul cu ”Everyway That I Can”, aducând prima victorie pentru Turcia din istorie, la a 25-a participare. În 2004, reprezentanta Ucrainei, Ruslana, a făcut ravagii cu ”Wild Dances”. Anul 2005 a adus României cea mai bună clasare, respectiv locul trei, ocupat de Luminița Anghel și Sistem. În 2006, scena de la Atena a fost cutremurată de interpretarea hard rock a grupului Lordi — ”Hallelujah”. Astfel, la a 40-a participare, Finlanda reușește să impresioneze audiența și câștigă trofeul Eurovision. Mihai Trăistariu, care se număra printre favoriții la primul loc în sondaje, se clasează pe locul patru, cu piesa ”Tornero”. Alexander Rybak, reprezentantul Norvegiei, a fost marele câștigător al anului 2009, cu o poveste cântată — ”Fairytale”.

În 2010, Paula Seling și Ovi au adus din nou României un loc pe podim, cu piesa ”Playing with Fire”, clasându-se pe locul al treilea, la opt puncte diferență de locul al doilea. Reprezentanta Germaniei, Lena, a cucerit trofeul concursului.

În 2011, trofeul a fost ridicat de reprezentanții Azerbaidjanului, pentru prima dată. În 2012, câștigătoarea a fost Loreen, care a reprezentat Suedia cu piesa ”Euphoria”. În 2013, reprezentanta Danemarcei, Emmelie de Forest, a câștigat trofeul cu ”Only Teardrops”.

Ediția din 2014 a Eurovision Song Contest a devenit memorabilă, după ce ”evenimentul și-a depășit granițele, iar poveștile sale au atras atenția întregii lumi”, după cum evidențiază pagina oficială a concursului muzical. ”De la audiența neașteptată a show-urilor difuzate, până la senzația globală creată de câștigătorul ediției, spectacolul de la Copenhaga a devenit unul de referință”, consideră organizatorii. Reprezentantul Austriei, Tom Neuwirth, sub numele de scenă sau ”alter ego” Conchita Wurst, a câștigat ediția 2014 cântând ”Rise Like a Phoenix”.

Conchita Wurst, la primirea discului din partea Sony Music pentru vânzările albumului de debut

Irlanda deține recordul pentru cele mai multe victorii, în număr de șapte, iar Franța, Luxemburg, Marea Britanie și Suedia sunt următoarele în clasament, cu câte cinci trofee.

AGERPRES/ (Documentare—Roxana Mihordescu, editor: Andreea Onogea)

Foto: (c) www.facebook.com/MentoratLSRS

“Proiectul Caravana LSRS Online este continuarea firească a LSRS Face2facebook și se adresează tinerilor interesați de studiul în străinătate. Prin intermediul proiectului, aceștia vor avea ocazia să intre în contact direct, online, pe Facebook, cu studenți români de pe trei continente, ce studiază în Danemarca, Norvegia, Spania, Turcia, Luxemburg, Germania, Austria, Franța, SUA, UK, Belgia, Suedia, Elveția, Olanda, Irlanda, Arabia Saudită, Finlanda, China și Canada”, a anunțat LSRS print-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, Caravana Online își dorește să sprijine tinerii interesați să studieze în străinătate facilitându-le accesul la informații cât mai complete, venite de la persoane care au studiat sau studiază în diferite țări ale lumii.

Proiectul se va desfășura începând cu data de 18 mai până pe 30 mai, pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/MentoratLSRS, în intervalele orare 19,00 — 20,00 și 20,00 — 21,00.

Moderatorii discuțiilor vor fi voluntari LSRS cu experiență, studenți sau absolvenți ai unui ciclu de studii în universități din străinătate.

Toate detaliile proiectului Caravana LSRS Online pot fi găsite pehttp://gostudy.lsrs.ro/ și pe Facebookhttps://www.facebook.com/MentoratLSRS.

AGERPRES/(AS — autor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu)

 HARTA EUROPEANA A PRODUSELOR SI SERVICIILOR ROMANESTI   isi propune sa promoveze interesele cetatenilor si firmelor romanesti din Germania, Anglia, Franta, Belgia, Olanda, Romania si de fapt, din toate tarile Uniunii Europene.  Proiectul nostru se adreseaza tuturor persoanelor care vorbesc limba romana si pot oferi servicii diverse atit in comunitatile in care traiesc, cit si in comunitatea romanesca din intreaga Uniune Europeana.  Astfel, firmele romanesti din tara si strainatate, asociatiile si fundatiile cetatenesti, mijloacele mass-media din diaspora, intreprinderile individuale si free-lancer-ii de oriunde ar fi ei au posibilitatea sa isi prezinte oferta de  servicii pe un site cu mare trafic citit atit de romani, cit si de germani, italieni, englezi…  In esenta, prin acest proiect, dorim sa construim o retea activa compusa din cit mai multi oameni specializati  intr-unul sau mai multe domenii, o retea profesionala  de care sa beneficieze cit mai multi potentiali clienti  romani si europeni.

    HARTA EUROPEANA A PRODUSELOR SI SERVICIILOR ROMANESTI  este structurata pe tari, ( uneori pe landuri si orase), astfel incit, toti cetatenii romani interesati sa afle care sunt  institutiile, firmele si  persoanele de contact cele mai potrivite dintr-o anumita regiune sau sector de activitate. Beneficiarii potentiali vor avea astfel posibilitatea sa selecteze  persoana de contact cea mai avizata in functie de locul de dispunere si domeniul de activitate. 

       Varianta fixa  

   In esenta, scopul acestei initiative este colectarea, verificarea, gestionarea și distribuția de informatii utile despre specialistii si meseriasii romani aflati in Uniunea Europeana. Desigur ca acest proiect este amplu si trebuie actualizat in permanenta fiindca firmele romanesti si profesionistii cu origini mioritice se inmultesc pe zi ce trece in Europa. Astazi exista 28.000 de medici romani  relocati in toate tarile Uniunii Europene, dar la anul vor fi 30.000, poate chiar mai mult. In scurt timp va fi mai usor sa te tratezi la un medic roman din strainatate decit la unul din tara. Dar nu vorbim numai de medici, vorbim si de asistente medicale, de ingineri, specialisti in IT, tehnicieni si muncitori calificati. Imi amintesc ca acum doi ani, un prieten mi-a recomandat un mozaicar pentru a-mi schimba gresia din casa. Ne-am inteles, am batut palma, dar la mijlocul lucrarii m-a lasat balta fiindca fusese chemat la munca in Italia. La fel se intimpla cu instalatorii, electricienii, constructorii calificati, soferii profesionisti… Acesta este trendul actual, aceasta este globalizarea la nivel european şi noi, părinţii celor care pleacă, nu ne putem opune acestui flux natural.

       Toata aceasta armata de specialisti, de la medicul cel mai renumit pina la meseriasul cel mai calificat pot fi, daca doresc, puncte romanesti de interes pentru cetatenii romani relocati in strainatate. Acesta este de fapt rostul Hartii europene a produselor si serviciilor romanesti. V-ati intrebat de nenumarate ori “ care este cel mai apropiat magazin romanesc cu produse traditionale? Dar cel mai apropiat restaurant?”  In viitor, ar trebui sa ne punem si intrebari de genul:“Exista vreun constructor roman in zona? Exista vreun gewerbist liber sa-mi reamenajeze interiorul sau un instalator roman sa-mi schimbe chiuveta?” Cei 3 milioane de romani de peste granite, au milioane de probleme pe care ar prefera sa le rezolve cu meseriasii romani cu care se inteleg in limba lor nativa. De unde sa ii ia insa? Exista vreun site de instalatori romani in Germania? Exista vreun site de electricieni romani in Marea Britanie? Uneori meseriasii romani din strainatate sunt subutilizati. Citeodata n-au de lucru pe acolo unde sunt angajati, altii ar face un ban in plus simbata si duminica, altii fac foamea in timp ce la doua strazi distanta un cetatean roman isi schimba chiuveta de la baie cu o firma poloneza. In Germania, de pilda este destul de greu ca un client roman sa cunoasta un prestatorul de servicii roman. Ori rostul acestui Harti este tocmai acela de a face cunoscuta prezenta meseriasilor romani din zona Dvs. de rezidenta si de a realiza puntea de legatura dintre meseriasul roman si clientul roman, dintre doctorul roman si pacientul roman, dintre intreprinzatorul roman si benficiarul roman al serviciilor.

Varianta mobila

         Acum, dupa ce ati inteles conceptul general, vom incerca sa va prezentam si varianta mobila a Hartii. Pentru intelegerea deplina a acestei solutii va invitam sa va ginditi putin la modul in care functioneaza sistemul clasic G.P.S.( Global Positioning System). Cei care cunosc sistemul stiu ca pe durata parcurgerii unui traseu cu automobilul pe orice dispozitiv mobil dotat cu G.P.S.  sunt vizualizate diferite puncte de interes pentru calator (points of interest- prescurtare- P.O.I.) cum ar fi benzinarii, hotele, restaurante, muzee, etc. Desigur ca, daca alege un anumit punct de interes, respectivul calatorva trebui sa vorbeasca cu gazdele in  limba locala sau in limba engleza. De obicei, un calator roman se descurca in astfel de imprejurari sau ar trebui sa se descurce, desi ma indoiesc ca multi dintre noi sunt in stare sa inteleaga bine o lista de meniuri de la restaurant scrisa intr-o limba straina, chiar si engleza… Dar in viata de zi cu zi, lucrurile nu sunt atit de simple. La tot pasul apar intimplari neprevazute. Astfel, de pilda ne intrebam:” Ce se intimpla atunci cind un calator roman sau un rezident roman in Austria are nevoie de un medic fiindca a inceput o criza de fiere? Cum explica unui doctor austriac cum si cind a aparut durerea? Sau in ce limba vorbeste un cetatean roman cu un politist la un accident de circulatie in Belgia? Cum poate negocia un contract de inchiriere a unui apartament in Germania atunci cind proprietarul nu stie engleza si cetateanul roman nu stie germana? Sau cum poate semna un contract de munca redactat intr-o limba pe care nu o cunoaste in toate subtilitatile ei? Exemplele de mai sus reprezinta numai o mica parte din multitudinea de situatii neprevazute care pot aparea. In unele locuri (la notar, judecatorie sau politie) prezenta unui interpret este obligatorie si chiar uneori este asigurata de respectiva autoritate, dar ce ne facem insa acolo unde nu avem traducator la doctor, la contabil, la avocat?

      Tocmai de aceea, noi ne-am propus sa oferim celor peste 3.000.000 de cetateni romani care calatoresc, muncesc si traiesc in tarile Uniunii Europene o aplicatie care sa cuprinda puncte romanesti de interes  (Romanian points of interest- R.P.O.I) cum ar fi adresele medicilor romani, adresele avocatilor vorbitori de limba romana, adresele bisericilor ortodoxe, adresele institutiilor romanesti din tarile Uniunii Europene (misiuni diplomatice si economice), adresele restaurantelor, pensiunilor si magazinelor conduse de romani, etc.  Aceste tabele informative, insotite de diverse prezentari ale firmelor sau misiunilor romanesti vor putea fi incarcate pe dispozitivele mobile ale cetatenilor romani aflati in strainatate (telefoane, tablete, laptopuri, aparate G.P.S.) astfel incit un cetatean roman aflat intr-o anumita situatie sa poata solicita un sprijin romanesc in respectiva zona din Europa.

     In consecinta, fiindca viata ne-a demonstrat de nenumarate ori ca limba este un impediment serios in rezolvarea unor probleme medicale, avocatiale, imobiliare,etc., dorim prin acest proiect sa inlaturam acest handicap vorbind romaneste acolo unde putem..  Criticii acestui proiect vor spune ca ar fi fost mai bine daca am fi invatat la timp, in scoala sau mai tirziu, limbile europene. Da, ar fi fost mai bine, dar daca acest lucru nu s-a intimplat ce ne facem acum? Si apoi, va intreb pe voi, cei care stiti bine limba lui Shakespeare care este traducerea engleza a cuvintului ” fiere” ?

      Asadar, toate aceste informatii despre punctele romanesti de interes din strainatate (R.P.O.I.- Romanian points of interest) vor fi colectionate si distribuite sub forma unor fisiere de text, pe categoriile enumerate mai sus si vor putea fi inregistrate pe carduri de memorie care vor fi conectare la dispozitivele mobile.

Colectia R.P.O.I. (Romanian points of interest)

 Dupa cum probabil ca stiti, punctele de interes din G.P.S. clasic sunt niste baze de date cu sedii fizice de institutii, muzee, statii de benzina, hotele si restaurante, etc. Aceste liste contin citeva informatii minimale pentru fiecare punct de interes, mai precis numele si adresa, numărul de telefon în format internațional (care poate fi apelat de pe dispozitivul de navigare atunci cind este cazul), precum si coordonatele geografice,  longitudinea si latitudinea respectivului punct de interes.

      Exista insa si puncte de interes cu informatii mult mai detaliate, asa numitele Rich-P.O.I., in care sunt inserate pe linga informatiile minimale, diverse fotografii, orare de functionare, tarife pentru anumite servicii, prezentari complexe de firme. Un trend recent aparut este si acela al prezentarilor complexe realizate pe baza unor tururi virtuale, adica o suita de imagini sferice, panotamice, care au o perspectiva de 360 de grade asupra locatiei respective, astfel incit sa se poate naviga in sus, in jos, la stanga, la dreapta, analizand in detaliu si in liniste fiecare aspect al zonei respective.

   Sa coborim acum din sferele inalte ale Rich-P.O.I.– urilor si a tururilor virtuale mondiale la colectia noastra simpla de puncte romanesti de interes ( Romanian points of interest).

   Spre deosebire de sistemele clasice care prezinta puncte de interes turistic, mai ales pentru calatorii din respectivele zone, baza noastra de date se va referi in principal la institutii romanesti, firme si specialisti romani care pot presta diferite servicii in limba romana. Astfel, categoriile pe care vom incerca sa le prezentam sunt:

1.ambasade, consulate generale si onorifice din respectiva regiune de interes

2.institutii romanesti de cultura din respectiva regiune de interes

3.birouri si agentii economice romanesti din respectiva regiune de interes

4.biserici ortodoxe romanesti din respectiva regiune de interes

5.asociatii romanesti si tutori locali pentru integrare din respectiva regiune de interes

6.medici romani din respectiva regiune de interes

7.avocati romani din respectiva regiune de interes

8.contabili, consultanti fiscali romani din respectiva regiune de interes

9.traducatori si interpreti romani din respectiva regiune de interes

10.restaurante si cafenele,braserii,cluburi romanesti din respectiva regiune de interes

11.case de oaspeti si pensiuni romanesti din respectiva regiune de interes

12.magazine romanesti din respectiva regiune de interes

13.dealeri auto si transportatori romani din respectiva regiune de interes

14, meseriasi romani, inclusiv PFA- Gewerbe, free-lanceri din respectiva regiune de interes

15 unele societati romanesti din respectiva regiune de interes

16.locuri de munca disponibile in zona din respectiva regiune de interes

17.oportunitati de afaceri pentru romani din respectiva regiune de interes

18.mass-media romanesti din regiune din respectiva regiune de interes

 1.Ce categorii de Romanian points of interest ar mai fi utile pentru cetatenii romani relocati in  strainatate?

  2. Pina acum am incercat sa prezentam punctele de interes din landurile Bayern, Baden Wurttemberg si Hessen. Mai avem de gind sa ne ocupam de Nordrhein Westfalen, Renania- Palatinat si Niedersachsen. Credeti ca ar trebui sa luam in considerare si alte landuri din Germania pentru a le prezenta ca Regiuni de interes pentru cetatenii romani?

  3. Ar trebui sa luam in calcul si Austria ca regiune de interes? Dar Belgia? Sunt suficienti cititori romani din aceste locuri care ne-ar putea ajuta cu colectarea si gestionarea informatilor?

 4. Introducem si Rich.P.O.I.-uri romanesti pe harta? Ma gindesc ca proprietarii romani de pensiuni si restaurante din Belgia, Austria si Germania ar putea fi interesati…

5. Care sunt propunerile Dvs. pentru imbunatatirea acestui proiect?  Treceti in comentariile acestui articol tot ce va trece prin minte…

Dupa cum observati dorim sa facem oHarta interactiva a caror autori sa fim noi cei care scriu si citesc zilnic acest site si beneficiar sa fie oricare cetatean roman care munceste si traieste in regiunile de interes pe care le-am mentionat mai sus. Cind am lucrat la regiunea Baden Wurttemberg, ne-a ajutat foarte mult cititorul nostrum cu pseudonimulDopau. Ii aducem multumiri pentru aceasta munca si il rugam sa ne ajute in continuare. Rugam de asemenea pe Storo, un cititor din Niedersachsen, sa se implice si dinsul asa cum s-a mai implicat. Am mai vazut ca si Alina din Bayern a fost o buna colaboratoare. Avem aceeasi rugaminte si pentru ea. Va rugam, de fapt, pe toti cei care cititi acest site sa  ne furnizati informatii viabile despre magazinele si restaurantele romanesti din zona Dvs.,  despre firmele si specialistii din Romania din imediata Dvs.  proximitate, despre meseriasii romani care pot executa diferite lucrari in comunitatile romane in care traiti.                  

                              Dan Constantin Goldis- presedinte Socinro

Sursa: socinro

Foto: (c) Jaroslav PAP/Arhiva TANJUG

Municipalitatea preconiza să taie peste 6.000 de copaci în capitală, populată cu aproape 6 milioane de locuitori și cunoscută pentru ‘cartierul său francez’ și bulevardele sale pline de verdeață. Operațiunea urma să aibă loc în cadrul unui plan de amenajare în valoare de 3,4 milioane de dolari, potrivit cotidianului Thanh Nien.

În ultimele zile, oamenii și-au exprimat din plin indignarea pe rețelele de socializare, mergând până la înființarea unui grup pe Facebook ce îndeamnă la salvarea copacilor. Grupul a reunit, vineri, aproape 30.000 de ‘like’-uri.

O mică manifestare a avut deja loc în centrul orașului Hanoi. ‘Primarul din Hanoi a cerut oprirea tăierii copacilor’, a anunțat în final cotidianulVnExpress, vineri.

În mod oficial, era vorba despre ameliorarea securității pe drumurile publice, însă autoritățile sunt suspectate că au vrut să facă profit din vânzarea de lemn. ‘Numeroși copaci din oraș sunt centenari și lemnul lor este prețios’, estimează Thanh Nien.

Facebook a fost blocat în trecut în Vietnam, însă premierul Nguyen Tan Dung a apărat în ianuarie utilizarea rețelelor de socializare în scopuri de comunicare pentru regimul comunist vietnamez, cu partid unic. Partidul deține controlul asupra tuturor mass-media și mulți vietnamezi preferă să se informeze de pe internet.

Vietnamul este în mod regulat denunțat pentru încarcerarea de militanți sau bloggeri.

AGERPRES/(AS — autor: Adriana Matcovschi, editor: Mariana Ionescu)

Foto: (c) Adrian CUBA / Arhiva AGERPRES

Conferința Națiunilor Unite asupra mediului înconjurător de la Rio de Janeiro a adoptat, la 22 decembrie 1992, hotărârea prin care ziua de 22 martie devenea Ziua mondială a apei (World Water Day) (rezoluția 47/193).

Obiectivul marcării acestei zile este de a sensibiliza populația atât în privința potențialului pentru o cooperare extinsă, cât și asupra răspunsurilor la provocările cu care se confruntă managementul resurselor de apă, având în vedere creșterea cererii de acces la apă și la serviciile în domeniu.

În prezent, Ziua mondială a apei este sărbătorită în întreaga lume în fiecare an, aducând în centrul atenției diferite aspecte. Tema pentru 2015 este ”Apa și dezvoltarea durabilă”. Potrivit www.unwater.org, apa este la baza dezvoltării durabile. Resursele de apă și gama de servicii pe care le furnizează susțin creșterea economică, reducerea sărăciei și durabilitatea mediului. De la securitatea alimentară și energetică până la sănătatea umană și a mediului, apa contribuie la îmbunătățirea bunăstării sociale.

Apa este un element central în cultura și religia tuturor civilizațiilor, fiind, de-a lungul secolelor, un element esențial al dezvoltării societății. Tradițiile culturale și valorile sociale determină modalitatea în care oamenii percep și gestionează apa în diferite regiuni ale lumii.

Apa este esențială pentru sănătate. Organismul uman poate rezista câteva săptămâni fără mâncare, dar doar câteva zile fără apă. Apa este esențială pentru supraviețuirea noastră. Spălarea regulată a mâinilor este, de exemplu, unul dintre cele mai bune moduri de a evita îmbolnăvirea și de a preveni răspândirea germenilor.

Corpul uman, în medie, este alcătuit din 50-65% apă. În fiecare zi, fiecare persoană are nevoie de acces la apă pentru băut, gătit și igienă personală. Organizația Mondială a Sănătății recomandă 7,5 litri pe cap de locuitor pe zi, pentru a îndeplini cerințele minime ale oamenilor. O cantitate de aproximativ 20 de litri pe cap de locuitor pe zi va asigura nevoile de igienă personală și igiena produselor alimentare de bază.

În ciuda realizărilor impresionante din ultimul deceniu, 748 de milioane de oameni încă nu au acces la surse sigure de apă potabilă și 2,5 miliarde de persoane nu au acces la facilități privind salubritatea. De resursele de apă depinde funcționarea ecosistemelor și circuitul apei este esențial pentru realizarea gestionării durabile a apei.

Fiecare produs fabricat are nevoie de apă. Unele industrii consumă mai multă apă decât altele. Spre exemplu, pentru a produce o coală de hârtie, sunt necesari 10 litri de apă, iar pentru fabricarea a 500 grame de plastic e nevoie de 91 de litri de apă. Se estimează ca cererea de apă globală pentru procesul de fabricație din industrie să crească din 2000 până în 2050 cu 400%, ceea ce reprezintă foarte mult comparativ cu alte sectoare economice.

Apa și energia sunt într-o strânsă legătură, deoarece este nevoie de apă pentru a genera energie, iar energia este necesară pentru a furniza apă. În prezent, mai mult de 80% din generarea de energie electrică se bazează pe electricitate termică. Apa este încălzită pentru a crea abur pentru generatoare electrice. Sunt necesare, de asemenea, miliarde de litri de apă pentru răcire.

Apa este necesară și în asigurarea alimentației, pentru irigațiile plantelor folosite în alimentație, pentru asigurarea apei necesare animalelor și păsărilor, pentru procesul de fabricație a produselor alimentare. Un studiu al ONU relevă că pentru a produce două fripturi e nevoie de 15.000 de litri de apă.

În 2013, a fost marcat Anul internațional pentru cooperare în domeniul apei, proclamat de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 65/154, la 11 februarie 2011.

Pentru Ziua mondială a apei din 2015, UN-Water a identificat provocările viitoare și a stabilit teme pentru anii următori.Tema Zilei mondiale a apei în 2016 va fi “Apă și locuri de muncă”, în 2017 — “Apa menajeră” și în 2018 — “Soluții naturale pentru apă”.

În mesajul Secretarului General al ONU pentru Ziua mondială a apei în 2015, se arată că ONU pregătește adoptarea unei noi agende de dezvoltare durabilă. ”Ziua mondială a apei evidențiază rolul esențial și cel de interconectare al apei. Ne bazăm pe apă pentru sănătatea publică și progres echitabil, apa este esențială pentru securitatea alimentară și energetică, precum și pentru funcționarea industriilor. Schimbările climatice, cererea tot mai mare de resurse de apă din agricultură, industrie, precum și poluarea în creștere în multe domenii duc la accelerarea apariției unei crize de apă care poate fi abordată și rezolvată doar prin politici și planificare globală transsectorială — la nivel internațional, regional și global”, se arată în mesajul de pewww.unwater.org.

În București, cu prilejul Zilei mondiale a apei, a fost organizat, la 19 martie 2015, evenimentul cu tema ”Apa și dezvoltarea durabilă”, organizat de Administrația Națională ”Apele Române”, cu participarea ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Leocadia Gavrilescu, a președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a multiplului campion olimpic Ivan Patzaichin, din partea Asociației “Ivan Patzaichin — Mila 23”, și a altor personalități din mediul științific și academic, reprezentanți ai autorităților competente.

AGERPRES/(Documentare — Daniela Dumitrescu, Marina Bădulescu; editor: Andreea Onogea)

APA – Marele Mister (documentar despre APA) – 2006

Un film documentar fascinant dezvaluie descoperirile despre APA, cea mai uimitoare substanta din lume insa foarte putin studiata.

Foto: (c) Americanathleticinstitute.org

Cleopatra, care a rămas până în zilele noastre un simbol al frumuseții feminine, obișnuia să-și îngrijească pielea făcând băi în lapte sau în vin. Mai târziu, în secolul al XVI-lea, în urma căsătoriei Caterinei de Medici cu regele Franței, Henric al II-lea (1533), aceasta l-a luat cu ea din Italia și pe parfumierul ei de încredere, Renato Bianco, cunoscut ca René Florentinul. Acesta promova o rețetă de frumusețe care a ajuns repede la modă: pentru întinerirea pielii și pentru înviorarea coloritului acesteia, se spăla fața mai întâi cu apă caldă, iar apoi cu vin roșu. În secolul al XVII-lea, la curtea regelui Ludovic al XIV-lea era la modă aplicarea vinului vechi pe față, pentru a-i da o tentă strălucitoare.

Strugurii și vinul sunt produse naturale cunoscute pentru aportul de antioxidanți adus în organism. Cosmeticele având la bază aceste produse au cunoscut o creștere accentuată în ultimii ani, fiind apreciate pentru rolul benefic în îngrijirea pielii și a tenului. Produsele vitivinicole au un conținut ridicat de substanțe deosebit de utile pentru sănătatea pielii, drept pentru care au fost create multe produse de îngrijire pe bază de struguri, ulei din semințe de struguri, must și vin. Datorită conținutului de resveratrol, acestea stimulează longevitatea pielii. Resveratrolul este un compus descoperit în struguri, în special în cei negri, care se află îndeosebi în pielița boabelor și în semințe, prezent, de asemenea, în vinul roșu. Este considerat a avea proprietăți miraculoase. Este un bun antioxidant, cardioprotector, antiviral, antiinflamator, chimioprotector etc. În ultimii ani, resveratrolul a devenit un compus de bază atât al unor produse medicale, cât și cosmetice.

Strugure negru
Foto: (c) Andreea ONOGEA / Arhiva AGERPRES

Strugurii și mustul pot fi folosiți pentru măști, adaptate fiecărui tip de ten în parte. Conțin zaharuri ușor asimilabile (glucoza și fructoza), cu rol în nutriția pielii, acizi (tartric, malic, citric), taninuri cu acțiune antiseptică, vasoconstrictoare și astringentă, vitamine (A, B1, B2, PP, C), săruri minerale (potasiu, mangan, calciu, magneziu, sodiu, fier, clor, siliciu etc.), prin urmare au efecte protectoare, antioxidante, regeneratoare și hrănitoare. Antioxidanții întăresc membranele celulare și protejează celulele împotriva oxidării de către radicalii liberi.

Conform prof. dr. Liviu Dejeu, semințele de struguri conțin importante cantități de procianidine, care acționează ca antioxidanți, au o putere protectoare de 50 de ori mai mare decât vitamina E și sunt mai active decât vitamina C. Semințele de struguri au o paletă largă de utilizare în cosmetică: băi, masaje, creme împotriva descuamării, creme pentru bărbierit, aromoterapie etc. Uleiul din semințe de struguri presat la rece contribuie la hidratarea pielii, îi redă elasticitatea, diminuând astfel ridurile. De asemenea, uleiul din semințe de struguri conține acid linoleic în proporție de 69-78%, care nu este sintetizat în organism și a cărui carență poate duce la o piele uscată și la alergii. El reduce pierderile de apă din piele și are calități nutritive, este astringent, tonifică și întărește țesuturile. Este folosit în multe creme, loțiuni, rujuri, produse pentru întreținerea părului, geluri de duș, spumante de baie, fiind ușor absorbit în piele, cu efecte de catifelare. Este folosit și pentru tratarea rănilor și a arsurilor solare, fiind un agent natural antiinflamator. Crema de picioare pe bază de ulei din semințe de struguri ameliorează circulația sangvină și tonusul vaselor de sânge, are efect de regenerare, vindecă ușoarele rugozități, are și un efect relaxant. Uleiul din semințe de struguri, împreună cu germeni de grâu, frunze de iederă, anason și rozmarin, se poate folosi în masaje împotriva celulitei.

Struguri albi
Foto: (c) Bogdan DUMITRESCU / Arhiva AGERPRES

Săpunul pe bază de struguri, combinat cu uleiul de măsline, datorită conținutului strugurilor în flavonoizi, are proprietăți antioxidante, de hrănire și catifelare, păstrând pielea tânără și frumoasă.

Pentru îngrijirea părului se recomandă folosirea uleiului din semințe de struguri, care-l hidratează și îi adăugă luciu. De asemenea, pentru a acoperi primele fire albe sau pentru a le da ușoare reflexe, se pot face frecții cu un macerat din vin cu rădăcini de rubarbă și flori de mușețel sau tinctură de vin cu coajă verde de nucă. Dintr-o infuzie de urzici și rădăcină de săpunariță în vin alb se poate obține o loțiune antimătreață.

Pentru îngrijirea feței se folosesc comprese cu vin cu gențiană, comprese astringente din vin cu meișor sau loțiune din vin cu petale de trandafir. Pentru diminuarea ridurilor, se recomandă împachetările cu vin cu Echinaceea, iar cele cu vin roșu sunt recomandate pentru picioarele obosite. Băile în vin roșu sunt recomandate și pentru relaxare, tonifiere, dezintoxicare și împotriva celulitei. Pentru față și gât pot fi folosite măști astringente, regeneratoare, din struguri, sau măști emoliente și de reîmprospătare.

Produsele pe bază de struguri, semințe de struguri, must și vin, au, pe lângă efectele antioxidante, și o acțiune fotoprotectoare, antiinflamatoare, antialergică, protectoare vasculară, cicatrizantă și astringentă, emolientă etc. Se pot aplica pe toate tipurile de piele și concurează cu toate celelalte produse cosmetice existente pe piață.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES ARHIVA

Înființată în anul 1859, Biblioteca Națională își are originea în Biblioteca Colegiului Sfântu Sava din București, una din cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România, dată în folosință în anul 1838, cu un fond de circa 1000 de volume. După 1859, biblioteca a primit statutul și denumirea de Bibliotecă Națională și ulterior, în 1955, de Bibliotecă Centrală de Stat.

Pe parcursul celor peste 100 de ani de existență a purtat mai multe denumiri până în ianuarie 1990, când a devenit Biblioteca Națională a României, având sediul în centrul vechi al Bucureștiului, în Palatul Bursei, aproape de Piața Universității.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA

Noul sediu al Bibliotecii Naționale din B-dul Unirii este o clădire a cărei construcție a început în anul 1986, dar a fost abandonată după Revoluția din 1989. În anul 2004 s-a făcut o revizie a proiectului arhitectonic inițial, iar în 2006 Ministerul Culturii a decis transformarea construcției în centru cultural și Bibliotecă Națională.

Lucrările efective au început în primăvara anului 2009, noul sediul fiind inaugurat la 23 aprilie 2012. Pentru finalizarea noii construcții s-a urmărit îndeaproape conformarea volumetrică a clădirii începute înainte de 1990, noua fațadă de sticlă fiind o dedublare ce lasă să transpară deformat vechea fațadă. Suprapus apar elemente de limbaj ale epocii digitale (serigrafii pe sticlă cu texte din cărți și imagini ale caselor care s-au demolat). Costul final al investiției s-a ridicat la peste 100 milioane de euro, iar șeful de proiect al construcției a fost arhitectul Eliodor Popa.

Macheta noului sediul al Bibliotecii Naționale a României
Foto: (c) VLAD STAVRICA / AGERPRES ARHIVA

Lucrări de refacere, reamenajare și refunctionalizare la Biblioteca Naționala a României 
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES ARHIVA

Amplasată pe un teren de 54.000 de metri pătrați, clădirea bibliotecii are o suprafață construită de peste 15.000 de metri pătrați, are un atrium înalt de 30 de metri, șapte niveluri supraterane și două subterane, lifturi și pereți din sticlă, podele și plafoane din sticlă luminate cu leduri.
Deschiderea oficială a noului sediu al Bibliotecii Naționale a României
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES ARHIVA

Biblioteca dispune de 14 săli de lectură, șase săli de conferință, librării, săli de proiecții, expoziții, dar și de săli de audiții sau cafenele, precum și de 300 de locuri de parcare. Colecțiile sale cuprind peste 10 milioane de unități bibliografice cu caracter enciclopedic, organizate în fonduri curente — publicații românești și străine (cărți, ziare și reviste) — și fonduri ale colecțiilor speciale (bibliofilie, manuscrise, arhiva istorică, periodice românești vechi, stampe, fotografii, cartografie, audio-vizual).

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES ARHIVA

În clădire funcționează și Centrul Național de Patologia și Restaurarea Documentelor.

Asigurând accesul liber la colecțiile sale, Biblioteca Națională a României are ca misiune identificarea, dezvoltarea, organizarea, conservarea, cercetarea, comunicarea și punerea în valoare a tezaurului cultural național scris.

AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, redactor foto: Mihaela Tufega; editor: Andreea Onogea)