Vedere panoramică din avion — Luxemburg

Imagini din Luxemburg


Având o suprafață de 2.586 kmp și o populație de 536.061 de locuitori (2014) potrivit worldpopulationreview.com, Marele Ducat de Luxemburg este situat în Europa Occidentală și se învecinează cu Belgia la Nord și Vest, Franța la Sud și Germania la Est.

Imagini din Luxemburg


Imagini din Luxemburg


Bogat în peisaje naturale pitorești, văi și coline maiestuoase și o multe de atracții turistice istorice, Marele Ducat de Luxemburg are un număr important de castele. În ciuda aspectului compact și dens, vizitatorii sunt impresionați de varietatea de păduri, podgorii și formațiuni stâncoase spectaculoase, dispuse la o distanță mică una de cealaltă.

Imagini din Luxemburg


Marele Ducat de Luxemburg are capitala la Luxemburg și are o populație de 76.684 locuitori (2015) potrivit worldpopulationreview.com. Celelalte orașe mai mari sunt: Esch-sur-Alzette, Differdange, Dudelange, Petange și Sanem.

Imagini din Luxemburg


Imagini din Luxemburg


Capitala este împărțită într-un număr distinct de districte, divizare făcută cu ajutorul cheilor spectaculoase ale văilor râurilor Alzette și Pétrusse. În partea de nord-vest se află centrul vechi al orașului ce include piețe elegante, biserici impozante, magazine, cazemate (rețele subterane de tuneluri folosite în vechime pentru apărarea orașului) și străzi șerpuitoare, acoperite cu piatră de pavaj, potrivit globi.ro. În partea de nord-est se regăsește aria mai modernă a platoului Kirchberg, gazda mediului de afaceri luxemburghez și a mall-urilor de cumpărături.

Cele trei districte superioare sunt împărțite de valea râului Pétrusse, iar cele două districte inferioare Grund și Clausen de valea Alzette. Primul dintre acestea include o serie de baruri, restaurante și muzee, cel din urmă cuprinzând Rives de Clausen, principala zonă de distracții a orașului, populară în rândul tinerilor pentru viața de noapte.

În ciuda aspectului calm de centru financiar și sediu al unor instituții europene, capitala reprezintă un loc plin de viață. Totodată este un important centru bancar și administrativ. Printre industriile bine dezvoltate se numără cele ale fierului, oțelului, mobilei, bunurilor din piele, textilelor, berii și mâncării.

În orașul Vechi se găsesc: Piața Armelor — o piață animată, ocupată vara de cafenele; Palatul Municipal; Piața Wilhelm — unde se află Primăria, din anul 1830, și statuia marelui duce de Luxemburg, Wilhelm II al Olandei; Platoul Sf. Spirit — punct de belvedere; Monumentul Solidarității Naționale; Bock — stânca pe care a fost construit primul castel al ducatului, fortificațiile și cazematele; Turnul Iacob; statuia lui Goethe; clădirea Consiliului de la Corniche — aflată pe marginea vechilor fortificații, fiind denumită “cel mai frumos balcon al Europei”, potrivit turistik.ro.

Alte obiective turistice sunt Teatrul Capucinilor; Galeria de Arta A Tunnel; Podul Adolf; Palatul Marilor Duci; Catedrala Notre Dame; Muzeul Național de Artă și Istorie; Piața Constituției; Capela St. Quirin.

AGERPRES/(Documentare — Suzana Cristache Drăgan, editor: Marina Bădulescu)

Captură foto: (c) Carl Mullen / YouTube

Insula a fost descoperită de exploratori irlandezi în jurul secolului al IX-lea. Cei dintâi coloniști au fost celții, cărora le-au urmat vikingii, în anul 874. În anul 930, potrivit mae.ro, a fost înființat cel mai vechi sistem parlamentar al Europei (Althingi), care a marcat sfârșitul perioadei de colonizare.

Perioada de independență a Islandei, până în secolul al XIII-lea, când a trecut sub stăpânire norvegiană, a fost cea mai rodnică din punct de vedere cultural și spiritual. În 1397, prin Uniunea Kalmar, Islanda a trecut sub autoritatea Coroanei Daneze. Între secolele XV — XVIII, molimele, exploatarea comercială și catastrofele naturale au redus populația Islandei la mai puțin de 40.000 de locuitori.

Revigorarea națiunii islandeze s-a produs abia în secolul al XIX-lea. Întrerupte de regele danez la 1800, întrunirile Althingi-ului au fost reluate în 1843, odată cu renașterea naționalismului islandez. În 1874, Islanda a adoptat o constituție proprie.

La 1 decembrie 1918, Danemarca a recunoscut Islanda ca stat suveran. Islanda și-a declarat deplina independență la 17 iunie 1944, la Tingvellir.

Capitala statului este Reykjavik, iar principalele orașe sunt Hafnafjordur, Kopavogur.

Reykjavik, cu o populație de 184.000 de locuitori (2014), conform publicației online The World Factbook (www.cia.gov), și o suprafață de 274 kmp, este, totodată și centrul economic, cultural și guvernamental al țării. Orașul a fost fondat în 1786, dar s-a dezvoltat rapid ajungând să fie cel mai important oraș al țării.

Cea mai nordică capitală din lume, înconjurată de fiorduri plutitoare, este un amestec de farmec tradițional și elemente scandinave. Aceasta a fost desemnată de UNESCO drept capitala literaturii, alături de alte patru orașe precum Edinburgh, Melbourne, Iowa și Dublin, potriviticeland.is.

Printre simbolurile orașului se află Althingi, primul Parlament al Islandei înființat la Thingvellir, în anul 930, mutat la Reykjavik, în 1881, într-o clădire de bazalt, Galeria Națională de Artă a Islandei, Muzeul de Fotografie Reykjavik, singurul muzeu independent de fotografie, Radhus, primăria impunătoare care merită vizitată pentru harta uriașă, în relief, a Islandei, Biserica Hallgrímur, Muzeul Sigurjon Olafsson ș.a.

Captură foto: (c) Carl Mullen / YouTube

Clădirea care domină orașul cu înălțimea ei de 73 de metri este Hallgrimskirkja (Biserica Hallgrímur), o biserică luterană faimoasă pentru arhitectura sa, potrivit www.icelandtravel.is. Lucrările au început în 1946 și au durat 40 de ani. Turnul a fost renovat în 2009. Numită după poetul islandez Hallgrimur Petursson (secolul XVII), biserica are o acustică deosebită și împreună cu orga sa (cu o înălțime de 15 metri și o greutate de 25 de tone), formează locul ideal pentru un concert de muzică clasică.

În fața celei mai mari biserici din Islanda, se află statuia vikingului Leifur Eiriksson, primul european care a pus piciorul pe continentul nord-american, în anul 1000, descoperind America mai devreme cu 500 de ani. Impresionanta statuie a fost un dar din partea SUA, pentru a marca, în 1930, împlinirea unui mileniu de la fondarea Parlamentului islandez Althingi.

Observatorul Perlan, cu domurile sale de sticlă argintie, a fost construit în 1988 pe dealul Öskjuhlíđ. Construcție multifuncțională, aceasta servește drept observator, restaurant, centru de conferințe și atracție turistică. Domul este așezat pe 4 rezervoare gigantice de apă ce conțin 4.000 de litri de apă din sistemul geotermal al orașului.

La Muzeul Național din Reykjavik, copiii ”interacționează” cu vikingii, fiind create mici scenete demonstrative despre cum luptau sau petreceau aceștia. Actorii îi poartă din trecut până în prezent, punctând foarte bine momentele de dezvoltare ale Islandei.

Piața Austurvollur, din centrul orașului Reykjavik, este cunoscută din 1930 drept loc pentru adunările publice. Vremea însorită din zilele de vară umple mica piață, dar și cafenelele din jurul său. În luna decembrie, un pom de Crăciun dăruit de vecinii din Oslo este împodobit în piață. Tot aici se află și o statuie a lui Jon Sigurdsson, considerat liderul mișcării de independență din Islanda.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)

Tower Bridge

Situat în vestul Europei este mărginit de Oceanul Atlantic, Marea Nordului, Marea Mânecii, Marea Irlandei, Irlanda. Capitala și principalele orașe sunt: Londra (capitala), Birmingham, Manchester, Liverpool, Leeds, Glasgow, Edinburgh.

Londra reprezintă unul dintre cele mai mari orașe europene, locul unde au loc o serie de evenimente importante și unde se încheie afaceri. Principalele puncte de interes din capitală sunt: Big Ben, Westminster Abbey, Palatul Buckingham, Houses of Parliament, Catedrala Sf. Paul, Turnul Londrei, Observatorul Greenwich, Tower Brigde, Tate Modern, London Eye, Madame Tussauds, British Museum, Covent Garden, Victoria and Albert Museum, Trafalgar Square, Hyde Park, National Gallery, St James’s Park, Piccadilly Circus.

Catedrala Westminster Abbey din Londra

Catedrala Westminster Abbey din Londra


Spațiile verzi ale Londrei sunt, de asemenea, foarte apreciate iar vara în St. James Park se află mulți oameni care citesc presa sau pur și simplu stau întinși la soare. Pentru pasionații de cumpărături Londra oferă posibilitatea petrecerii multor zile la Harrods sau pe Oxford Street, pentru cei ce vor să trăiască o experiență de shopping cosmopolită. Pub-urile, restaurantele și cluburile de noapte cu atmosferă trepidantă reprezintă alte motive pentru care o excursie la Londra nu trebuie ratată.

La origini, Londra a fost o așezare celtă. În anul 43 romanii au fondat orașul Londinium, iar numele acestuia se pare că a dat și numele nativ al orașului, London, deși unele date mai recente arată că London ar putea fi de origine celtă, potrivit turistik.ro. În anul 61, noul oraș roman a fost asediat, prădat și ars până la temelii de către răsculații celți, conduși de regina Boadicea.

După căderea Imperiului Roman, Londinium a fost abandonat; la vest de acesta a apărut în secolul al VII-lea o așezare saxonă cu numele Lundenwic, pe locul unde astăzi se află Aldwych. La începutul secolului al X-lea vechea cetate romană a fost reocupată. Inițial Westminster era un oraș distinct, însă în cele din urmă Londra și Westminster s-au integrat și au evoluat împreună, devenind cel mai mare oraș al Angliei, iar din secolul al XII-lea și capitală a regatului.

Între secolele al XVI-lea și al XX-lea, Londra a înflorit, fiind capitala a Imperiului Britanic. Marele incendiu din 1666 a distrus o mare parte a orașului iar reconstrucția sa a durat peste 10 ani și a fost condusă de Sir Christopher Wren. Cu acest prilej au fost proiectate și construite multe din clădirile emblematice ale Londrei de astăzi.

Creșterea orașului s-a accelerat în secolul al XVIII-lea, astfel că în 1800 Londra reprezenta cel mai mare oraș al lumii. Bombardamentele naziste din timpul celui de-al Doilea Război Mondial au condus, pe lângă pierderea de vieți, la distrugerea multor clădiri vechi. Reconstrucția din următoarea perioadă a oferit posibilitatea folosirii a numeroase stiluri arhitectonice moderne.

Big Ben reprezintă unul unul dintre cele mai importante obiective turistice din Londra, fiind aproape o emblemă a capitalei. Noaptea fațada și ceasurile de pe fiecare față sunt iluminate oferind o imagine încântătoare. Cadranele ceasului au o suprafață de peste doi metri pătrați, iar minutarul are peste 4 metri. Big Ben are un pendul uriaș care este reglat de un sac de monede, potrivit tvl.ro.

Big Ben

Numele de Big Ben nu se refera la turnul ceasului propriu-zis, ci la clopotul de 13 tone din interiorul turnului. Clopotul a fost denumit după primul comisionar care a lucrat la construcție — Benjamin Hall. Acest clopot provine din vechiul palat Westminster fiind dăruit diaconului de la Catedrala Sf. Paul de către William al III-lea.

Prima transmisiune a BBC a fost deschisă de sunetul de la Big Ben în 1923, încă există un microfon în turn conectat la sediul British Broadcasting Corporation (BBC). În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, în 1941, o bombă incendiară a distrus Camera Comunelor parte din Sediul Parlamentului din Londra, însă turnul cu ceas a rămas intact. Sunetul său a fost transmis prin radio poporului britanic și întregii lumi, ca un îndemn la speranță pentru toți cei care l-au auzit.

Catedrala Sf. Paul reprezintă capodopera lui Sir Christopher Wren și este un obiectiv turistic faimos din Londra. Construcția din zilele noastre a înlocuit vechea Catedrală Sf. Paul, care a fost distrusă în timpul marelui incendiu din Londra din anul 1666. Sir Christopher Wren a fost angajat să proiecteze această construcție care urma să o înlocuiască pe cea arsă.

Catedrala Saint Paul

Lucrările au început în anul 1675, prima slujbă a fost ținută în anul 1697 însă abia după 13 ani lucrarea a fost complet finalizată. Interiorul catedralei, ca și exteriorul este dominat de marele său Dom, care încoronează intersecția catedralei. St. Paul’s Cathedral conține multe artefacte și unele monumente ale unor britanici de seamă. În altarul din partea nordică se regăsește Capela Sufletelor, dedicată memoriei lordului Kitchener și a camarazilor săi morți în război. Acest altar conține și un memorial închinat ducelui de Wellington, eroul bătăliei de la Waterloo, tot la Catedrala Sf. Paul aflându-se și monumentul lui Nelson, eroul care a pierit în bătălia de la Trafalgar din 1805. Cripta conține aproximativ 200 de morminte.

Piața Trafalgar situată în partea centrală a orașului reprezintă un obiectiv turistic important din Londra. Construită pentru a-l comemora pe amiralul Nelson, piața a fost botezată după Capul Trafalgar din Spania, locul unde amiralul a câștigat ultima sa bătălie. John Nash este cel care a proiectat piața în anii 1820. Construcția pieței a început în 1829 și a continuat până în anii 1840.

Piața Trafalgar

Galeria Națională ocupă partea de nord a pieței iar în partea de est a Trafalgar Square se găsește Casa Africii de Sud. Trafalgar Square este din anul 1848 locul preferat pentru tot felul manifestanți sau demonstranți care doresc să atragă atenția asupra cauzei pe care o susțin. Statuia ecvestră a lui Charles I se găsește în sudul pieței Trafalgar. În Trafalgar Square, în jurul statuii lui Nelson se află statuile lui Sir Henry Havelock și Sir Charles James Napier, ambii generali din epoca victoriană. Pe altă parte se găsește o statuie a lui George al IV-lea comandată chiar de el.

AGERPRES/ (Documentare — Suzana Cristache Drăgan, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Sursa: Youtube.com

În 1521, Ferdinand Magellan reclama insulele filipineze pentru coroana regelui Spaniei, potrivit www.mae.ro. Mai târziu, spaniolii au început expedițiile de cucerire a acestei țări, pe care o vor denumi Filipinas după regele Filip al II-lea. Prezența spaniolă în Filipine a fost continuu amenințată de incursiuni din afară: de către chinezi și japonezi, iar pe de altă parte de către portughezi, olandezi și englezi, fiecare râvnind la bogățiile acestui arhipelag.

Prin Tratatul de la Paris, care a consfințit încheierea războiului dintre SUA și Spania, aceasta din urmă a cedat suzeranitatea asupra arhipelagului Filipine, Statelor Unite ale Americii. Republica Filipine a protestat, dorind să-și păstreze independența câștigată prin luptă (12 iunie 1898).

Cultura filipineză este diferită, fiind o combinație între cultura estică și cea vestică. Influența spaniolă și cea americană au făcut din Manila și din Filipine un loc exotic, ce merită explorat și vizitat.

Manila este capitala Filipinelor și, totodată, cel mai important centru cultural, educațional, social, politic și financiar al țării, și are o populație de 12.764.000 locuitori (2014), menționează publicația online The World Factbook (www.cia.gov). În plus, aici se găsesc și cele mai importante atracții turistice, precum Muzeul Metropolitan de Artă, Muzeul Național, Palatul Malacanang, Grădina Zoologică și Grădina Botanică, potrivit www.gotravel.ro.

În fiecare an, la Muzeul Metropolitan de Artă din Manila, deschis în 1976, sunt organizate patru mari expoziții. Una dintre expoziții are în centrul său un artist filipinez, iar celelalte, trei artiști internaționali. În cadrul muzeului sunt organizate și expoziții permanente, care promovează și susțin arta contemporană, atât locală, cât și internațională.

Muzeul Național din Manila a fost înființat în 1901, fiind, inițial, un muzeu de istorie naturală și etnografie. În prezent, în cadrul muzeului există expoziții ce acoperă mai multe domenii, precum științele naturale, istoria artei și culturii, istoria arhipelagului filipinez etc.

Palatul Malacanang este reședința prezidențială. Construită în 1750 în stilul spaniol colonial, clădirea are o frumusețe specifică, reprezentând o parte de istorie, după cum menționează site-ul citat.

Grădina Zoologică din Manila se întinde pe o suprafață de 5,5 hectare, în a cărei componență intră și Grădina Botanică Națională. La Grădina Zoologică, inaugurată în 1959, se găsesc aproximativ o mie de animale din 90 de specii. În plus, Zoo din Manila are și un centru de salvare a animalelor. Mascota Grădinii Zoologice este elefantul Mali, adus în 1977, din Sri Lanka, pe când avea trei ani. În Grădina Botanică există, de asemenea, mii de colecții de plante din mai multe zone ale lumii, dar și din regiunea arhipelagului Filipine și sudul Pacificului.

Manila este împărțită în 8 districte — Tondo, Binondo, Santa Cruz, Quiapo, Sampaloc, San Miguel, Intramuros și Ermita.

Intramuros sau ”Orașul Cetate” este unul dintre cele mai spectaculoase locuri ale orașului și face parte din orașul vechi. Construit în 1571, în perioada ocupației spaniole, are clădiri și biserici în stil european, care au fost reproduse și în alte părți ale arhipelagului. Este unul dintre cele mai bine conservate orașe medievale. Aici, temnițe și biserici vechi împart perimetrul cu galerii de artă, teatre și parcuri naturale.

În centrul Intramuros se află Catedrala din Manila, ce aparținea Arhiepiscopiei Catolice din Manila, Biserica Sf. Augustin, cea mai veche biserică de piatră din oraș, și una dintre cele patru biserici baroce din Filipine înscrise pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, Biserica Sf. Sebastian ș.a.

Catedrala din Manila este o catedrală catolică închinată Sfintei Fecioare Maria, un monument extrem de interesant, datorită arhitecturii sale speciale. Catedrala a fost construită în 1571, dar a suferit numeroase modificări de-a lungul timpului. În interior există picturi și numeroase piese de decor impresionante.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Imagine din Moscova

Federația Rusă are ca limite Norvegia și Oceanul Arctic la Nord, Oceanul Pacific și Japonia la Est, RPD Coreeană, China, Mongolia, Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia la Sud, Marea Neagră, Ucraina, Belarus, Letonia, Estonia, Marea Baltică, Finlanda la Vest.

Capitala și principalele orașe: capitala Moscova; alte orașe mari: Sankt Petersburg, Nijnii-Novgorod, Novosibirsk, Ekaterinburg, Samara, Omsk, Celeabinsk, Ufa, Kazan, Perm, Rostov pe Don, Volgograd.

Imagine din Moscova

Clima țării variază de la continentală umedă în majoritatea Rusiei europene, subarctică în Siberia și polară în nordul îndepărtat. Generozitatea, jovialitatea și ospitalitatea locuitorilor compensează răceala climei. De asemenea este țara cu cele mai lungi căi ferate din lume, cel mai aglomerat sistem de metrou și unul dintre cele mai vechi, mari și adânci lacuri, Baikal, potrivit turistik.ro. Pentru cei mai mulți, Rusia este reprezentată de Moscova și Sankt Petersburg, aceste destinații reprezentând sufletul fostei Rusii imperiale. Federația Rusă reprezintă o națiune diversă și plină de vitalitate. Monumentele antice și catedralele, neglijate în timpul comunismului, au fost reconstruite și restaurate, iar artele și literatura și-au recâștigat puterea creatoare.

Imagine din Moscova

Moscova, capitala țării, are o populație de aproximativ 11,5 milioane de locuitori (2010) potrivit worldpopulationreview.com. și orașul cu cel mai mare număr de locuitori din Federația Rusă. Este, de asemenea, cel mai populat oraș din Europa. Prima mențiune documentară a orașului datează din anul 1147, când Iuri Dolgurki, cneaz din Suzdal, întemeiază Moscova, ce va deveni în secolul al XIV-lea, centrul politic și religios al Rusiei.

Între locurile de atracție ale Moscovei amintim: Kremlinul, Piața Roșie, Catedrala Sf. Vasile, Mausoleul lui Lenin, Palatul Tsaritsyno, Opera Bolshoi și Teatrul de Balet.

Kremlinul este situat în inima Moscovei și reprezintă una dintre cele mai interesante structuri arhitecturale și istorice din oraș. A fost construit în anul 1156 și numit Fortăreața Moscovei, structura sa inițială fiind din lemn. Acesta reprezintă un complex fortificat, care include palatele Kremlinului și catedralele Kremlinului, care tronează în Piața Roșie din Moscova. Triunghiul neregulat al zidurilor Kremlinului cuprinde o suprafață de 27,5 hectare, iar piața catedralelor ocupă poziția centrală a Kremlinului. Este înconjurată de șase clădiri, dintre care trei sunt catedrale. Catedrala Adormirii, care a fost terminată în 1479, reprezintă cea mai veche, fiind cea mai mare catedrală din acea vreme și, totodată, biserica de încoronare a țarilor Rusiei. Construcția cu fațadă masivă din calcar, cu cinci turle și cupole aurite, a fost proiectată de către arhitectul Fioravanti. Catedrala Bunei Vestiri, cu nouă cupole aurite, a fost terminată în anul 1489, în timp ce Catedrala Arhanghelului Mihail (1508) se află în partea de sud-est a pieței din Moscova și este necropola a peste 50 de membri ai familiilor imperiale rusești. O altă construcție importantă este Turnul cu clopot al lui Ivan cel Mare care se află în partea de nord-est a Pieței Roșii și are 81 de metri înălțime.

Piața Roșie este situată în partea centrală a orașului și se află localizată în fața zidului de vest al Kremlinului. A fost fondată la sfârșitul secolului al XV-lea și a servit drept loc pentru numeroase evenimente importante, ce au avut loc de atunci în istoria Rusiei.

Piața Roșie din Moscova

Catedrala Sf. Vasile reprezintă unul dintre cele mai frumoase monumente și structuri construite în stilul arhitectural vechi, al Rusiei. Construită între anii 1554-1561 și situată în inima Moscovei, Catedrala este una dintre principalele atracții turistice ale Rusiei. Arhitectura deosebită a catedralei reprezintă punctul principal de interes pentru turiști. Catedrala reprezintă un amestec de culori și turnuri din cărămidă roșie, designul său îmbinând nouă capele individuale, deasupra fiecăreia aflându-se un dom. Fiecare dintre aceste domuri comemorează câte un asalt încununat de succes asupra orașului Kazan. În anul 1588, a noua capelă a fost ridicată pentru a găzdui mormântul celui căruia îi poartă numele, Vasile cel Binecuvântat. Catedrala Sf. Vasile a devenit un simbol al orașului Moscova și un obiectiv turistic important, potrivit turismistoric.ro.


Catedrala Sfantul Vasile din Moscova

AGERPRES/(Documentare — Suzana Cristache Drăgan, editor: Marina Bădulescu)

Imagine din Lisabona

Provincie a Imperiului Roman, Lusitania a fost cucerită în anii 711-718 de arabi. În timpul ”Reconquistei” (secolele IX-XIII), pe teritoriul eliberat de sub dominația arabă a luat ființă, în 1095, comitatul Portugaliei, iar în 1139 — regatul independent portughez, potrivit www.mae.ro. Statul a fost fondat în 1413.

Portugalia a devenit, la începutul secolului al XVI-lea, o mare putere maritimă, punând bazele unui imperiu colonial. A fost anexată de către Spania între 1580 și 1640. În 1910 a fost abolită monarhia, iar Portugalia s-a proclamat republică.

Imagine din Lisabona


În 1974, Revoluția Garoafelor Roșii a pus capăt anilor de dictatură ai lui António de Oliveira Salazar. În același an, este recunoscut oficial dreptul coloniilor portugheze la autodeterminare și suveranitate.

Capitala și cel mai mare oraș este Lisabona, cu o populație de 2.869.000 locuitori (2014), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov); ca principale orașe, amintim: Porto, Setubal, Braga, Coimbra, Evora, Aveiro, Faro.

Lisabona este cel mai vestic oraș al Europei continentale și este situată la vărsarea râului Tejo, pe țărmul Oceanului Atlantic. Vechi oraș european, Lisabona este, în prezent, o importantă metroplă, fiind centrul financiar, comercial, mediatic, educațional și turistic al țării, potrivit www.tap-portugal.ro.

Inima orașului este ”Baixa” sau “Orașul de Jos”, zonă unde se află Castelul Sao Jorge și Catedrala Santa Maria Maior. Cel mai vechi cartier al orașului este Alfama, aproape de râul Tejo.

Imagine din Lisabona


Cel mai cunoscut obiectiv turistic al Lisabonei, Turnul Belem, parte a patrimoniului UNESCO, se află în cartierul Belem situat la vest de centrul orașului. Turnul Belem este o fortăreață gotică pe malul râului, fiind destinată supravegherii intrării în portul orașului, potrivit www.tap-portugal.ro.

Mănăstirea Sf. Ieronim împreună cu biserica din interior a fost ridicată în prima parte a secolului al XVI-lea, în cinstea lui Vasco de Gama, cu ocazia descoperirii Indiei. În fața mănăstirii, pe malul râului se află monumentul descoperirilor.

Mănăstirea Jeronimos din Lisabona

Cartierul medieval al Lisabonei este Alfama, unde străduțele sunt pavate cu pietre, iar casele văruite în alb. Aici se găsește cetatea Sf. Gheorghe, de unde se deschide o panoramă minunată asupra Lisabonei.

Cu un stil total diferit, cartierul Baixa este un obiectiv minunat de vizitat. Cartierul a fost construit în stil neoclasic, fiind caracterizat de bulevarde orientate spre râu, de piețe impozante și străzi perpendiculare. În această parte a orașului sunt multe restaurante, cafenele, aici își petrec serile atât localnicii cât și turiștii. Tot în cartierul Baixa se află și Centrul Lisabonei, Praca da Comercio.

Bairro Alto este partea de oraș aflată deasupra cartierului Baixa, oferind, cu secole în urmă, adăpost muncitorilor și meșteșugarilor simpli. Aici turiștii pot asculta fado, muzica populară portugheză.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)

Captură Foto: (c) storyboard01 / YouTube

Având o suprafață de 449.964 kmp, ocupă cea mai mare parte a Peninsulei Scandinavia, precum și numeroase insule ce însoțesc țărmul Mării Baltice. Situată în Nordul Europei, Suedia este localizată la Vest de Marea Baltică și Golful Bothinia. Se învecinează cu Norvegia (Vest și Nord-Vest), Finlanda (Nord-Est). Are granițe maritime cu Danemarca, Germania, Polonia, Rusia, Lituania, Letonia și Estonia și este legată de Danemarca, la Sud-Vest, prin Podul Oresund.

Captură Foto: (c) storyboard01 / YouTube

Suedia este împărțită în 25 de provincii, care nu au rol politic sau administrativ, ci s-au delimitat pe baza evoluției culturale și istorice. Capitala este Stockholm, iar principalele orașe sunt: Göteborg, Malmo, Uppsala, Linkoping, Norrkoping, Jonkoping, Helsingborg, Östersund.

Capitala Suediei reprezintă unul dintre cele mai frumoase orașe din Europa de Nord, orașul având un aer mult mai continental și cosmopolit decât alte orașe nordice, cu foarte multe atracții istorice. De asemenea, este un oraș civilizat, în care predomină curățenia și ordinea, fiind adesea descris drept Veneția Nordului.

Stockholm are străduțe și piețe vechi de secole răspândite într-un arhipelag de 14 insule. Orașul se află la confluența Lacului Malaren cu Marea Baltică, iar clădirile, palatele, muzeele și aproape toate locurile din Stockholm par să povestească cei 700 de ani de istorie a orașului. Peste 30% din suprafața orașului este formată din căi navigabile și alte 30% din parcuri și spații verzi.

Cele mai importante locuri de vizitat în Stockholm: Muzeul Vasa, Muzeul Skansen, Palatul Regal, Gamla Stan — Centrul Vechi din Stockholm, Primăria, Globe Arena, Drottningholm Palace, Catedrala din Stockholm (Storkyrkan), Palatul Drottningholm (reședința oficială a Familiei Regale Suedeze), Muzeul formației ABBA, Stadionul Ericsson Globe, Muzeul de Arheologie Orientală, Muzeul de Istorie Naturală (situat în apropiere de centrul orașului), Biserica Germană (Tyska Kyrka), Biserica Sfânta Clara.

Captură Foto: (c) storyboard01 / YouTube

Muzeul Vasa a fost deschis, în 1990, cu prezentarea unei impresionante nave de război. În 1625, regele Gustav al II-lea Adolf, membru al dinastiei Vasa, a alocat fonduri pentru construcția a patru nave de război, Vasa fiind prima dintre acestea. La acea vreme reprezenta cea mai mare navă ce fusese vreodată construită în Suedia, potrivit www.tvl.ro. Aproximativ 300 de oameni au construit nava în mai puțin de trei ani. Pe 10 august 1628, după ce a navigat doar 1.300 de metri, nava s-a scufundat, iar 30 de oameni din cei 150 aflați la bord au murit. Nava, deși realizată după tehnici folosite de constructorii de nave olandezi, nu era bine proporționată fiind mult prea grea și prea înaltă pentru carena sa. Abia în secolul al XVII-lea, tunurile au fost recuperate, iar în 1956, arheologul amator Anders Franzen a recuperat o bucată de lemn aparținând navei. Adusă la suprafață la începutul anului 1960, a fost nevoie de multă muncă de restaurare deoarece mii de piese recuperate au trebuit identificate. Reconstituirea navei, care este în proporție de 95% autentică, a continuat până în 1990 când lucrările au fost finalizate. În prezent, reprezintă una dintre cele mai populare atracții din Stockholm. În afara muzeului se regăsesc două nave din secolul 20, respectiv spărgătorul de gheață SS Sankt Erik și nava Finngrundet.

Palatul Regal din Stockholm are o istorie interesantă și găzduiește patru muzee ce dețin exponate de o mare valoare artistică. Schimbarea gărzii regale are loc în fiecare zi și reprezintă un motiv, în plus, pentru turiști de a admira spectacolul acestei ceremonii tradiționale. Palatul Regal din Stockholm reprezintă unul dintre cele mai frumoase și încântătoare palate din Nordul Europei, datând din 1754, potrivit www.travelwiz.ro. Cu toate că, Palatul Drottningholm este reședința oficială a Familiei Regale, Palatul Regal din Stockholm este folosit pentru întâlniri oficiale cu demnitari străini și banchete. Multe dintre cele 608 saloane sunt deschise publicului tot timpul anului. Vizitatorii pot admira Clădirea Statului, Trezoreria Regală, Apartamentul Ordinul Cavaleriei, Muzeul de Antichități Regele Gustav al III-lea și Capela Regală. În cadrul Palatului Regal regăsim mai multe muzee. Muzeul Tre Kronor, care prezintă istoria medievală a palatului, expune o serie de obiecte care au fost recuperate din ruinele castelului. O serie de statui din Roma aduse de regele Gustav al III-lea sunt expuse în Muzeul de Antichități Gustav al III-lea, care ocupă un etaj al aripii de nord-est. Livrustkammaren (Arsenalul Regal) de la Slottsbacken are o impresionantă colecție de arme, armuri, trăsuri și costume istorice, iar Trezoreria (Skattkammaren) din partea de sud a palatului, expune bijuteriile coroanei și alte comori, precum sabia regelui Gustav Vasa.

Complexul Skansen este format din cel mai vechi muzeu în aer liber și din Stockholm Zoo, fiind situat pe insula Djurgarden. Acesta oferă vizitatorilor priveliști încântătoare asupra întregii capitale, fiind locația perfectă pentru a petrece timpul într-un mod plăcut alături de prieteni sau familie.

Peste 100 de ferme și locuințe au fost transportate în această locație fiind refăcute pentru a reda cât mai bine specificul fiecărei zone din care au fost aduse. Meșteșugurile tradiționale sunt reprezentate de ateliere de tinichigerie, de sticlărie, de olărit, dar mai există și o brutărie, un conac auriu, conacul Skogaholm și o biserică din lemn din secolul al XVIII-lea. De asemenea, la Stockholm Zoo se regăsesc toate animalele specifice Scandinaviei: elani, urși, râși, lupi, vulpi, dar și animale din alte zone ale lumii.

AGERPRES/ (Documentare — Suzana Cristache Drăgan; editor: Irina Andreea Cristea)

Istoria Italiei are o importanță deosebită în ceea ce privește dezvoltarea culturală și socială a lumii mediteraneene. Această parte a lumii a fost dominată pe rând de civilizația etruscă, greacă și romană, și apoi de Evul Mediu, cu epocile ”Comunelor” și principatelor. Umanismul și Renașterea, succesiv, au contribuit în mod definitoriu la formarea spiritualității europene.

Italia a devenit stat-națiune în 1861, când cea mai mare parte a statelor Peninsulei au fost unite de regele Victor Emanuel al II-lea din dinastia de Savoia, potrivit www.mae.ro. O contribuție însemnată la unificarea Italiei au avut-o contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al regatului, și generalul Giuseppe Garibaldi. Roma a rămas încă un deceniu capitală a Statului Papal, devenind parte a Regatului Italiei la 20 septembrie 1870, data unificării complete a Italiei.

Pod în Roma

Italia a participat alături de Antantă în Primul Război Mondial. Mai târziu, dictatura fascistă a lui Benito Mussolini, instaurată în 1922, a condus la o alianță dezastruoasă cu Germania nazistă și Japonia (Axa Berlin-Roma-Tokyo) și la înfrângerea Italiei în cel de-al Doilea Război Mondial.

Pe 2 iunie 1946, s-a stabilit prin referendum abolirea monarhiei și proclamarea republicii. La 1 ianuarie 1948 a fost adoptată noua constituție republicană.

Ca centru al vastului Imperiu Roman, peninsula italică a moștenit un patrimoniu arheologic, cultural și literar uriaș. Mai mult decât atât, a fost leagănul Umanismului medieval și al Renașterii. Gândirea politică, filosofia și arta europeană s-au dezvoltat considerabil datorită contribuției unor personalități marcante precum Niccolo Machiavelli, Dante Alighieri, Petrarca, Leonardo da Vinci, Galileo Galilei, Botticelli, Michelangelo, Rafael, Caravaggio, Verdi, Puccini și mulți, mulți alții.

Situată pe malul fluviului Tibru, în partea centrală a țării, Roma este capitala Italiei și are o populație de 3.697.000 de locuitori (2014), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov).

Roma, cunoscută și sub denumirea de Caput mundi (Capitala lumii), Citta Eterna (Orașul etern) sau, pur și simplu, l ‘Urbe (Orașul), este o capitală europeană modernă și cosmopolită. Întregul centru istoric al Romei se află sub protecția patrimoniului mondial UNESCO.

Conform legendei, Roma a fost întemeiată de gemenii Romulus și Remus în anul 753 î.Hr., dar mai multe dovezi arheologice sprijină teoria conform căreia Roma s-a dezvoltat pornind de la așezările pastorale aflate pe Dealul Palatin, construite în zona viitorului Forum Roman, și care au stat la baza noului oraș în secolul VIII î.Hr.

Roma istorică, întinsă pe cele șapte coline, a fost locuită încă din Epoca Bronzului (cca 1500 î.Hr.), iar cetatea a fost politic unificată pe la începutul secolului VI î.Hr, potrivit volumului ”Enciclopedia Universală Britanica” (2010). A fost capitala Imperiului Roman. Romanii au cucerit treptat Peninsula Italică, și-au extins dominația în tot bazinul Mării Mediterane, lărgindu-și imperiul până în Europa continentală. Sub conducerea lui Pompei și a lui Iulius Caesar, influența Romei s-a extins până în Siria, Ierusalim, Cipru și Gallia.

După bătălia de la Actium, toate teritoriile romane au fost controlate de Octavianus (Augustus), primul împărat roman. Fiind capitală imperială, Roma avea să devină locul unor clădiri publice splendide, palate, temple, băi publice, teatre și stadioane. A atins punctul culminant al măreției și al populației antice la sfârșitul primului secol și începutul celui de-al doilea d.Hr. A rămas capitala Imperiului Roman până în momentul în care împăratul Constantin cel Mare a creat încă una la Constantinopol (în prezent, Istanbul), în 330 d.Hr.. Până la sfârșitul sec. VI, protecția orașului a fost în mâinile Bisericii Catolice care a obținut controlul total abia în secolul XV.

Orașul a înflorit în timpul Renașterii și a fost capitala statelor Papale și a Papalității. În 1870 a devenit capitala Italiei unite. A fost transformată într-o capitală modernă în anii 1920-1930, fiind centrul administrativ, cultural și de transport al Italiei.

Printre monumentele istorice cele mai faimoase ale Romei și Italiei, deopotrivă, se numără Colosseumul și Columna lui Traian.

Colosseum

”Il Colosseo” era cunoscut în antichitate sub numele de Amphiteatrum Flavium și a fost ridicat între 70-82 d.Hr., în timpul domniei împăraților Vespasian și Titus din familia Flavia, conform volumului amintit mai sus. Termenul Colosseum a început să fie utilizat după secolul VIII d.Hr., datorită mărimii și capacității sale impresionante (50 000 de spectatori). Spre deosebire de amfiteatrele mai vechi, care erau aproape toate săpate în deal pentru a fi mai rezistente, Colosseumul este o structură de piatră și beton de sine stătătoare, de formă ovală, susținută de coloane. A fost scena luptelor dintre gladiatori, dar și a luptelor dintre oameni și animale. Colosseumul a fost avariat de incendii provocate de fulgere și a fost distrus de cutremure în perioada medievală, dar cel mai rău a fost devastat de vandali. În anii 1990 au început lucrări de restaurare, iar, în 2000, Colosseumul a găzduit pe scenă o serie de piese de teatru, primele spectacole cu public după 1 500 de ani. O nouă serie de lucrări de restaurare au început în 2013. Colosseumul fost declarat monument istoric încă din 1744 printr-un edict papal.

Columna lui Traian din Roma

Columna lui Traian este un monument artistic de prim ordin, o mărturie a geniului artiștilor romani sau greco-romani de la începutului secolului II d.H. Monumentul inaugurat la 13 mai 113, a fost construit de arhitectul Apolodor din Damasc, la ordinul Senatului roman, fiind celebru pentru imaginile, sculptate în relief, înfățișând cele două războaie dacice purtate de împăratul Traian (101-102 d.H. și 105-106 d.H.).

Columna lui Traian din Roma


Coloana se înalță deasupra unui soclu cu latura de 5,48 m și e construit din patru rânduri de câte două blocuri mari de piatră. Pe acest soclu se înalță fusul, compus din 19 tamburi uriași din marmură de Carrara; din ei, 17 sunt împodobiți cu reliefuri, unul în formă de cunună de lauri, servește drept bază pentru fusul coloanei, iar ultimul drept bază pentru capitelul ei Doric. Înălțimea totală a Columnei Traiane, fără statuie, este de 39,83 m. Banda sculptată are o lungime de 200 m; pe ea sunt reprezentate 124 de episoade din războaiele dacice și peste 2 500 de figuri. Basoreliefurile Columnei prezintă detalii importante despre îmbrăcăminte, armament, fortificații, harnașament, și mai ales despre figurile personajelor. O copie în mărime naturală a Columnei, realizată între anii 1939-1943, se află expusă din 1972 în lapidariumul Muzeului Național de Istorie a României din București.

Alte obiective turistice în Roma: Bazilica Santa Maria Maggiore, Bazilica Sf. Petru, Capela Sixtină, Fontana di Trevi, Pantonul, Fontana dei Fiori, Forul lui Augustus și Forul lui Traian, Arcul lui Costantin, Piazza Venezia, Piazza Navona, Muzeul Capitoliului, Capitoliul, Palatul Montecitorio, Forul Imperial, Forumul Roman, Bazilica Santa Francesca Romana, Piazza di Spagna, Bazilica și Piața Trinita dei Monti.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)

Sursa: Youtube.com

Etiopia este statul african cu cea mai veche organizare statală independentă potrivit volumului ”Mica Enciclopedie de Istorie Universală” (2002). În Antichitate, teritoriul Etiopiei a fost influențat de civilizațiile egipteană, apoi elenistică. Creștinismul (monofizit) a devenit în secolul IV, religie de stat. Statul feudal etiopian, un adevărat bastion creștin, s-a constituit în secolul XIII, și a rezistat cu succes, în secolele XV-XVI, invaziei triburilor galla, sprijinite de turcii otomani.

Negusul Theodoros II (1855-1868) a reunificat și centralizat statul, respingând tentativele anexioniste britanice. Italia a declarat, în 1890, litoralul etiopian, sub numele de Eritreea, colonie, dar încercarea de ocupare a întregii țări a eșuat în urma victoriei repurtate în Bătălia de la Adua (1 martie 1896) de către negusul Menelik II (1899-1913), ”părintele Etiopiei moderne”. Tratatul italo-abisinian de la Addis Abeba (26 octombrie 1896) a recunoscut independența statală a Etiopiei. Victimă a agresiunii italiene inițiate de Mussolini în 1935-1936, Etiopia s-a eliberat cu sprijin britanic, în 1941, de sub ocupația străină.

Capitala și cel mai mare oraș al Etiopiei, Addis Abeba sau Addis Ababa, este așezat pe un platou, în centrul geografic al țării, la o altitudine de 2 450 m. Are o suprafață de 527 kmp și o populație de 3 168 000 milioane locuitori (iulie 2014, ”The World Factbook” — www.cia.gov).

Orașul a fost fondat în 1887 ca o consecință a așezării necorespunzătoare pe care o avea fosta capitală, Entoto, aflată pe muntele cu același nume. A fost capitala Africii de Est Italiene între 1935 și 1941.

Addis Abeba, principal centru economic și cultural al Etiopiei, este supranumit și capitala politică a Africii datorită importanței sale politice, diplomatice și istorice pentru continentul african. Aici se găsesc sediile mai multor agenții specializate ale ONU, printre care Comisia Economică pentru Africa a Națiunilor Unite (UNECA), dar și Centrul de Conferințe al Națiunilor Unite (UNCC-AA).

Sursa: Youtube.com

Principalele obiective turistice ale capitalei etiopiene sunt, potrivitinfotour.ro: Muzeul Național al Etiopiei, Muzeul de Etnologie, Muzeul Național Poștal, Muzeul Căilor ferate, Piața Merkato (cea mai mare piață în aer liber din Africa), Catedrala Sfânta Treime (la un moment dat cea mai mare biserică ortodoxă din Etiopia), Catedrala Sfântul Gheorghe, Palatul Național (reședința președintelui etiopian), Teatrul Hager Fikir (cel mai vechi teatru din țară), clădirea Parlamentului, vechiul palat imperial Menelik (sediu al Guvernului) etc.

În interiorul Muzeului Național sunt expuse descoperiri arheologice și istorice, reprezentativă fiind replica fosilei ”Lucy”, descoperită în 1974, un australopitec ce a trăit acum 3 milioane de ani.

În campusul principal al Universității Addis Abeba se află Muzeul Etnologic, care alături de Institutul de Studii Etiopiene păstrează resursele culturale și istorice ale țării. Muzeul conține colecții complete, care descriu aproape toate grupurile tribale din Etiopia, prezentând astfel o vedere de ansamblu asupra istoriei, culturii și tradițiilor poporului etiopian.

Catedrala Sfânta Treime a fost ridicată cu ocazia eliberării Etiopiei de sub guvernarea italiană. Totodată, catedrala este și cel de-al doilea lăcaș de cult din întreaga Etiopie, ca importanță, după Biserica Sfânta Maria din Axum. Stilul baroc al acesteia o face unică în Etiopia și Africa. Aici se pot vedea cărți aparținând familiilor imperiale, statui grecești, vitralii cu scene din vechiul și Noul Testament, precum și cripta împăratului Haile Silassie I și a soției sale, ctitorii catedralei.

În schimb, Catedrala Sf. Gheorghe este o construcție tipică, tradițională etiopiană. Împăratul Menelik II a construit această biserică octogonală, în 1896, după victoria asupra italienilor din bătălia de la Adua. Pictura bisericească din această catedrală atrage atenția vizitatorilor, fiind realizată atât în stil tradițional, cât și în stil modern.

O altă construcție impresionantă este Biserica Be’ata Mariam sau Mausoleul Menelik. A fost ridicată în 1911, fiind o clădire pătrată din piatră de granit, cu o cupolă centrală și alte patru la colțuri. Aici se află osemintele împăratului Menelik II, ale soției sale Taytu și ale fiicei Zewditu.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)

Sursa: Irma kalandadze / Youtube

Georgia este o țară din regiunea Caucaz, Eurasia, situată la intersecția Asiei de Vest cu Europa de Est. Georgia se învecinează la Vest cu Marea Neagră, la Nord cu Rusia, la Sud cu Turcia și Armenia, iar la Sud-Est cu Azerbaidjan. Georgia se bucură de o moștenire culturală unică, fiind renumită pentru tradițiile sale. Georgia a reprezentat de-a lungul secolelor obiectul rivalității dintre mai multe imperii, înainte să fie anexată la Rusia, în secolul al XIX-lea.

Sursa: Irma kalandadze / Youtube

Țara beneficiază de un decor natural deosebit, o climă blândă și o varietate de floră și faună bogată. Văile înalte, bazinele hidrografice largi, stațiunile cu ape minerale faimoase, peșterile și cascadele se combină armonios în acest spațiu de o frumusețe aparte, potrivitglobi.ro. Georgia a devenit un centru turistic înfloritor și se mândrește cu câteva dintre cele mai uimitoare frumuseți naturale de pe planetă.

Sursa: Irma kalandadze / Youtube

Situată în Caucaz, Georgia s-a aflat în calea Drumului Mătăsii, care a adus multe culturi diferite la granițele sale. Georgia a fost invadată și ocupată de perși, romani, califi arabi și mongoli. Mărturia acestui fapt o reprezintă ruinele arheologice impresionate, unele datând din secolul V IHr., fortărețele și bisericile antice, potrivit turistik.ro.

Bucătăria georgiană îmbină influențe turcești, arabe, grecești și chiar indiene. Mâncarea este adesea condimentată, cu coriandru, tarhon și “khmeli suneli”, un amestec de condimente. O masă festivă tipică include verdețuri și spanac făcute piure și presărate cu semințe de rodie, “khachapuri” (o pâine făcutĂ cu brânză), “satsivi” (carne de pui în sos de alune), “chanakhi” (carne de miel cu tocană de legume), “tolma” (sărmăluțe) și “badrizhani nivrit” (vinete cu usturoi). Vinul reprezintă o parte esențială a mesei iar georgienii prepară o varietate de vinuri roșii (precum Mukuzani) și albe (precum Tsinandali).

Capitala și principalele orașe: Tbilisi (capitala), Kutaisi, Zugdidi, Batumi, Rustavi.

Capitala Tbilisi are o atmosferă mediteraneeană și se află pe malurile râului Mtkvari, într-o vale înconjurată de dealuri. Orașul vechi se întinde la sud de râu și are numeroase biserici cu fresce, case din secolul al XIX-lea cu arcade și galerii la etajul superior, un castel și numeroase cafenele și magazine pentru turiști.

Prima mențiune documentară a orașului Tbilisi datează din anii ’60 ai secolului IV. În acea perioadă, Varaz-Bakur, regele statului georgian Iberia Orientală, care plătea tribut dinastiei persane a Sasanizilor, a ocupat orașul. Perșii, care au sosit în regiune în aceeași perioadă, au construit cetatea Narikala la sfârșitul secolului al IV-lea.

În Tbilisi regăsim parlamentul, guvernul Georgiei și instituții importante precum: Academia Georgiană de Științe, Universitatea de Stat Tbilisi, Universitatea Medicală Georgiană, Universitatea Agrariană Georgiană, Universitatea Tehnică Georgiană, Universitatea Pedagogică de Stat Tbilisi, Conservatorul de Stat Tbilisi, Banca Națională a Georgiei, Biblioteca Națională Publică a Parlamentului Georgian.

AGERPRES/ (Documentare — Suzana Cristache Drăgan, editor: Horia Plugaru)