Aria Naturală Protejată Valea Cetății protejează și conservă elementele naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică, peisagistică deosebite, reprezentate de fenomene carstice (Peștera Valea Cetății, stâncăriile și lapiezurile din Poiana Dracului), arborii seculari, flora, pierderile de apă în ponorul Fundățica, potrivit site-ului oficialwww.pestera-valeacetatii.ro.

Peștera, cu o lungime de aproximativ 958 de metri, a fost deschisă în 1949, când în urma unei explozii hidraulice i-a fost descoperită intrarea. Primul studiu complex al Peșterii Valea Cetății, menționează sursa amintită mai sus, a fost realizat de Margareta Dumitrescu și Traian Orghidan, în 1958, fiind publicate o descriere și o schiță a peșterii. În 1981, 857 m cu o denivelare de 36 m au fost topografiați de o o echipă a clubului de speologie ”Emil Racoviță” din București. În 1988 și 1989 s-au mai adăugat 63 m, respectiv 38 m, cu o denivelare de 38,5 m și o dezvoltare de 958 m.

De-a lungul anilor, datorită accesului necontrolat al vizitatorilor, peștera a suferit un continuu proces de distrugere. Începând cu 2010, peștera a fost supusă unor impresionante lucrări de amenajare. Astfel, au fost construite scări, trotuare, balustrade și a fost instalat un sistem pentru iluminat rece, unic în România, care poate să păstreze același microclimat de 8-9 grade Celsius indiferent de anotimp, au fost montate, totodată, data loggere pentru monitorizarea continuă a temperaturii și umidității relative, dar și a concentrației de CO2 din peșteră.

Site-ul www.pestera-valeacetatii.ro arată că formațiunea se încadrează în categoria cavităților cu ventilație unidirecțională, ceea ce înseamnă că sensul curentului de aer se inversează în funcție de sezon: ascendent iarna și descendent vara. Formele exocarstice observate în interiorul peșterii sunt: lapiezuri, trepte antitetice, ponoare temporar sau permanent active, vale oarbă și depresiune de captare carstică, vale cu aspect de cheie.

Captură Foto: (c) Horatiu Cojan / YouTube

Cel mai important spațiu din peșteră este Sala Mare, cu o înălțime de peste 20 m și aproximativ 2.500 mp. Tavanul Sălii Mari și-a păstrat relativ intactă gama de stalactite, diverse ca aspect și dimensiuni. Pereții sunt acoperiți, în general, cu scurgeri de calcit. În jumătatea sud-vestică a sălii există mari blocuri prăbușite. Tot aici se remarcă un planșeu stalagmitic, cu grosimi de 10 — 40 cm. De aici pleacă, în diferite direcții, galerii secundare de mai multe mărimi.

Pe teritoriul Ariei Naționale Protejate ”Peștera Valea Cetății din Râșnov” sunt întâlnite specii de mamifere: lupul cenușiu, ursul brun, linxul, cerbul, căprioara, jderul de piatră, vidra; de păsări, printre care corbul, cocoșul de munte; specii de amfibieni și reptile: tritonul cu creastă, buhaiul de baltă cu burta galbenă, șopârla, salamandra de uscat (una dintre cele mai colorate specii de salamandră).

În interiorul peșterii, datorită degradării la care a fost supusă aceasta, mai pot fi întâlniți doar liliecii. În prezent, este semnalată o singură specie: liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum) reprezentat de indivizi izolați.

Peștera Valea Cetății este localizată pe povârnișul vestic al Masivului Postăvaru, în bazinul Țării Bârsei, la 3,5 km distanță de Râșnov, la 1,5 km distanță de Cetatea Râșnov și la o altitudine de 790 m (intrarea principală).

Accesul cu mijloace auto se face dinspre șoseaua DN1E Brașov-Poiana Brașov-Râșnov, urmând Valea Cetății, până la confluența ei cu Valea Fundata, unde la kilometrul 19,4 există o parcare special amenajată pentru deservirea ariei naturale protejate. Accesul cu bicicleta și pe jos se poate face din parcarea amenajată, urmând drumul sau poteca de acces amenajată în lungul Văii Fundata sau pe traseele turistice sau tematice dinspre Poiana Brașov, Cetatea Râșnov-Valea Cetății, Bisericuța Păgânilor.

Peștera Valea Cetății este, totodată, și o destinație culturală. Aici, aproape la fiecare sfârșit de săptămână, artiștii de la Filarmonica Brașov susțin câte un concert, în special de muzică clasică, în Sala Mare supranumită și ”Catedrala”, pentru acustica sa deosebită.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)