Dunărea la Cazanele Mari

Este vorba despre Defileul Dunării cu o lungime de 135 km, pornind de la Baziaș și până la barajul lacului de acumulare ”Porțile de Fier” (Gura Văii), construit în perioada 1964-1971.

Cel mai lung defileu din Europa este alcătuit dintr-o succesiune de lărgiri și îngustări (clisuri) determinate de alternanța rocilor, zona cea mai spectaculoasă fiind cea a Cazanelor (9 km) cuprinsă între gurile de vărsare ale râurilor Plavișevița și Ogradena și formată din Cazanele Mari și Cazanele Mici, despărțite între ele printr-un golf semicircular, bazinetul Dubova, potrivit www.cazaneledunarii.com.ro.

În această zonă, Dunărea este forțată să treacă printre munți îngustându-se până la lățimi cuprinse între 180-250 m. Adâncimea apei în această zonă poate atinge 100 m. Totodată, curenții din adâncuri sunt extrem de puternici, la suprafață apa părând că fierbe. Barajul de la Porțile de Fier a mai încetinit din viteza curentului, care depășea 5 m/s (18 km/h).

Zona Cazanelor Mari și Cazanelor Mici din Defileul Dunării a fost declarată de specialiști monument unic al naturii în Europa.

Intrarea în Peștera Ponicova, din apropierea Cazanelor Mari ale Dunării

Cazanele Mari și Cazanele Mici fac parte din rezervația naturală cu același nume, de tip mixt, ce acoperă o suprafață totală de 215 ha, și care este amplasată pe teritoriul localității Dubova, între Valea Ogradena și Ogașul Turcului. Rezervația naturală Cazanele Mari și Cazanele Mici a fost declarată prin Decizia 18/1980 a Consiliului Județean Mehedinți, potrivit www.portiledefier.ro.

Cazanele Mari se întind pe o lungime de 3,8 km, între Plavișevița și bazinetul Dubova, fiind formate din masivul calcaros Ciucaru Mare (318 m), ai cărui pereți abrupți mărginesc latura stângă a fluviului și dealul Știrbatul Mare (Veliki Strbac — 768 m), pe malul sârbesc.

Cazanele Mici, cu o lungime de 3,6 km, se află între bazinetul Dubovei și Ogradena. Ele sunt străjuite de Ciucaru Mic (313 m) și Știrbatul Mic (Mali Strbac — 626 m) pe teritoriul Serbiei.

Cazanele Mici din defileul Dunării, comuna Dubova, jud. Mehedinți

Flora din zona Cazanelor conține multe elemente submediteraneene în amestec cu cele central-europene, printre care: arborete de fag, frasin negru, alun turcesc, gorun, liliac sălbatic, tisa (taxus baccata), considerată un monument al naturii. Alte plante ocrotite în cadrul rezervației mai sunt: laleaua galbenă (tulipa hungarica), stânjenelul de stâncă, clopoțeii Cazanelor, săpunarița roșie, cornutul, colilia, etc.

Mănăstirea Mraconia din zona Cazanelor Dunării — Orșova

În Defileul Dunării mai pot fi vizitate, pe lângă zona Cazanelor, și alte obiective turistice, precum: Statuia regelui dac Decebal, cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa (55 m); Tabula Traiana, care se află pe malul sârbesc al Dunării, un monument vechi de 2.000 de ani, care evocă pe de o parte victoria Împăratului Traian în urma războaielor cu dacii, iar pe de altă parte efortul considerabil depus în realizarea unui drum, în stânca din zona Porților de Fier, pentru ca armata romană să poată ajunge în zona Daciei, înainte de primul război, în anul 101.

Placă memorială romană ‘Tabula Traiana’, inscripție care confirmă terminarea drumului edificat de împăratul Traian pe malul sudic al Dunării

Peștera Ponicova cunoscută și sub numele de Peștera de la Gura Apei sau Peștera liliecilor, are o lungime de 1.666 m și se află pe malul stâng al Dunării, în masivul muntos Ciucaru Mare; accesul în peșteră se poate face prin trei puncte, unul fiind situat la nivelul actual al Dunării, la care se ajunge numai cu barca; Mănăstirea Mraconia se află la 15 kilometri de Orșova, pe malul stâng al Dunării și a fost ridicată pe locul unui fost punct de observație și dirijare a circulației navale în Cazanele Mici.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)