Instantaneu panoramic al Bucurestiului

La nivel mondial, în preajma acestei zile, are loc o conferință online, la care participă experți în domeniu. Anul acesta, conferința se desfășoară în perioada 4-6 noiembrie, și are ca temă “Regenerarea locuințelor — consolidarea comunităților”. În contextul, în care urbanizarea și diferențele economice la nivelul societății înregistrează o creștere, provocarea privind găsirea unei soluții la problema locuințelor ia o amploare fără precedent. Totodată, conferința reprezintă o oportunitate excelentă de a privi asupra planificării urbane dintr-o perspectivă globală, un eveniment care face apel la conștiința cetățenilor și a autorităților publice, în scopul de a atrage atenția privind impactul asupra mediului înconjurător, ca urmare a dezvoltării orașelor și teritoriilor.

Stabilită în 2009, conferința online a fost inițiată de un grup de profesioniști din întreaga lume, care au dorit crearea unei acțiuni la nivel internațional pentru a marca această zi. Conferința a devenit, cu timpul, un eveniment-cheie al principalilor actori în acest domeniu. În 2009, tema conferinței a fost “Rezistența și schimbările climatice”, în 2010 — “Oameni sănătoși, Planetă sănătoasă”, 2011 — “Spații în comunitatea noastră”, 2012 — “Conectarea inteligentă a comunităților”, 2013 — “Apa și planificarea urbană: provocarea”.

În 2014, conferința s-a desfășurat între 5-7 noiembrie și a avut ca temă “Egalitate în interiorul orașului”, care a fost și tema zilei marcată la nivel mondial. Aceasta a subliniat faptul că planurile urbanistice și politicile pentru dezvoltarea urbană curentă realizate în concordanță cu cerințele viitorului, trebuie să aibă la bază principiile fundamentale ale echității, justiției și ale drepturilor omului, la nivelul întregii planete.

Ziua mondială de planificare a orașelor este aniversată începând din 1949, în peste 30 de țări, la inițiativa profesorului Carlos Maria della Paolera, de la Universitatea din Buenos Aires, cu scopul de a veni în sprijinul societății, atât la nivelul cetățenilor, cât și al specialiștilor în urbanism și amenajarea teritoriului, ce caută soluții pentru organizarea orașelor fără afectarea mediului înconjurător. Un susținător puternic al manifestărilor prilejuite de această zi este Societatea internațională pentru planificarea orașelor și regiunilor sau ISOCARP. Fondată în 1965, ISOCARP este o asociație a profesioniștilor cu experiență și înaltă calificare, recunoscuți în domeniul urbanismului, din peste 80 de țări din întreaga lume.

Pe parcursul evoluției sale, omul a avut ca aliat natura, însă, în funcție de împrejurări și necesități, el a luptat împotriva ei sau a folosit-o în interesul său. Dacă lupta cu forțele naturii l-a determinat pe acesta să-și găsească, și apoi să-și îmbunătățească continuu uneltele de lucru, ambianța și locuința (habitatul) nu au rămas nici ele neglijate. Efortul și preocuparea pentru amenajarea urbană au existat încă de la apariția orașelor, din antichitate, dar nu s-a constituit ca o politică publică aparte. Specialiștii de azi fac distincție între “arta urbană” (apărută odată cu primele orașe și vizând organizarea spațiului metropolitan), “urbanificare” (desemnând fenomenul spontan al dezvoltării urbane) și “urbanism” (înțeles ca o voință de a dirija creșterea, dezvoltarea urbană și de a asigura o existență comunitară organizată inteligent), se arată pe www.dezvoltatorimobiliar.ro.

Urbanismul reprezintă ansamblul regulilor care guvernează înființarea, dezvoltarea și amenajarea rațională a aglomerărilor urbane. Ansamblul activităților de organizare a componentelor materiale (cadru natural, resurse economice, cadru construit, populație etc.) ale unităților teritoriale de locuire (sat, comună, oraș, zonă, teritoriu național etc.) în scopul îmbunătățirii calității vieții. O definiție utilă a urbanismului ar trebui să nu denote doar caracteristicile esențiale pe care cel puțin toate orașele le dețin, ci ar trebui să descopere variațiile acestora.

Urbanizarea, pe de altă parte, se referă atât la accentuarea cumulativă a caracteristicilor distinctive ale modului de viață asociat cu dezvoltarea orașelor, cât și la schimbările în direcția stilurilor de viață recunoscute ca urbane, potrivit aceluiași site.

Potrivit estimărilor Națiunile Unite, populația globală a ajuns la 1 miliard în 1804. 123 ani mai târziu, în 1927, a fost de 2 miliarde. După doar încă 33 de ani, în 1960, a ajuns la 3 miliarde. A atins cifra de 4 miliarde, 14 ani mai târziu, în 1974. În 1987, a ajuns la 5 miliarde, apoi, 6 miliarde în 1999, pentru ca, în prezent, să depășim 7 miliarde. Creșterea populației duce la provocări impresionante în managementul urban, provocări precum lipsa locuințelor, infrastructura inadecvată, congestia transportului urban și o calitate scăzută a vieții în mediul urban.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, editor: Marina Bădulescu)