Potrivit unui comunicat al MNIR, transmis marți AGERPRES, micro-expoziția își propune să aducă în atenția publicului două dintre cele mai valoroase piese din colecțiile muzeului, într-o manieră interactivă și scenică, menită să aducă în contact direct iubitorul de istorie cu ecourile unei lumi dispărute. În același timp, această micro-expoziție este un tribut adus scrierii, ca vehicul al memoriei și reper esențial în devenirea umanității.

Tăblițele provin dintr-o categorie aparte de descoperiri, cunoscute în literatura istorico-arheologică de specialitate sub denumirea de Tăblițele Cerate Dacice sau Tripticele Transilvane.

Descoperirea tăblițelor cerate de la Alburnus Maior a fost prilejuită de consolidarea activității miniere în Transilvania, pe baze organizate, care a început în perioada domniilor Mariei Tereza (1740-1780) și a lui Iosif al II-lea (1780-1790), în legătură cu crearea și dezvoltarea Tezaurariatului Montanistic de către Imperiul Habsburgic, precizează MNIR.

“Documente epigrafice deosebite prin unicitatea și prin abundența informațiilor conținute, cele 25 de tăblițe cerate de la Alburnus Maior oferă informații precise asupra realităților economice, a sistemului de habitat, a vieții religioase și a raporturilor juridice care guvernau comunitatea minieră de aici”, mai arată comunicatul citat.
Micro-expoziția va fi deschisă până pe 18 decembrie, mai informează sursa menționată.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Vicențiu Purcărea)