Cultură de muștar

Sursa foto: Captură Youtube

Muștarul este o plantă erbacee anuală, rezistentă, care face parte din familia cruciferelor (Brassicaceae), din care fac parte legume precum varza, broccoli și conopida. Europa și Asia sunt principalele continente pe care se dezvoltă cel mai bine această plantă. Există o mare diversitate de plante de muștar care au fost descoperite până în prezent (circa 40), dar doar 3 dintre acestea sunt larg răspândite. Acestea sunt : muștarul alb (Brassicaceae alba sau Brassica hirta), muștarul negru (Brassicaceae nigra) și muștarul brun (Brassicaceae juncea).

Deși este numit muștar alb, semințele sale rotunde și dure sunt de culoare galbenă, până la cafeniu deschis. Stratul exterior, ca o membrană, este decojit înainte de comercializare. Cu gustul său mai ponderat și durabilitatea sa, este cel mai utilizat pentru a produce muștarul generic și pentru murături. Florile galben-aprins produc păstăi păroase, lungi de 2,5-5 cm, fiecare conținând aproximativ 6 semințe, cu diametrul de 1-2 mm. Cu puțin înainte ca semințele să ajungă la maturitate, plantele sunt recoltate și uscate. Semințele uscate nu au niciun fel de parfum, dar după ce sunt mestecate o vreme eliberează un gust iute-pătrunzător, potrivit site-uluicondimenteweb.ro. Semințele de muștar alb sunt folosite în special pentru prepararea pastelor de muștar, fiind superioare celor de muștar negru și brun, datorită faptului că substanța care le conferă iuțeala (p-hidroxi-benzil-isothiocanat) este non-volatilă și stabilă.

Cultură, flori de muștar

Muștarul negru are florile mai mici, păstăile sunt netede, bombate și produc mai multe semințe. Pe lângă faptul că sunt rotunde și dure, culoarea semințelor acestui soi are o paletă de la cafeniu până la negru. O altă caracteristică a muștarului negru este gustul puternic picant. Muștarul negru este folosit exclusiv ca pastă.

Muștarul brun îl recunoaștem după frunzele rotunjite la bază și subțiri la vârf. Păstăile acestuia au o dimensiune între 3-5 centimetri, iar gustul este asemănător celui alb și negru, singura diferență fiind că, spre deosebire de cel alb, este puțin mai picat. Semințele se pot folosi ca atare, prăjite întregi, pentru a fi adăugate în anumite mâncăruri.

Pastă de muștar

Pasta de muștar este un condiment des folosit în Europa centrală și de nord, foarte potrivit pentru carnea fiartă sau prăjită și pentru mezeluri. Este, de asemenea, foarte des folosită ca ingredient în prepararea sosurilor, întrucât semințele de muștar conțin emulgatori, îmbunătățind nu numai aroma, ci dând și consistență sosurilor. În afară de condiment în sosuri și tocănițe, semințele de muștar au un efect conservant, fiind folosite la prepararea murăturilor sau pentru a “îndulci” anumite preparate acide. Sunt benefice pentru sănătate: triptofanul, considerat “aminoacidul fericirii”, se găsește în cantități importante în semințele de muștar.

Boabele de muștar au în componență: mucilagii, substanțe minerale (sodiu, potasiu, magneziu, selenium, proteine și calciu), acizi grași esențiali (omega-3 și omega-6), fibre alimentare, vitamina A, vitamina C, fier, vitamina D, vitamina B6, vitamina B-12, proteine, uleiuri, un glucozid (sinigrină) și un ferment (mirozină).

În medicină, sunt folosite două soiuri: muștarul alb și muștarul negru. În scop fitoterapeutic, se utilizează semințele (fructele), care trebuie recoltate dimineața sau în zilele înnorate, în lunile iulie sau august. Acestuia i s-au atribuit multe efecte tămăduitoare încă de către cele mai vechi culturi.

Muștarul alb se folosește sub formă de boabe de muștar, iar cel negru sub formă de făină. Esența de muștar intră în compoziția unor medicamente antireumatice și se utilizează la prepararea spirtului de muștar.

Muștarul este un bun laxativ, scade colesterolul, stimulează buna funcționare a circulației sângelui, este un bun antiinflamator și stimulează pofta de mâncare. Semințele de muștar conțin niacină, ce ajută la menținerea unei tensiuni normale. În același timp, niacina ajută la scăderea nivelului de colesterol, protejând arterele împotriva aterosclerozei.

Muștarul are un efect antibiotic și echilibrează tensiunea arterială. Grație conținutului de sulf, semințele de muștar au proprietăți antifungice și antibacteriene, fiind indicate în cazul infecțiilor. De asemenea, este dovedit faptul ca baia cu boabe de muștar este un bun medicament împotriva răcelilor, pune sângele în mișcare și alungă frisoanele, potrivit site-ului gradinamea.ro.

Muștarul, având proprietăți antiinflamatoare, calmează migrenele și este un bun “aliat” împotriva astmului, bronșitei, pneumoniilor, nevralgiilor, dispepsiilor, anorexiei, și gripelor.

Specialiștii îndeamnă pe cei care suferă de constipație cronică să consume câte o linguriță de boabe de muștar cu lapte sau cu apă (zi de zi se crește doza de administrare până la o lingură). Acest tratament se ia sub formă de cure, pe o perioadă de o săptămână, urmată de o pauză de zece zile.

Semințele de muștar protejează și împotriva cancerului gastrointestinal, anumite studii demonstrând că semințele de muștar pot chiar inhiba dezvoltarea celulelor canceroase prezente și pot preveni formarea altora noi.

Uleiul de muștar este cunoscut și el drept un fabulos și străvechi remediu de stimulare a creșterii părului. Betacarotenul convertit în vitamina A ajută la fortifierea și hidratarea părului, dar contribuie și la menținerea sănătății scalpului.

Semințele de muștar îmbunătățesc sistemul imunitar și cresc capacitatea organismului de a face fața bolilor, deoarece sunt pline de minerale esențiale, precum fier, mangan, magneziu, cupru.

Boabele de muștar brune au un efect mai puternic și sunt recomandate pentru a fi folosite în dieta de slăbit. Gustul ușor picant taie pofta de mâncare. Nutriționiștii susțin că multe condimente picante, printre care și boabele de muștar, ne ajută să mâncăm mai puține alimente grase și dulci și mai multe alimente sărace în calorii. De asemenea, boabele de muștar conțin o cantitate importantă de proteine și de fibre, astfel încât senzația de sațietate se instalează foarte repede.

Trebuie, însă, să avem în vedere, atunci când ne hotărâm să începem o dietă care include boabele de muștar, că acestea sunt interzise persoanelor care suferă de colon iritabil. Tratamentele cu muștar nu sunt indicate nici copiilor cu vârste până în 6 ani, potrivit site-uluisfatulmedicului.ro.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)