Foto: (c) www.amalr.ro

Datorită situării în centrul de interferență a acestor zone etnografice, aria de cercetare a muzeului cuprinde peste 600 de așezări rurale în județul Mureș și aproximativ 300 de localități din județele limitrofe, potrivit siteu-rilor ghidulmuzeelor.cimec.ro și cultura.inmures.ro.

Muzeul Etnografic Reghin
Foto: (c) Vasile MOLDOVAN / Arhiva AGERPRES

Muzeul a fost înființat în anul 1960 de etnograful Anton Badea, pornind de la 64 de piese de port popular, iar în 1970 a devenit muzeu județean, precizându-se aria lui de cercetare.

Este adăpostit de o clădire monument istoric construită în anul 1892, care a servit în trecut ca locuință și școală profesională. În perioada 1989-1990, clădirea a fost restaurată, iar din anul 1991 expoziția permanentă a muzeului, intitulată “Uneltele și tehnici populare de Valea Mureșului superior și din Câmpia Transilvaniei”, prezintă, în opt săli, cele mai reprezentative exponate ilustrând meșteșuguri și ocupații ale zonei, obiecte aparținând artei populare, ceramică mobilier, port popular și textile, așa cum relevă muzeureghin.xhost.ro.

Muzeul etnografic din Reghin; război de țesut. 
Foto: (c) Vasile MOLDOVAN / Arhiva AGERPRES

Patrimoniul muzeal s-a îmbogățit permanent ajungând în prezent la peste 7000 de obiecte, între care reprezentative sunt ceramica, icoanele pe sticlă, dar și instalațiile tehnice (presă de ulei, moară de apă, teasc pentru struguri). De asemenea, muzeul deține o bogată arhivă ce cuprinde peste 10.000 de fotografii, diapozitive, filme etnografice schițe, desene, relevee, fișe de cercetare, cu ajutorul cărora se realizează o imagine completă asupra trăsăturilor definitorii ale zonei reprezentate.

Muzeul etnografic din Reghin, interior 
Foto: (c) Vasile MOLDOVAN / Arhiva AGERPRES

Expoziția pavilionară este întregită de o secție în aer liber organizată în grădina muzeului pe o suprafață de un hectar. Aceasta cuprinde 14 obiective — așezări, instalații populare tradiționale, biserică de lemn — adevărate monumente de tehnică și artă ce redau imaginea satului. Între ele se fac remarcate: o casă din comuna Hodac, datând din secolul al XVIII-lea, construită din bârne de stejar îmbinate, alături de grajdul cu șură — constituind gospodăria tipică Văii Gurghiului—, o casă din satul Călimănel, de pe Valea superioară a Mureșului, de la începutul secolului al XIX-lea.

Foto: (c) www.muzeureghin.ro

Arhitectura interiorului este adaptată nevoilor casnice, funcționale și estetice, atrăgând atenția organizarea “pe colțuri” precum colțul cu pat, cu perne mari, cu căpătâie dungate în roșu și negru, sau colțul cu masă. Dintre piesele de mobilier se impun, prin execuția artistică, lada de zestre, scaunele și blidarul așa cum arată ww.amalr.ro.

Interior de casă
Foto: (c) www.muzeureghin.ro

Biserica de lemn din Mureș, satul Iara, este un monument de arhitectură din secolul al XVIII-și totodată, un document istoric care certifică prezența românilor în acele locuri.

Imagine din secția în aer liber 
Foto: (c) www.muzeureghin.ro

În sectorul instalațiilor populare tradiționale pot fi văzute presa de ulei, moara de apă, teascul pentru struguri dar și alte tipuri de prese și zdrobitori ce ilustrează procedeele tehnice tradiționale pentru obținerea din natură a resurselor agroalimentare.

Muzeul etnografic din Reghin rămâne unul dintre cele mai importante obiective turistice din Transilvania.

AGERPRES (Documentare—Cerasela Bădiță, editor: Horia Plugaru)