Romania on TOP 10

Iranul este în grafic pentru majorarea producției de țiței cu 500.000 de barili pe zi, după ridicarea sancțiunilor în această lună, iar un milion de barili vor ajunge la rafinăria Petrotel din România, deținută de Lukoil, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.

Șase petroliere iraniene vor livra țiței cumpărătorilor din Europa și Asia în februarie, susține o sursă din Iran.

Mai multe detalii pe agerpres

Ultimele descoperiri arheologice înregistrate în timpul cercetărilor efectuate în anul 2013 în cetatea Enisala sunt prezentate într-o carte semnată de Sorin-Cristian Ailincăi, care a fost lansată joi seara, la Muzeul de Istorie și Arheologie din Tulcea.

Volumul ‘Trăind cu morții. Înmormântări în așezările de la începutul epocii fierului între Carpați, Tisa și Nistru’ prezintă descoperiri inedite din arheologia funerară din spațiul amintit, cele de la Enisala fiind considerate de autor drept ‘spectaculoase’.

Mai multe detalii pe agerpres

Ionuț Ungureanu (Provincialii) și Ava vor reprezenta România la San Remo, competiție ce va avea loc pe 11 februarie, informează un comunicat transmis AGERPRES.

Gala de premiere va avea loc la Monaco, în prezența Prințului Albert.

Asociația “Amici della Musica”, reprezentant exclusiv în România al Festivalului San Remo Music Awards, a organizat o selecție națională pentru desemnarea reprezentantului. Finala concursului a avut loc pe 24 ianuarie la Berăria H, juriul fiind format din Nicola Convertino (proprietarul brandului Sanremo Music Awards), Umberto Maggi (director artistic al Festivalului Sanremo Music Awards), Andrea Bonomo (solist Super-Up Band), Laura Stone (președintele Asociației “Amici della Musica”), Adrian Ordean (PACT by Leo Iorga și Adi Ordean), Vlady Cnejevici (compozitor) și Bogdan Pavlică (realizator Radio România Actualități).

Mai multe detalii pe agerpres

Celebrul fotograful britanic Richard John Seymour, deținător al mai multor premii pentru fotografie, a vizitat recent salina Turda în cadrul unui proiect de fotografiere a celor mai spectaculoase peisaje antropice, conform unui material publicat de site-ul thespaces.com și preluat și de CNN.

Salina Turda este prezentată drept “o atracție turistică neobișnuită” ce este vizitată anual de mii de turiști care coboară în fosta mină de sare pentru a juca mini-golf, bowling sau pentru a se plimba cu barca pe lacul din interior, dar și de persoane cu afecțiuni ale sistemului respirator.

Mai multe detalii pe agerpres

Junioara română Elena Gabriela Ruse (18 ani) a reușit o performanță remarcabilă, trei victorii într-o singură zi, vineri, două la simplu și una la dublu, în turneul de tenis ITF de la Sunrise (Florida), dotat cu premii totale de 25.000 de dolari.

Ruse (558 WTA), venită din calificări, a dispus mai întâi în runda inaugurală de americanca Grace Min (21 ani, 212 WTA), a cincea favorită, cu 6-4, 6-3, într-o oră și 21 de minute.

Mai multe detalii pe agerpres

Citeste mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Turism/194053/doi-tineri-au-investit-25-000-euro-in-prima-aplicatie-care-pune-bucurestiul-in-telefoanele-localnicilor.html#ixzz3yfgaiocD

Submarinul-avion – o invenţie românească

În continuare, vom vedea un model de avion submersibil american, testat la începutul anilor ’60, dar care era mult mai rudimen­tar, net inferior „udovilului” (sub)marin şi aerospaţial propus de Nicolae Văideanu.

Centrajul şi organizarea internă a acestui aparat erau realizate de aşa natură, încă să permită flotabilitatea dar şi navigaţia în imersiune la mică adâncime (aşa-numita „adâncime periscopică”), la care tubul Pitot al avionului putea fi utilizat ca periscop.

Submarinul-avion

În acest regim de funcţionare, compresorul lucra ca elice hidraulică aspirând şi ejectând apa de mare şi în acest fel realizând propul­ sia maritimă dar şi submarină. La comanda pilotului, aparatul ieşea din imersiune şi accelera la suprafaţa apei până la o anumită viteză la care se punea în valoare aşa-numitul „efect de sol”(aplicat aici la luciul apei), moment din care se trecea în regimul de funcţionare aeroreactor iar aparatul, prinzând viteză, decola rapid (deoarece alunecarea pe apă generează o fre­care mult mai redusă decât aceea de la rulajul avionului pe sol) pentru aceasta fiind utilizată un fel de „sanie” de rulaj pe apă (escamota-bilă), dispusă în regiunea ventrală a avionului.

La amerizare, aparatul de zbor îşi scotea „schiurile” de rulaj pe apă, venea normal (asemănător cu aterizarea clasică) pe suprafaţa apei şi, după un scurt „rulaj pe schiuri”, era gata de navigaţie maritimă şi intrare în imersiune la adâncimea periscopică.

Important de menţionat este şi faptul că acest „submavion” chiar a fost testat, nu doar adus ca idee. Rezultatele oficiale au fost neconcludente, însă ceea ce s-a arătat oficial este departe de adevă­ rata tehnologie aplicată la un astfel de aparat polivalent.

Am arătat mai înainte „udovilul” lui Nicoale Văideanu, acela con­ ceput pentru navigaţie pe apă şi sub apă, dar tot Văideanu a con­ ceput şi varianta polivalentă a Udovilului: aceea care putea intra în imersiune dar şi accelera în păturile superioare ale atmosferei până la uriaşele viteze hipersonice.

lată de pildă sistemul de propulsie propus de Henri Coandă în cadrul brevetului american nr. 2.699.644 (cu titlul „Hidropropulsor”) din 18.01.1955.

1- admisia apei în cadrul unei conducte axiale având profilul tipic ajuta­ jului de tip Laval(convergent-divergent);
2 – elicea internă;
3 – jeturile de apă antrenate de elice în cadrul unui dispozitiv inelar;
4 – axul elicei prin care se face antrenarea acesteia;
5 – fanta inelară prin care apa antrenată de elice este suflată în exterior;
6 – porţiunea de perete curbat, pentru aplicarea efectului Coandă (jeturile de apă suflate prin fanta inelară ade­ ră la carenajul dispozitivului submarin şi se deplasează chiar pe supra­ faţa acestuia, ca şi cum ar curge pe acest perete);
7 – datorită depresiunii formate în jurul corpului fuselat imers, este antrenată şi apa din mediul ambient.

Un astfel de sistem hidropropulsiv aduce cu sine următoarele mari avantaje:

– este perfect silenţios, nedetectabil de către sonar;
– corpul imersat are o minimă rezistenţă la înaintare, deoarece în jurul acestuia se creează un strat-limită depresionar; aceasta con­ duce la obţinerea de viteze mari şi reducerea cosumului energetic;
– apa din mediul ambient, în loc să acţioneze ca un impediment, opunând rezistenţă deplasării vehiculului, participă la propulsarea acestuia!
Submavionul testat de US Navy în prima jumătate a anilor ’60 ar fi trebuit să reprezinte soluţia tehnologică pentru renunţarea la costisi-toatele portavioane în favoarea unor… platforme submarine, mult mai ieftine şi mai rentabile decât portavioanele.

S-a dorit ca acestea să poată purta întregi flotile de avioane cu rază de acţiune nu prea mare (spre deosebire de avioanele de luptă ac­ tuale) dar care să se fi putut infiltra până în relativa apropiere a ţăr­ mului inamic pentru a declanşa masive atacuri-surpriză, urmate de… retra­ gerea avioanelor de atac şi ascunderea lor înapoi sub valurile Oceanului!
Spre deosebire de modelul oficial american, vehiculele inventate de Coandă şi Văideanu aveau o multitudine de avantaje, fiind net supe­ rioare în performanţe şi capacitate de navigaţie în aer ori în imersiune.

Având în vedere faptul că URSS a preluat lucrările lui Văi­ deanu iar SUA lucrările lui Coandă (…şi pe Coandă însuşi) este les­ ne de bănuit faptul că în ambele „imperii” ale Războiului Rece s-au creat aparate polivalente capabile de deplasare în imersiune, pe su­ prafaţa apei, în aer şi spaţiul cosmic.

l-compresorul motorului, turboreactor;
2-rezervorul spate pentru balast;
3-motoruI de start;
4-admisia apei la motor;
5-tambuchiul;
6-ecranul radar;
7-aparatura de navigaţie;
8-perete dublu;
9-rezervor faţă pentru balastul de asietă;
10-rezervorul de aer comprimat;
1l-pompa de asietă;
12-camera foto;
13- periscopul;
14-aparatul optic;
15-mecanismul de ma­nevrare a periscopului;
16-antena radio;
17-radarul;
18-priza de admisie pentru apă;
19-volet comandabil pentru aer/apă;
20-priza de admisie aer;
21- proiectorul pentru navigaţie submarină;
22- rezervorul de com­bustibil;
23-suprafeţe de comandă pentru zbor şi lucrul în imersiune;
24-dublu volet posterior;
25-motor electric pentru deplasarea în imer­siune;
26-motorul aeroreactor;
27-deriva cu direcţia.

Este clar că tehnologia necesară există de cel puţin 60 ani şi la fel de clar faptul că, încă de la finele anilor ’50 se făceau teste ale unor astfel de vehicule având capacităţi uimitoare de deplasare. Ar mai trebui să precizăm şi faptul că marile aparate cilindrice de care se vorbeşte în această lucrare, ca fiind capabile de zbor la mare înălţime şi în spaţiul cosmic cu ajutorul învelişului magnetohidrodinamic, pot la fel de bine să navigheze în acelaşi regim MHD şi în mediul submarin, apa de mare fiind un fluid natural ionizat dar şi lesne ionizabil…

Sursa: http://ro.social-media-romania.eu

Violeta Bîrla a câştigat deja un “Oscar”, în lupta cu destinul, vrea unul pentru ceea ce face

Există conaţionali care nu s-au mulţumit cu condiţia lor şi au luptat pentru a demonstra că viaţa este aşa cum ţi-o faci. Sau aşa cum vrei să fie. Exemplele sunt multe, iar astăzi ne oprim la povestea Violetei Bîrla. Tânăra de 32 de ani este acum actor şi regizor la Roma. În urmă cu zeci de ani, Violeta era însă doar un copil într-un orfelinat din România. Oare putea să viseze că va ajunge pe platourile pe care au stat marii regizori italieni?

Dragostea pentru cinematografie şi-a descoperit-o de la vârsta de şapte ani şi a luptat pentru pasiunea ei. Chiar dacă, aşa cum spuneam mai sus, viaţa nu a fost deloc uşoară pentru copila Violeta.

Abandonată la orfelinat la vârsta de trei ani, Violeta a trăit cei mai frumoşi ani ai vieţii, cei ai copilăriei, cu obrajii aproape mai tot timpul stropiţi de lacrimi. După ce o abandonase în casa de copii, tatăl s-a întors să o ia acasă, dar aici a realizat că era mai greu decât printre străini.

S-a reîntors la orfelinat, animată însă de aceeaşi dorinţă: de a deveni actriţă. Chiar dacă pentru acest lucru, atunci când era “acasă”, tatăl ei o bătea spunându-i “să îşi bage minţile în cap”.

La vârsta de 18 ani, când a trebuit să părăsească orfelinatul, a decis să lupte pentru visul ei. Nu i-a fost uşor, spune, privind acum înapoi, dar a avut  tot timpul doar direcţia “înainte”. Iar destinul i-a fost favorabil, pentru că acum Violeta Bîrla este actor şi regizor la Roma, unde a regizat deja trei producţii cinematografice.

Fiecare peliculă are ca temă principală  poveşti ale copiilor abandonaţi. Violeta a simţit mereu lipsa unei familii şi s-a decis să pună aceste sentiment, aceste emoţii în cadre filmate. ” Voi ajuta copiii în lume , copiii bătuţi de soartă, aşa cum am fost si eu, voi incerca să aduc zâmbetul pe chipul lor… evident, şi cu mare regret spun asta … un singur om nu poate schimba viaţa a milioanelor de copiii care suferă, dar măcar voi lupta pentru a sensibiliza prin filmele mele cât mai mulţi oameni. Cu siguranţă, cine incearcă să rănească un copil nevinovat se va gandi la ceea ce fac eu de fiecare dată “, spune Violeta.

Visează la un Oscar, semn că nu se mulţumeşte cu ceea ce a obţinut până acum.

“Mi-am promis mie că voi ajunge la Oscar,  voi face atâtea lucruri minunate şi că voi străluci pe cer ca un luceafăr… adică nu mă va vedea doar ţara mea natală şi ţara adoptivă, ci întreaga lume”

Şi, după cum a reuşit până acum, se pare că acest lucru nu este deloc imposibil. Felicitări şi succes, Violeta!

autor: petre cojocaru

Sursa: blastingnews

de Adelina TALPALARIU

Daniel Cosovanu, elev al Liceului Tehnologic „Tomșa Vodă” Solca, a fost premiat de Patent and Trademark Office Society (SUA) în cadrul celei mai mari competiții de știință și inginerie din lume, dedicată tinerilor – Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF). Concursul a avut loc la Los Angeles, Statele Unite ale Americii, în perioada 10-16 mai, Daniel fiind sigurul elev din lotul României care a fost laureat.

Filmări aeriene, realizate cu drone, sunt prezentate în trailerul filmului “‘Biserici de lemn din România”, de Kiki Vasilescu, documentar care va avea premiera pe ecranele românești în februarie, informează un comunicat al producătorilor transmis marți AGERPRES.

Documentarul “Biserici de lemn din România” are, din ianuarie, trailer oficial. O mostră din filmările aeriene realizate cu drone — filmări prezentate de producători ca fiind fără precedent pentru obiectivele din film — pot fi văzute în cele trei minute și jumătate ale trailerului. Muzica este special compusă pentru documentar de către Brian Katona.

Mai multe detalii pe agerpes