Romania on TOP 10

Facebook Twitter Email

La 13 decembrie se sărbătorește Ziua tipografilor.

Atelier de paginație din tipografie, posibil la ziarul Universul; 16 septembrie 1938

La 13/26 decembrie 1918 a avut loc la București o mare manifestație a tipografilor din Capitală, care au demonstrat pașnic pentru revendicările lor social-economice, precum și pentru ceea ce numim astăzi “libertatea presei”.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cristian Lascu

În urmă cu aproape 7000 de ani, pe teritoriul actual al României, al Ucrainei şi al Basarabiei, a apărut una dintre cele mai fascinante civilizaţii din Europa: Cucuteni.

Ceramica pictată este una dintre cele mai renumite din întreaga lume. Primele obiecte care au apaţinut misterioasei culturi neolitice au fost descoperite în apropierea Iaşiului, în urmă cu 125 de ani. De atunci, interpretarea simbolurilor reprezentate pe vase sau pe obiectele de cult a născut o serie de întrebări în lumea cercetătorilor, cu privire la originea şi modul de viaţă al cucutenienilor. La aproximativ 30 de kilometri de Bucureşti, în satul Cojeşti, comuna Belciugatele, artişti plastici, speologi şi arheologi, ajutaţi de localnici, au construit o colibă inedită.

Spirale, cercuri, simboluri misterioase, decoruri complicate şi motive greu de descifrat.Ceramică pictată în culorile pământului negru, roşu, brun, alb, statuete de lut şi figurine antropomorfe. Toate se regăsesc într-o colibă de poveste, în satul Cojeşti, judeţul Călăraşi.

Inspirată de impresionanta cultură Cucuteni, coliba are toate atributele unui mini-muzeu încărcat de mii de ani de istorie. „O civilizaţie renaşte din cioburi”, a spus speologul Cristian Lascu.

Cristian Lascu este unul dintre cei mai experimentaţi speologi din România. În urmă cu câţiva ani, a decis să părăsească Bucureştiul şi să locuiască… în mijlocul naturii. Atunci i-a venit ideea construirii unei case… altfel. Înconjurat de prieteni arheologi şi artişti plastici, Lascu a demarat un proiect pe cât de îndrăzneţ, pe atât de inedit: să construiască o locuinţă inspirată din străvechea cultură Cucuteni. Rezultatul este… uimitor.

Pereţii casei au fost pictaţi şi decoraţi, atât în interior, cât şi la exterior de artistul plastic şi restauratorul Cristina Georgescu. Provocarea nu a fost deloc uşoară, spune aceasta: din punct de vedere ştiinţific, elementele specifice culturii Cucuteni nu sunt cunoscute în totalitate. „Toate culturile preistorice sunt cumva, le văd ca pe nişte nave în care putem călători spre trecut care încă trebuie descifrate, cu decoruri foarte complicate, cu motive care se pot combina oricând în orice fel, şi care mi se pare că sunt fantastice”, a declarat Cristina Georgescu, artist plastic.

De altfel, coliba pare desprinsă dintr-un timp şi un spaţiu… magice. Fiecare element de decor, fiecare obiect, statuetă sau vas reprezintă o întoarcere în timpurile străvechi. „O să vă surprindă văzând nişte plăci de gresie naturală pe care sunt desenate nişte scene diverse cu animale în special. Ei, ce vreau să vă spun, ele sunt reproduse după picturi paleolitice, deci noi suntem într-o colibă neolitică dar ei îşi împodobeau casa se presupune cu tablouri ale marilor clasici. Aici sunt celebri arcaşi, dintr-o peşteră din Levantul spaniol. Ia uitaţi ce dinamică frumoasă”, a spus speologul Cristian Lascu.

Obiectele de decor au fiecare povestea lor, spune Cristian Lascu. Sunt reproduceri ale unor relicve importante descoperite de prietenii săi pe teritoriul României: statuete antropomorfe sau celebri idoli de Piscu, vechi de aproape 7000 de ani. Însă nu doar arheologii, speologii şi artiştii restauratori au pus umărul la construirea şi buna întreţinere a colibei Cucuteni.

Manda Bucur şi Florică Ceaurul trăiesc în satul Cojeşti. Pentru cei doi, apariţia colibei Cucuteni în mijlocul localităţii, este şi astăzi… o minune. Un miracol la care au contribuit şi ei. Au înţeles încă de la început că acest loc reprezintă un omagiu adus celei mai fascinante culturi existente pe teritoriul ţării noastre. Lucru care îi face să fie foarte mândri de faptul că au fost implicaţi în proiect. „Am făcut la acoperiş, cu soţul meu am acoperit cu trestie, jos aici am văruit peste tot, am ajutat şi sus aici unde s-a făcut la tavan, am adunat pănuşi de porumb de pe câmp şi am băgat aici sute de saci”, a povestit Manda. „Am făcut această sobă darn u e cu plită, e cu pământ. Şi deodată m-am trezit şi cu ea pictată şi mi-a zis că e de Cucuteni vizual, şi estetic e ceva rustic, ceva frumos”, a spus Florică.

Cea care a dat viaţă colibei, prin formă şi culoare, a fost, însă, Cristina Georgescu. Pasionată de tot ce înseamnă cultura Cucuteni, Cristina a încercat să reprezinte cât mai fidel motivele şi cromatica folosite în urmă cu 6000 de ani de maeştrii cucutenieni.

„Cromatica este uşor de recunoscut pentru că este cromatica pământului negrul, roşul, brunul, albul. Deci sunt culori de bază, sunt culori care se obţin din pământuri, sunt oxizi ai fierului în general, ai manganului, iar ca plasticitate ele se folosesc încă, chiar dacă nu le recunoaştem imediat, dar până şi în tatuajele de astăzi sunt recunoscute şi chiar traversează continentele şi epocile şi tot”, a spus Cristina.

Una dintre încăperile cele mai încărcate de simboluri este…dormitorul. Un spaţiu atipic şi inedit, situat sub pământ, la subsolul colibei. „Avem dormitorul, elementul foc care este un element feminin şi atunci am figurat pe coş cele două siluete feminine inspirate din cultura Cucuteni, ele sunt uşor în relief, animalele care sunt elementul masculin necesar pentru că trebuie să existe un echilibru întotdeauna între feminin şi masculin. Principalul element este soba, ca fiind elementul care face cumva coeziunea acestei încăperi…patul este făcut tot aşa din pământ şi mortar, şi mai sunt câteva lumini, flancate de obiecte de ceramică. Oricum am mers pe un minim de decor”, a explicat Cristina.

Tehnicile folosite de artistul plastic Cristina Georgescu au fost cu totul speciale. În cultura Cucuteni, oamenii pictau direct cu pigmenţi naturali pe pământ, lucru care atrăgea după sine remodelarea şi restaurarea periodică a materiei din care erau fabricate obiectele. Un lux pe care artiştii din zilele noastre nu şi-l mai permit. „Era un alt timp, oamenii aveau timp să se ocupe de asta, aveau preocupări în genul ăsta, erau lucruri sacre pe care ei le făceau în legătură cu pereţii casei, cu mobilierul, aşa minim cum era. Noi nu mai avem timp, e foarte clar că suntem tot timpul în concurs cu vremea, aşa că am recurs la o hibridizare cumva”, spus artista.

Pentru pereţii din interior, a folosit tehnica “al fresco”, ceea ce înseamnă că artistul aşterne cu rapiditate culorile pe tencuiala proaspătă, încă udă, fapt care îi permite picturii să fie conservată pe termen lung.

Pentru pereţii din exterior ai colibei, a fost aplicată o tehnică mai modernă, de secol XVII – XVIII, folosită în special în Europa Apuseană: sgrafitto. „Sgrafitto vine de la sgrafittare adică a zgâria o suprafaţă, da? Şi uşurel pe linia desenului încep să dau stratul alb la o parte şi astfel rămâne în desen stratul inferior”, a spus Cristina.

Motivele şi simbolurile bine definite, simetria formelor, specifice ceramicii de la Cucuteni nu vorbesc doar despre arta unei culturi uimitoare, ci şi despre modul de viaţă al acestei civilizaţii străvechi.

„Acum 6000-7000 de ani strămoşii noştri aveau o viaţă economică, foarte rudimentară, foarte simplă. Mai pescuiau, mai săgetau o pasăre, o căprioară, da? Dar traiul lor, pare-se, era îmbelşugat, şi ei au trăit relativ paşnic şi a fost o civilizaţie care a durat peste 1000 de ani, se pare, civilizaţie care a fost între Carpaţi şi Nipru”, a spus Cristian Lascu. Din anul 1884, când au fost descoperite primele vestigii, admiraţia şi interesul cercetătorilor pentru cea mai veche civilizaţie urbană din Europa au crescut neîncetat.

„Ce a scos foarte mult în lume Cucuteniul a fost admiraţia străinilor în primul rând. Sigur că au fost specialişti români, arheologi care au lucrat şi foarte temeinic şi tot însă în momentul în care s-a văzut ce extraordinară este cultura asta, arta, grafica de Cucuteni, a fost ditamai expoziţia Cucuteni-Tripolja la Vatican, după expoziţia a plecat în America. S-au tipărit mai multe albume, deci în momentul de faţă, Cucuteni intră în această extraordinară galerie de capodopere ale neoliticului românesc”, a spus speologul.

Cu un asemenea succes în întreaga lume, poate că ar fi fost mai nimerit să ne promovăm ţara cu prestigiul culturii Cucuteni, şi nu cu o… frunză.

Privită de la distanţă, coliba Cucuteni pare o simplă casă desprinsă din poveşti. Ea reprezintă, însă, mult mai mult: defineşte o cultură, recreează spaţiul unei civilizaţii străvechi, dar mai ales, întoarce privitorul, preţ de câteva momente…în timp.

Departe de coliba din satul Cojeşti, în depozitul Muzeului Naţional de Istorie al României, vase şi statuete vechi de peste 6 milenii, ce aparţin culturii Cucuteni, aşteaptă ziua în care cineva le va descifra misterul şi le va afla… povestea.

POSTED BY: LĂZĂREANU RĂZVAN

sursa: expunere.com

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Soveja este un loc unde în drumeții de toamnă poți întâlni oamenii locului ocupându-se de preocupările lor tradiționale în care munca se asociază cu prilejul de a comunica, una dintre acestea fiind culesul de ghebe de pădure pentru gustoasa zacusă cu ciuperci, un aliment celebru al zonei.

Oamenii din Soveja au bucuria să se întâlnească și să comunice nu numai pe ulițele comunei ori la un clondir de vin de Jariștea, Străoane, Panciu ori Odobești. Un asemenea prilej, căutat și așteptat, de a împărtăși gânduri, de a readuce din memorii legende și istorioare, de a râde în hohote pe seama ironiilor “șugubețe” slobozite reciproc, cu glas tare, dar și de a trăi aventura cunoașterii naturii în comun, îl constituie mersul împreună la cules de ciuperci.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

Ortodoxe
Sf. Ier. Spiridon, episcopul Trimitundei; Sf. Mc. Sinet;
Sf. Ier. Alexandru, arhiepiscopul Ierusalimului

Greco-catolice
Sf. ep. Spiridon al Trimitundei, Taumaturgul

Romano-catolice
Ss. Fc. Maria de la Guadalupe; Epimah și Alexandru.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Pe 12 decembrie, Iolanda Balaș-Soter, prima campioană olimpică a atletismului românesc, singura, de altfel, posesoare a 2 titluri supreme în sportul olimpic numărul 1, împlinește 79 de ani, prilej pentru orice iubitor al sportului din România și nu numai de a avea aceleași momente de revelație a unor performanțe fără egal în sportul mondial – 14 recorduri mondiale la săritura în înălțime, dintre care 12 consecutive, 2 titluri de campioană olimpică, 3 europene (și o medalie de argint), 3 titluri mondiale universitare, 9 titluri balcanice, 19 titluri naționale.

 

Iolanda Balaș-Soeter pozează după ce a primit un premiu la cea de-a patra ediție a Galei atletismului balcanic, festivitate organizată de către Federația Romană de Atletism (FRA), sub egida Asociației Balcanice a Federațiilor de Atletism — 27 noiembrie 2014

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Republica Kenya, cu o suprafață de 581.309 km pătrați și o populație de 47,8 milioane de locuitori (estimare 2015), potrivit worldpopulationreview.com, sărbătorește ziua națională la 12 decembrie, data proclamării independenței, în 1963.

Sursa foto: youtube.com

Este situată în Africa de Est Ecuatorială. Are un relief predominant de podiș, care se menține înalt în partea de vest, dominând Lacul Victoria, și coboară lent spre est, unde, de-a lungul țărmului Oceanului Indian, se desfășoară, de la nord la sud, o câmpie litorală îngustă și joasă, potrivit volumului ”Enciclopedia statelor lumii” (2005).

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cotidianul The New York Times a publicat săptămâna aceasta un articol elogios la adresa balerinei Alina Cojocaru cu ocazia unei reprezentații pe scena Rose Theater din New York.

Există astăzi o balerină mai larg apreciată decât Alina Cojocaru? Această dansatoare de origine română a fost instruită la Kiev, dar și-a desfășurat cea mai mare parte a carierei sale profesionale la Londra. Ea întruchipează fragilitatea și strălucirea lui Giselle, dar și farmecul care cucerește inimi al Aurorei (“Frumoasa Adormită”), cu o tehnică și stil care au pus în lumină multe alte roluri, scrie ziarul american.

Mai multe detalii pe agerpres si

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Ziua internațională a munților celebrată la 11 decembrie a fost proclamată în 2003 de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 57/245 și urmărește să încurajeze comunitatea internațională de a organiza evenimente la toate nivelurile pentru a sublinia importanța dezvoltării durabile a zonei montane.

Munții Făgăraș

Pentru anul 2015, tema propusă este “Promovarea produselor de munte pentru mijloacele de subzistență mai bune”, potrivit ONU.

Proclamarea acestei zile este rezultatul succesului Anului internațional al munților desfășurat în 2002. Inițiativa a condus la crearea de comitete naționale și alianțe, cu scopul declarat al creării Parteneriatului internațional pentru punerea în valoare a regiunilor montane.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

În cadrul acestei rubrici vă prezentăm rețete culinare vechi, preluate din diferite ”tratate” de specialitate, precizând, de fiecare dată, sursa.

În această săptămână vă prezentăm ”Pătlăgele vinete împănate” și ”Cheftele de raci”, rețete care au fost publicate în seria ”Buna Menajeră — Carte de bucate, practică” (1907) scrisă de doamna Ecaterina Colonel Steriad.

mai multe detalii pe agerpres

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Halterofilul Gabriel Sîncrăian, care a reușit calificarea la Jocurile Olimpice 2016, a fost desemnat sportivul anului 2015 în ancheta Direcției Județene pentru Sport și Tineret (DJST) Bistrița-Năsăud, potrivit unui comunicat remis AGERPRES.

Foto: (c) www.facebook.com / Gabriel Sîncrăian

La Campionatele Mondiale de haltere din acest an, Sîncrăian a terminat pe locul 5 la total, în limitele categoriei 85 kg. Halterofilul este sportivul clubului CSM Bistrița, unde îl are antrenor pe Ovidiu Fătu.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva