Potrivit unui comunicat de presă al instituției de învățământ superior remis luni AGERPRES, campania “Student bun de Crăciun”, aflată la cea de-a VI-a ediție, reunește mai multe evenimente de factură socială și caritabilă organizate de studenții Universității din București — strângerea de fonduri, haine, jucării pentru copiii care provin din familii cu dificultăți sau din centrele de plasament, colectarea și împărțirea cadourilor pentru persoanele nevoiașe.

Studenții UB au derulat în perioada 10 noiembrie-4 decembrie campania “Moș Nicolae este la Universitatea din București!” care a avut scopul de a colecta jucării, cărți, dulciuri, îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale educaționale, rechizite pentru copiii și tinerii instituționalizați din cadrul Centrului de Plasament “Sfântul Ștefan” din comuna Perișoru, județul Călărași.

Asociația Studenților Teologi Ortodocși din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă “Justinian Patriarhul” din București va organiza luni, 14 decembrie, la Biblioteca Națională a României, cea de-a V-a ediție a Concertului de colinde cu scop caritabil “După datini, colindăm”, banii obținuți urmând a fi donați Centrului de Îngrijiri Paleative Sf. Nectarie din cadrul Fundației “Bucuria ajutorului”.

Un alt proiect caritabil al Asociației Studenților la Istorie “Dacia” este “Serata de Crăciun”, care are drept obiectiv implicarea studenților și a cadrelor universitare din Facultatea de Istorie a Universității din București în strângerea de fonduri. Banii obținuți vor fi folosiți pentru cumpărarea de cadouri pentru copiii de la Centrul de Plasament “Pinocchio”.

În cadrul evenimentului vor fi organizate târguri de Crăciun în cadrul facultății, o licitație cu obiecte donate și o petrecere. Sunt de asemenea bine-venite donațiile constând în jucării, cărți, materiale educative, cât și în bani pentru produse alimentare — dulciuri, fructe.

Donațiile pot fi făcute în perioada 2-10 decembrie la Facultatea de Istorie, în holul de la etajul I în intervalul 10,00-18,00.

De asemenea, Asociația Studenților Fizicieni a Universității din București organizează marți, 15 decembrie, evenimentul caritabil “Fii și tu spiriduș!” în vederea strângerii de haine, jucării, rechizite, cărți și alte donații pentru copiii instituționalizați. Evenimentul va avea loc la Facultatea de Fizică.

O altă campanie umanitară “Artă-n dar” va fi organizată în perioada 7-10 decembrie de Asociația Studenților la Matematică și Informatică în vederea strângerii de fonduri, ce vor fi donate unui caz social.

“Donațiile se fac zilnic în holul Facultății de Matematică unde voluntarii își așteaptă vizitatorii cu prăjituri, ceai, cafea, ciocolată caldă, brățări și alte obiecte lucrate manual”, precizează organizatorii.

Asociația Studenților Biologi va derula “Operațiunea Moș Crăciun” în cadrul căreia pot fi donate haine, rechizite, încălțăminte, jucării, bani, pentru ajutorarea a 50 de copii din familii nevoiașe care se află sub ocrotirea Parohiei Rodica Moșoiu din sectorul 2, București. Donațiile se fac zilnic la sediul Facultății de Biologie.

De Crăciun, Asociația Studenților în Drept (ELSA) invită studenții și toți oamenii mărinimoși să doneze haine, cărți, jucării, bani și alte cadouri pentru a fi dăruite copiilor nevoiași din satul Izvoru, comuna Gogoșari, județul Giurgiu.

Voluntarii asociației primesc donații zilnic, între orele 10,00 și 20,00, în fața Aulei Magna a Facultății de Drept.

AGERPRES/(AS — autor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu)

Potrivit unui comunicat al ICR, transmis AGERPRES, expoziția va fi prezentată de Ion Bogdan Lefter și de curatorul Mihai Plămădeală.

Evenimentul este organizat de ICR, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici, Universitatea Națională de Artă București, Artindex și Asociația culturală “Nomen este omen”.

ZuZu Caratănase (pseudonim al lui Răzvan-Constantin Caratănase, n. 1985, Tulcea) este licențiat al Universității Naționale de Artă din București, instituție în cadrul căreia este în prezent asistent și la care a obținut în 2014 titlul de doctor.

A avut nouă expoziții personale pe plan național și a participat la peste 180 de expoziții colective și de grup în țară și peste hotare (Austria, Bulgaria, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Republica Moldova, Spania și Ucraina).

Eva Radu (n.1986, Râmnicu Sărat) a absolvit Universitatea Națională de Arte din București, în cadrul căreia este în prezent doctorandă. A participat la peste 80 de expoziții de grup și colective pe plan național și internațional (Bulgaria, Canada, Franța, Italia, Germania, Republica Moldova și Spania), precum și la numeroase workshopuri, tabere de creații, simpozioane etc.

Artista a beneficiat de bursa “Tinere talente” acordată de Fundația “Principesa Margareta a României” — București (2009).

Expoziția poate fi vizitată până pe 17 decembrie, mai informează ICR. AGERPRES

Mănăstirea Căldărușani

După tradiție, în timpurile de demult, peninsula ar fi fost un ostrov, despărțit de mal printr-un canal adânc. Abia mai târziu, prin astuparea acestui canal, fâșia de pământ ar fi căpătat forma pe care o are în prezent. Pe aceste locuri se întindea renumitul codru al Vlăsiei, pădure seculară, care se afla neumblată. Numai cei care aveau nevoie să se ascundă își găseau aici un refugiu.

Aici a ctitorit domnul Țării Românești Matei Basarab (1632-1654), între anii 1637-1638, Mănăstirea Căldărușani, pe locul unui schit de lemn, pierdut în mijlocul pădurii. Domnitorul se pare că a găsit acest loc cu prilejul unui conflict militar, avut cu domnul Moldovei Vasile Lupu (1634-1653), în anul 1637, când depărtându-se de tabără, în ostrov a zărit o bisericuță din lemn. Lupta nu a mai avut loc ca urmare a retragerii domnului Moldovei, iar Matei Basarab s-a hotărât să zidească o mănăstire cu biserica în centru și casele de jur împrejur asemenea unei cetăți.

Mănăstirea Căldărușani 


Oricum, este sigur că domnitorul Matei Basarab, un mare iubitor de cultură și de artă, a privit cu un ochi admirativ cadrul natural extrem de pitoresc al locului în care urma să ridice ctitoria sa.

Despre proveniența numelui Căldărușani sunt multe legende, însă denumirea, după părerea istoricului Nicolae Iorga, provine de la forma terenului și anume de la prăvălirea câmpiei în această regiune, într-o formă de căldare sau căldărușă. Mănăstirea a purtat de la începutul existenței sale acest nume, potrivit inscripției de piatră aflată deasupra ușii bisericii, fiind împrumutat probabil de la satul Căldărușani din apropiere.

Mănăstirea Căldărușani 


Ansamblul mănăstiresc de la Căldărușani este compus din biserica mare, chiliile așezate inițial pe trei laturi, partea de răsărit fiind un simplu zid. De-a lungul timpului, atât biserica cât și chiliile au suferit transformări.

Biserica mare cu hramul Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir are dimensiuni mari și forma trilobată, cu o turlă pe naos, sprijinită de patru stâlpi de zidire și două turle mici pe un pronaos supralărgit, fiind asemănătoare cu biserica Mănăstirii Dealu și cu cea de la Curtea de Argeș.

Cu volumetrie impunătoare, pictură interioară, decorații exterioare și elemente artistice valoroase, construcția marchează o nouă etapă în evoluția elementelor arhitectonice autohtone, arată sursa citată.

Pridvorul bisericii, adăugat în 1778, cu coloane masive de zidărie a suferit modificări ca și alte părți ale bisericii. Cu toate aceste modificări, lăcașul este reprezentativ pentru arhitectura bisericească din Țara Românească.

Mănăstirea Căldărușani


Intrarea în incinta mânăstirii se face pe latura de vest pe sub turnul clopotniță, construit din cărămida cu ziduri masive și firide având inițial funcție defensivă. Aceasta avea inițial o tainiță între bolta gangului și camera clopotnițelor care a dispărut prin modificările ulterioare. Ansamblul mănăstirii cuprinde și biserica de cimitir cu hramului Sfântului Ioan Evanghelistul, zidită în 1817, stăreția, cancelaria, arhondaria și alte anexe zidite în secolul XIX, printre care și o construcție ce aparține Institutului de Seismologie.

De-a lungul timpului așezământul de la Căldărușani a fost o importantă vatră de cultură, dovadă fiind bogatele colecții de manuscrise bisericești realizate de monahii care au viețuit aici, școala de pictură care a funcționat începând din sec. XVIII. Considerată un centru spiritual și de către ctitorul său, voievodul Matei Basarab, mănăstirea a primit de la acesta, în 1643, un Tetraevanghelier.

De asemenea, lăcașul adăpostește o bogată colecție de obiecte bisericești și picturi expuse în trei săli. Are icoane vechi din anii 1739-1799, 10 icoane realizate de Nicolae Grigorescu între anii 1854-1855, când acesta a locuit aici, vase sfințite, veșminte, broderii și o importantă colecție de picturi de mari dimensiuni ale lui Gheorghe Tattarescu și Sava Henția.

Biblioteca mănăstirii are un număr însemnat de cărți și manuscrise în limbile romană, greacă, latină, italiană, franceză și germană.

Mănăstirea Căldărușani a fost păstorită o vreme de Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani, ce are ziua de sărbătorire la 3 decembrie. Sfântul Cuvios Gheorghe, canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 20-21 octombrie 2005, a fost convins de mitropolitul Țării Românești, Grigorie al II-lea, să primească a revigora viața monahală în Schitul Cernica, aflat în totală părăsire.

Rezultatele pe care le-a avut la Cernica, refăcând vatra monahală în doar cinci ani și adunând în jurul lui peste o sută de ucenici, au făcut ca, în 1793, mitropolitul Filaret al II-lea să-i dea în seamă și Mănăstirea Căldărușani, conducându-le pe amândouă din aprilie 1794 și până la moartea sa, în decembrie 1806.

În ambele mănăstiri a rânduit viața monahală după tradiția athonito-paisiană. Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani a trecut la cele veșnice la 3 decembrie 1806 și a fost înmormântat la Mănăstirea Cernica.

AGERPRES/(Documentare — Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru)

Constituția României, prima de după Revoluția din decembrie 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă, la 21 noiembrie 1991, și aprobată prin Referendumul național de la 8 decembrie, același an, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanți, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.

Elaborarea, dezbaterea și adoptarea noii Constituții a României au durat un an și jumătate. În martie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decidea, prin Legea electorală, ca viitorul Parlament să funcționeze, în principal, ca Adunare Constituantă. Prima întrunire a Adunării Constituante a avut loc la 11 iunie 1990, când a fost desemnată Comisia Constituțională pentru elaborarea proiectului de Constituție. Comisia, condusă de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept, număra 23 de parlamentari și 5 experți — personalități ale învățământului juridic românesc și juriști cu activitate îndelungată.

În intervalul iunie 1990 — ianuarie 1991, Comisia a redactat tezele proiectului de Constituție, iar la 13 februarie 1991, acestea au fost prezentate Adunării Constituante, care le-a dezbătut până în iunie 1991. Între 15 iulie și 1 august 1991, grupurile parlamentare sau parlamentarii, individual, au înaintat amendamentele la textul rezultat după dezbateri. Împreună cu cele peste 1.000 de amendamente aduse, proiectul a fost din nou supus dezbaterilor în Adunarea Constituantă, în intervalul 10 septembrie — 18 noiembrie 1991, pentru ca, la 21 noiembrie, să fie adoptat prin vot nominal.

Problema votului final a fost cea care a aprins spiritele încă din prima zi a dezbaterilor. Majoritatea dorea vot deschis, iar opoziția vot secret.

Votul decisiv asupra noii Constituții a fost dat la 21 noiembrie 1991, la București, deși inițial se propusese să aibă loc la Alba Iulia, prima Capitală a statului român unitar. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenți 509, din care 414 s-au pronunțat pentru și 95 împotrivă.

FSN, PUNR și reprezentanții minorităților, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu câteva excepții. PNȚCD și PNL s-au pronunțat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc împotrivă. Votul nominal a fost pecetluit prin semnătură.

Noua Constituție a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233, din 21 noiembrie 1991.

După patru ani de la adoptarea Constituției României, la 13 noiembrie 1995, deputații au adoptat, în cadrul ședinței Camerei Deputaților, propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Constituției României pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, inițiativa legislativă a Camerei privind proclamarea Zilei Constituției României (Legea nr. 120/8 decembrie 1995).

Constituția adoptată în 1991 a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003 și a intrat în vigoare la 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului național din 18-19 octombrie 2003, privind Legea de revizuire a Constituției României.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)

In perioada monarhiei, vanatoarea era sportul nobil al capetelor incoronate, iar Muntii Gurghiului i-au facut cu ochiul regelui Ferdinand, asa ca in 1933, la initiativa sa, s-a finalizatconacul de vanatoare ce avea sa apartina familiei regale pana in 1949. Dupa 1949, cabanele regilor Carol al II-lea si Mihai I au trecut…ati ghicit, sub administrarea Ceausestilor, punandu-se sechestru pe intreg domeniul, pentru recuperarea pagubelor aduse statului de Regele Carol al II-lea. A devenit loc de intalnire al marilor lideri comunisti ai vremii. Ulterior, castelul a fost privatizat de SC Grand SA Targu Mures. Actiunea de revendicare inaintata inca din 2006 de printul Paul Philippe al Romaniei, a fost respinsa de Tribunalul Mures, astfel ca intreg domeniul, compus din 6 cladiri cu 23 de camere, o casa de vanatoare cu 12 camere si teren forestier de 4,4 hectare ramane astazi in gestiunea aceleiasi societati private.

CASTELUL REGAL DE VANATOARE DIN LAPUSNA

Daca stilul pare foarte similar cu cel al castelelor Peles, Pelisor sau Bran, exista o explicatie: semnatura este a aceluiasi arhitect Carol Liman. In timpul domniei lui Carol al II-lea, oaspeti de seama precum principesa Marioara, regele Alexandru al Iugoslavei sau regina Mariapoposeau de cateva ori pe an aici.

POZA DE GRUP CU TROFEELE IN FATA CASTELULUI LAPUSNA (DE LA DREAPTA LA STANGA: CAROL AL II-LEA, REGELE ALEXANDRU AL IUGOSLAVIEI, PRINCIPESA MARIOARA A ROMANIEI) FOTO: REVISTA CARPATII

Sursa foto: Adevarul

Totul este construit din lemn masiv de molid, sculpturile perfect conservate de 90 de ani neavand nicio crapatura. Vitraliile sunt originale, singurul care lipseste fiind cel cu insemnele Casei Regale, banuiesc ca inlocuit la porunca orgoliosului nea Nicu’. Pe holul principal de la intrare sade trofeul impuscat de Ceasusescu la Tulghes (Harghita), in 23 septembrie 1966.

HOLUL INTRARII

La masa din sufrageria mare au stat si au mancat toti regii si presedintii de state adusi de casa regala ori de comunisti. Sobele de teracota sunt unicate, comandate la Viena, iar geamurile duble sunt din sticla facuta manual, dovada stand bulele de aer care se vad prin ele. Candelabrele, feroneria,toate sunt facute din fier forjat, lucrat manual, comandat la mesteri locali.

La etaj sunt camerele regale, cu simbolurile coroanei si mobilier sculptat manual in molid masiv, cu detalii si migala care nu mai pot fi reproduse in ziua de azi. Lavita din dormitorul reginei Maria se vroia a-i calma durerile de spate.

DORMITORUL REGELUI

DORMITORUL REGINEI

In sala de jocuri de la parterul castelului o masa de sah a fost construita pentru a-i face pe plac lui Mihail Sadoveanu, apropiat al casei regale si impatimit al jocului mintii. Masa cu pucuri de lemn (un joc rusesc “suba”) a fost comandata pentru distractia Elenei Ceausescu.

MASA DE SAH DIN SALA DE JOCURI

SUBA ELENEI CEAUSESCU

Cabanele se inchiriaza grupurilor, preferabil integral. Daca un cuplu isi doreste sa petreaca o singura noapte in dormitorul regal, nemaifiind altcineva cazat in aceeasi perioada si daca mai este si pe timp de iarna, cu greu obtii o confirmare. Sa incalzesti intreaga cabana pentru o singura camera nu este rentabil, astfel decizia conducerii este de inteles. In orice caz, locatia e preferata de grupuri in cautare de liniste si de aer puternic ozonat sau de corporatisti veniti in teambuildinguri. Mancarea se aduce de la Targu Mures, asa ca serviciile de catering sunt rezervate mai degraba turistilor straini, care nu isi pot aduce micii si carnatii la pachet pentru un gratarel inopinat. Bineinteles, exista si posibilitatea de a-ti vana (la propriu) hrana…daca ai cu ce – bani, pusti,autorizatie, etc. Cabana nu se ocupa si de organizarea sesiunilor de vanatoare, acestea se planuiesc separat cu cei ce la ocolul silvic.

VEDERE DE PE BALCONUL CAMEREI REGELUI

Castelul regal de vanatoare nu este o cazare oarecare. Accesibil ca pret, impune o conduita si cere un respect.  Nu dispui de dotari moderne si mobilierul poate nu-ti inspira acel sentiment de intimitate sau caldura romantica; dar nici nu trebuie. Aici stai ca sa respiri aerul princiar care se regaseste in fiecare piesa originala ce te inconjoara. Intri pe aceleasi usi, calci pe acelasi covor,apesi pe aceleasi clante, mananci la aceeasi masa, stai pe aceleasi fotolii, dormi in acelasi pat si mergi in aceeasi baie pe care le-au folosit regi, printi, presedinti si sefi de stat. Este locul unde vii ca sa te simti rege si ca sa-ti imaginezi o transpunere in viata interbelica. Locul asta iti ofera experienta formidabila a unei sederi intr-un muzeu regal. Cat te costa sa fii rege pentru o zi? 50 de euro daca ravnesti la intreg dormitorul regal…

Aici vin multi straini, curiosi in vizite organizate de pensiunile din Covasna sau rataciti pe cont propriu, asemeni noua. Vin cu trasurile, cu Jeep-urile sau cu…elicopterele!

CASTELUL REGAL DE VANATOARE DIN LAPUSNA

CASTELUL REGAL DE VANATOARE DIN LAPUSNA

CASTELUL REGAL DE VANATOARE DIN LAPUSNA

CASTELUL REGAL DE VANATOARE DIN LAPUSNA

Fondul de vanatoare al muntilor Gurghiului este unul dintre cele mai bune din tara, aici fiind impuscati cei mai valorosi cerbi din Romania. In aceeasi zona se mai gaseste cabana de vanatoare a printului Dimitrie Sturdza. Fiind zona frecventata de personalitati din intreaga lume, numele de “Valea Regilor” pare destul de justificat.

In zona se mai pot vizita ruinele cetatii Gurghiului, ridicata in Evul Mediu pe ramasitele unui castru roman, fosta resedinta a unor principi transilvaneni. Cetatea a fost distrusa in 1708, iar pietrele provenite in urma asediului au devenit temelie pentru castelul feudal Rakoczi-Bornemisza, aflat la poalele fostei cetati.

Bisericuta de lemn Sf.Nicolae, prin a carei curte se ajunge la castelul regal, a fost ridicata in 1779, fiind cumparata in 1939 din satul Comori de Carol al II-lea si transformata in loc de inchinaciune pentru familia regala. Am fi vrut sa vedem picturile originale, in stil naiv, pastrate in interior din sec.XVIII, insa, cum preotul nu mai era de gasit, usa a ramas inchisa.

BISERICA SFANTUL NICOLAE – INTRARE

BISERICA SFANTUL NICOLAE

Sunt circa 70 km din Targu Mures pana in Lapusna iar ca sa ajungi, pe drumul inspre Regin, faci dreapta spre Ibanesti – data viitoare cand  cumperi de la supermarket branza de Ibanesti, o sa tii minte ce drum lung a batut pana sa ajunga in farfuria ta :). Cand soseaua se termina brusc si intri pe un forestier interminabil (DJ153C), o sa stii ca esti pe drumul cel bun. Cei 14 km pana in Lapusna iti zguduie sufletul (si nu numai) si-ti testeaza suspensiile. Bineinteles, daca vii cu masina de teren, pentru tine va fi o plimbare placuta printre sate pitoresti, poieni pline de ghiocei si camioane incarcate cu lemnele patriei. Cand ajungi la cabanele Ocolului Silvic Gurghiu/Cabana de vanatoare Lapusna, te poti opri. Langa este intrarea in Manastirea Sf.Nicolae. Lipita de gardul manastirii, este o poteca ce duce spre un mic pod de lemn peste rau. Paseste cu incredere ca te va duce in curtea castelului regal. Cainii sunt legati, sunt pasnici, iar daca latra, e semn bun; actioneaza ca sonerie la usa gazdelor care vor sesiza prezente straine. Asta a fost de fapt si strategia pe care am aplicat-o ca sa atragem atentia cuiva, altfel degeaba bati la portile fiecarei cabane, slabe sanse sa te auda.

CARAREA SPRE CURTEA CASTELULUI

LEMNELE PATRIEI

Nu exista program de vizita si nici taxa de intrare; nu poti anunta de dinainte si nu-ti garanteaza nimeni ca ii vei gasi acasa sau ca te vor auzi misunand prin ograda. Cu cat ai mai multa rabdare si faci mai multa galagie, cu atat mai bine. Rezervarile se fac prin Hotelul  din Targu Mures, care a cumparat si care administreaza domeniul. In fiecare joi, familia care ingrijeste locatia suna la hotel pentru a lua lista rezervarilor pentru perioada urmatoare. Functioneaza pe principiul “don’t call us, we’ll call you”, nu de alta, dar semnal nu exista in zona deci este pur noroc daca prinzi gazdele acasa si-ti deschid usile. Datele de contact le regasiti aici.

Sursa: jurnal de hoinar

Născut în 1872 in Valenii de Munte, județul Prahova, Dumitru Brumărescu, cunoscut apropiaților drept Tache Brumărescu, a lăsat în urma sa 128 de brevete de invenţii, multe dintre ele excepţionale prin modul de realizare. A fost recunoscut la vremea aceea nu numai ca un inventator prolific, dar și ca un bun pilot, apreciat la nivel mondial. Pasiunea pentru tehnică a avut-o din copilărie, iar în tinerețe a început să cioplească în lemn și să-și vândă produsele. Drept urmare a acestei pasiuni pentru lemn, a înfiinţat şi a condus în 1903, “prima şcoală din România pentru fabricarea de jucării mecanice din lemn, iar în 1908 Brumărescu a inventat, construit şi utilizat un dispozitiv mecanic de pirogravură pe suprafeţe curbe. În tot timpul activităţii, a fost susţinut, apreciat şi încurajat de C.I. Istrati şi Spiru Haret.“ (adevarul.ro)

În anii 1904 si 1906 participă la expozițiile generale ale României, unde a obținut medalii de argint și de aur pentru un aeroplan original, cu decolare verticală, primul avion de acest gen, pe care l-a și brevetat sub nr. 02218, în noiembrie 1909, la București. “Aeroplanul său utiliza trei elice (este primul avion de acest gen), dintre care una era propulsivă, iar celelalte două tractive. Macheta avionului său a fost expusă la Salonul aeronautic de la Paris din 1910, alături de avionul cu reacție al lui Henri Coandă. Acest aparat avea profundorul în față, elicea în centrul aparatului, iar elicele accesorii erau destinate ridicării aparatului.” (Wikipedia)

După expoziția de la Paris din 1910, Brumărescu hotărăște să rămână în capitala Franței pentru a-și îmbunătăți cunoștințele, timp în care a obținut brevetul de pilot la Juvissy. Cu banii strânși în țară, reușește să-și cumpere un motor de aviaţie Gnome 50 CP pentru a-și construi și experimenta avionul.

În 1911 revine în România și face tot posibilul să-și încerce și să-și perfecționeze avionul. Merge pe câmpul de la Cotroceni unde reușește să ridice avionul în aer și parcurge o distanță de câțiva km. Lipsa de experiență în pilotaj face ca Brumărescu să piardă controlul avionului care cade și se avariază în urma contactului cu solul. Accidentul nu a fost unul ușor, dar din fericire inventatorul a scăpat cu viață. Brumărescu nu a reușit să repare avionul din lipsă de fonduri. Acesta a fost depozitat în hangarul de baloane al secţiei de aerostaţie Bucureşti-Cotroceni.

În 1912, Tache Brumărescu participă la concursul organizat de Guvernul francez “pentru inventarea unui mijloc adecvat şi eficient de salvare a echipajelor submarinelor în caz de accident.” Pentru a putea participa la concurs și pentru a putea construi noua sa invenție, Brumărescu vinde motorul Gnome şi reușește astfel să proiecteze un aparat inedit, pe care l-a denumit “Salvator pentru submarine Brumărescu”. Invenția a fost brevetată în Franța în septembrie 1911. Era vorba de o ”cabină metalică cu pereți înalți, complet acoperită, fixată pe puntea superioară a submarinului, care permitea salvarea echipajului în cazul în care un submarin eșua.” Invenția nu a fost premiată dar a fost apreciată şi comentată pozitiv de revista „La nature” în numărul din 1913.

După primul război mondial, Ministerul lucrărilor publice din Franţa a scos la concurs “realizarea unui dispozitiv de tip cuplaj automat pentru vagoanele de cale ferată, care să fie capabil să elimine accidentele care se petreceau în timpul formării garniturilor de tren.” Brumărescu a participat și el cu o propunere care s-a aflat printre cele 7 selectate de comisie din cele 450 propuse, “dar nu a avut nici o şansă deoarece lada cu dispozitivul-machetă propus, a fost uitată în vama portului Marsilia, autorul neavând bani pentru a-şi însoţi şi susţine propunerea în Franţa.” (adevarul.ro)

Inventatorul continuă să-și pună în aplicație ideile și concepe, proiectează şi construiește o maşină “curăţitoare mecanică pentru bălţi şi capabilă să taie automat stuf.” Prototipul a fost testat pe Lacul Greaca. “După aproape o jumătate de secol, ideea şi soluţiile date de Brumărescu au fost preluate şi perfecţionate de cercetătorii de la staţiunea Maliuc, din judeţul Tulcea.”

Este recunoscut și pentru aportul său adus în cercetarea și realizarea saniei-automobil, diferită de cea concepută de Henri Coandă şi inventată anterior saniei-rachetă construită de Max Valier în 1929. A mai conceput un dispozitiv mecanic pentru topit zăpada de pe străzi, o cutie-agregat de alarmă, o sonerie fără curent electric și chiar o mapă de birou care se deschide automat la fila dorită.

Dumitru – Tache – Brumărescu s-a stins din viață în anul 1937 la București.

reportaj de Mădălina Corina Diaconu

surse: cunoastelumea

Apariția și dezvoltarea depresiei depind în primul rând de factori personali și de mediu. Totuși meta-analiza publicată în Journal of Epidemiology&Community Health arată că elementul omega-3 din peștele gras (sardine, somon, hering, ton, păstrăv) are un real efect protector ce poate fi atribuit acțiunii ei asupra serotoninei și dopaminei, neurotransmițători implicați în depresie.

Sunt demne de luat în considerare și alte componente ale cărnii de pește, cum ar fi mineralele, vitaminele și proteinele. De remarcat că amatorii de pește au în general un mod de viață mai sănătos (mișcare, alimentație).

Cercetători chinezi de la Universitatea din Qingdao au trecut în revistă un mare număr de studii realizate pe această temă în ultimii cinci ani și au reținut circa 30, considerate cele mai serioase, desfășurate pe 150.000 de adulți. Prelucrarea rezultatelor a arătat că, la profiluri echivalente, consumul regulat de pește — îndeosebi de pește gras — duce la scăderea cu 17% a riscului de depresie, efectul fiind același atât la femei, cât și la bărbați.

Nutriționiștii recomandă în acest scop două porții de pește pe săptămână — din care el puțin una să fie de pește gras, încheie passionsante.be.

AGERPRES/ (AS — editor: Lelia Bretan)

Evenimentul este organizat de ICR Paris cu susținerea Ambasadei României în Franța și deschide o serie de evenimente de anvergură organizate de ICR Paris în luna decembrie: proiecția specială, în premieră franceză, a filmului Comoară de Corneliu Porumboiu, eveniment organizat în cinstea Zilei Naționale a României pe 10 decembrie și Festivalul filmului românesc de la Paris “Le Paris du cinema roumain”, care se va desfășura în perioada 11-15 decembrie.

Andrei Vieru s-a născut la București, într-o familie de muzicieni. Tatăl său este compozitorul Anatol Vieru, iar mama sa muzicologul Nina Vieru. Și-a făcut studiile la Universitatea Națională de Muzică din București, fiind unul dintre elevii străluciți ai pianistului Dan Grigore. A urmat de asemenea cursuri cu Carlo Zecchi la Salzburg și Lev Naoumov la Moscova.

Din 1988, Andrei Vieru trăiește în Franța, unde și-a făcut debutul artistic, remarcat de presă, la Marele Auditorium al Radio France.

Primul său album înregistrat în Franța se bucură de înalte aprecieri din partea revistelor Monde de la Musique, Repertoire etc. Albumul este desemnat de Radio Europe 1 și Le Monde drept “discul anului”. Foarte curând, Andrei Vieru devine interpretul recunoscut al marilor opere ale lui Bach.

Pianistul a înregistrat numeroase alte albume, salutate cu același entuziasm de presă (Variațiunile Diabelli, Variațiunile Gildberg, Clavecinul bine temperat, Tablouri dintr-o expoziție, Sacre du Printemps).

A primit premiul Nadia și Lili Boulanger, decernat de Academie des Beaux-Arts.

Andrei Vieru este de asemenea scriitor de expresie franceză și matematician. A publicat numeroase articole în Nouvelle Revue Francaise, Le Magazine Litteraire, Cahiers de l’Herne, Idei în dialog, Dilema, Observator Cultural.

În 2007, Vieru publică Ecleziastul vesel (Le gai Ecclesiaste, editura Seuil), o culegere de eseuri și pamflete salutate de presă franceză, care compară puritatea limbajului său cu cea a lui Cioran.

În perioada 2005-2011, Andrei Vieru se consacră cercetărilor în domeniul matematicii, studiind Teoria sistemelor dinamice și Teoria numerelor.

Din 2013, la editura Grasset apare a doua sa carte, Elogiul vanității (Eloge de la vanite).

Presa franceză îl compară cu La Rochefoucauld, Chamfort, Madame du Deffand și Cioran, fără a uita de alți români care au marcat literatura secolului XX, cum ar fi Benjamin Fondane (B. Fundoianu), Gherasim Luca, Eugen Ionesco său Paul Celan. Pentru acest ultim volum, Andrei Vieru primește premiul Casanova, acordat de către Fundația Pierre Cardin unui European care scrie direct în franceză.

AGERPRES(AS — autor: Mariana Ionescu; editor: Mihaela Nicolaescu)

CS Politehnica Cluj-Napoca a dominat ediția a șasea a Cupei Campionilor Europeni WUKF, competiție pe care a organizat-o, sâmbătă și duminică, împreună cu Federația Română de Karate WKC, în Sala Polivalentă din Cluj-Napoca.

CS Politehnica a ocupat primul loc în clasament, cu 19 medalii de aur, 13 de argint și 10 de bronz, fiind urmată de alte două cluburi din țara noastră, CS Universitatea Brașov, cu 7 medalii de aur, 8 de argint, 13 de bronz, și de CS Rapid București, 7-7-4, potrivit unui comunicat remis AGERPRES. Pe patru s-a clasat Asociația Engleză Wado Ryu Karate, 7-4-2.

La competiție au participat 737 de sportivi din 17 țări, fiind invitate și Egipt și Statele Unite, 76 de arbitri, 101 antrenori, 72 de cluburi și 92 de echipe. Au fost reprezentate la WUKF European Champions Cup următoarele țări: Anglia, Ungaria, Germania, Serbia, Bosnia-Herțegovina, Cehia, Slovacia, Irlanda, Belgia, Danemarca, Scoția, Irlanda de Nord, Polonia, Ucraina, la care se adaugă SUA, Egipt și România.

AGERPRES (AS/autor: Mihai Țenea, editor: Vlad Constantinescu)