Sursa foto: europeanfilmawards.eu

Potrivit unui comunicat al ICR Berlin, transmis joi AGERPRES, cea de-a 28-a ediție a Galei European Film Awards va avea loc, în capitala Germaniei, în data de 12 decembrie.

De asemenea, regizorul român Cristian Mungiu este unul dintre ambasadorii festivalului la această ediție.

Lungmetrajul “Aferim!”, film istoric a cărui acțiune are loc în Țara Românească a începutului de secol XIX, este unul dintre cele mai de amploare proiecte cinematografice românești din ultimii ani și a câștigat, la începutul anului, trofeul Ursul de Argint pentru cea mai bună regie la Festivalul de la Berlin, dar și numeroase alte premii.

Cea de-a doua nominalizare românească din cadrul EFA 2005, “Toto și surorile lui”, urmărește povestea unor copii, Totonel (10 ani) și surorile lui, Andreea (14) și Ana (17), care așteaptă ca mama lor să iasă din închisoare. Filmul lui Alexander Nanau a avut deja o traiectorie de festival fulminantă și a devenit în scurt timp unul dintre cele mai premiate documentare făcute în România ultimilor ani.

Premiile European Film, prezentate în comun de către European Film Academy și EFA Productions, sunt conferite celor mai mari realizări din cinematografia europeană pentru 21 de categorii. De-a lungul timpului, printre laureații diverselor categorii, s-au numărat cineaști români precum Maia Morgenstern, Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu sau Ada Solomon.

Fondată în 1988, Academia Europeană de Film reunește acum mai mult de 3.000 de profesioniști ai filmului european, care au ca scop comun promovarea culturii cinematografice europene.

Pe tot parcursul anului, Academia Europeană de Film (EFA) inițiază și participă la o serie de activități care se ocupă cu politica de film, precum și aspectele economice, artistice și de formare. Programul include conferințe, seminarii și ateliere de lucru, cu scopul comun de a construi o punte de legătură între creativitate și industria cinematografică.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Aflat sub patronajul președintelui ICR, Radu Boroianu, evenimentul, care vizează recunoașterea personalităților și proiectelor marcante din comunitățile române și de dincolo de granițele țării, din vecinătatea României și Balcani, este organizat de ICR, prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română.

În cadrul ceremoniei vor fi premiate personalități culturale, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ din comunitățile române și din vecinătate, vârfuri ale comunităților române și din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților române și din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni.

“Va fi premiată excelența în comunitățile românești și contribuția unor personalități ale vieții socio-culturale din cadrul acestor comunități la păstrarea identității naționale, prin promovarea limbii și culturii române în țările de reședință”, precizează comunicatul.

Gala va include momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia, Lorena Oltean din România, Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, grupul Trei Parale, Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat, Cristofor Aldea Teodorovici, Mircea Baniciu & band.

Totodată, vor fi prezentate și o serie de piese vestimentare din colecția “Fustițe tricolor”, designer Nicoleta Sergentu (Republica Moldova), și din colecția “Borangic”, designer Alina Mărgulescu (România).

Amfitrionii evenimentului vor fi Marian Voicu, realizator TVR, jurnalist specializat în problematica românilor de pretutindeni, și Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia.

În foaierul TNB, vor fi expuse fotografii ilustrând viața românilor din comunitățile istorice, iar imagini similare (foto și video) vor rula și pe parcursul decernării premiilor, parte a expozițiilor “Cetăți nistrene” — fotografi: Iulia Modiga și Dan Barcea, “Timoc. Lumea de dincolo”: fotograf Marius Olteanu, “Maramureșul din dreapta Tisei” — fotograf Gheorghe Marina, “Sudul Basarabiei (Bugeac)” — fotograf Iulia Modiga, “Românii din vecinătatea imediată — Ungaria”: fotografii din arhiva revistei Foaia Românească (Jula), “Transnistria — temnița a limbii române” — fotograf Octavian Bâlea ș.a. La acestea se vor adăuga secvențe dintr-o serie de documentare realizate de TVR și de ICR pe teme legate de comunitățile din vecinătate (ex. documentarul “Torna, torna, fratre! — Povestea aromânilor, spusă de ei înșiși” — realizator Marian Voicu, “Balkan Love Story” — despre românii din Timoc, regizor Ionuț Pițurescu).

Evenimentul este organizat în colaborare cu Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni (Ministerul Afacerilor Externe), AGERPRES, alături de alte instituții de presă, fiind partener media al galei.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Colecția Arhiepiscopiei a luat ființă în anul 1982 și cuprinde peste 2300 de exemplare de carte veche românească și peste 650 de icoane pe sticlă și lemn. Din cadrul colecției, un fond important îl constituie icoanele pe sticlă creație a meșterilor zugravi activi în secolele XVIII—XIX din județele Alba și Mureș din centrele Nicula, Maierii Alba Iuliei, Făgăraș, Lancrăm, Iernueni, Mărginimea Sibiului, Țara Oltului, cheii Brașovului, Nordul Transilvaniei și Crișana.

Amplasat pe strada Mihai Viteazu, nr. 16 din Alba Iulia, muzeul a fost înființat în anul 2008 și este găzduit de un spațiu al complexului Catedralei Reîntregirii Neamului. Simbol al unității naționale Catedrala Reîntregirii Neamului domină orașul prin înălțimea turlelor sale, de aproape 60 de metri și este amplasat pe latura de apus a Cetății, având o amplă perspectivă spre Platoul Românilor, locul în care, în urmă cu 97 de ani, 100.000 de români au aprobat cu entuziasm Unirea cu Țara-Mamă. Construită între 1921-1922, este locul în care, la 15 octombrie 1922, au fost încoronați ca suverani ai României Mari Regele Ferdinand și Regina Maria.

Colecția muzeală conservă piese de artă religioasă (icoane, veșminte preoțești) și carte veche reprezentând istoria bisericii ortodoxe în Transilvania. Aceasta cuprinde 553 de icoane pe lemn, 361 de icoane pe sticlă, două icoane pe hârtie (xilografuri), 11 icoane pe tablă, 32 de cruci, șapte bucăți de frescă, 25 de piese textile (antimise și prapori), 27 de alte obiecte de cult și 2.534 de cărți vechi românești. Acestea provin din parohiile aflate în jurisdicția Arhiepiscopiei de Alba Iulia, din județele Alba și Mureș. Dintre acestea, sunt expuse, în prezent, 30 de icoane pe sticlă, realizate de pictori din centrele iconografice de la Maierii Bălgradului, Laz, Lancrăm, Nicula și Șcheii Brașovului, și 20 de icoane pe lemn, realizate de Iacob Zugraful și Simeon Silaghi.

Cea mai veche icoană pe lemn din colecție, reprezentând pe Maica Domnului cu Pruncul, datează din secolul al XVI-lea, fiind pictată într-un atelier transilvănean și a aparținut Parohiei Țălna.

Din colecția de carte, cea mai mare vechime o au patru file dintr-un exemplar al Tetraevanghelierului slavo-român tipărit de Filip Moldoveanu la Sibiu, între 1551-1553. Dintre exemplarele cele mai importante ale secolului al XVII — lea ieșite de sub teascurile tipografiei Bălgradului amintim: Noul Testament, Molitvelnic, Khiricadromion.

AGERPRE (Documentare — Cerasela Bădiță, editor: Horia Plugaru)

Sursa foto: captură YouTube

Tema aleasă în 2015 pentru a marca Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități este “Incluziunea socială contează: acces și acordare de drepturi pentru toți oamenii în mod egal”. În alegerea temei, s-a plecat de la premisa că aproximativ un miliard de persoane cu dizabilități din toată lumea se izbesc de numeroase bariere în calea incluziunii în multe aspecte-cheie din societate. Rezultatul este acela că persoanele cu dizabilități nu beneficiază, în același mod cu ceilalți, de acces la domenii precum transporturi, educație sau participare socială și politică. Or, dreptul de a participa la viața publică este esențial în crearea unor democrații stabile, a cetățeniei active și reduce în aceleași timp inegalitățile din societate, menționează site-ul ONU, un.org.

Un alt motiv care a stat la baza alegerii temei din 2015 este acela că persoanele cu dizabilități trebuie să poată să își îndeplinească rolul în societate plecând de la șanse egale cu ceilalți, importantă fiind punerea accentului pe abilitatea unei persoane, și nu pe dizabilitate.

ONU mai atrage atenția că este foarte important să conștientizăm că dizabilitatea este parte a condiției umane și că toți ne naștem sau dobândim dizabilități mai mult sau mai puțin grave în timpul vieții. Precizarea este făcută în contextul, în care imaginea în societate a persoanelor cu dizabilități este adesea rezultatul prejudecăților, al stigmatizării și al discriminării.

În aceste condiții, se consideră că prin acordarea de drepturi persoanelor cu probleme, se creează oportunități reale pentru această categorie care își poate astfel consolida propriile capacități și își poate fixa singură prioritățile.

Alte sub-teme alese pentru a marca această zi în 2015 sunt: transformarea orașelor în locuri mai incluzive și accesibile pentru toți; prezentarea de date și statistici cu privire la fenomenul persoanelor cu dizabilități, în contextul unor lacune statistice în această zonă; incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități invizibile (persoane cu dizabilități mentale sau psihosociale).

Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în 1992, prin rezoluția 47/3, pentru a marca încheierea Deceniului Națiunilor Unite dedicat persoanelor cu handicap (1983-1992).

Marcarea zilei are ca obiectiv promovarea unei mai bune înțelegeri în ceea ce privește problemele cu care se confruntă persoanele cu handicap și susținerea demnității, a drepturilor și a bunăstării acestora. Este totodată o ocazie pentru o schimbare de atitudine față de aceste persoane, prin eliminarea barierelor în ceea ce privește implicarea lor în diverse sfere de activitate.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în prezent, peste un miliard de oameni, adică 15% din populația lumii trăiesc cu anumite forme de dizabilitate, 80% dintre ei provin din țări dezvoltate, iar 50% nu au acces la sistem de îngrijire medicală. O statistică îngrijorătoare este și aceea care arată că mai mult de 100 de milioane de persoane cu dizabilități sunt copii, iar probabilitatea ca aceștia să se confrunte cu violența este de patru ori mai mare decât în rândul copiilor fără probleme.

AGERPRES/ (Documentare — Ionela Gavril; editor: Irina Andreea Cristea)

Șalăul Doamna Casei 
Toacă câte o lingură de ceapă și pătrunjel și subțiază în rotogoale 100 gr. ciuperci. Taie o pătlăgea roșie, după ce i-ai luat pielița și semințele o sfărâmi. Pune unt într’o cratiță, așază jumătate zarzavaturile, apoi peștele, în sfârșit restul legumelor. Stropește cu un mare pahar de vin alb, presară două linguri de pesmet și adaogă bucățele de unt. Sărează și piperează. Pune cratița pe mașină. Îndată ce a început fierberea bagă la coptor la foc tare și lasă să se gratineze până ce zeama a scăzut pe jumătate. Servește cu lămâie.

Pâine de migdale
500 gr. migdale dulci, 15 gr. migdale amare și 1 kilo zahăr pisat. Curăță migdalele, pune-le pe rând în apă rece apoi în piuliță și pisează-le bine până ce se fac alifie. Din când în când adaogă picături de apă rece ca să nu se unteze. Apoi adaogă zahărul trecut prin sită și amestecă până ce coca s’a întărit bine. Această prăjitură se conservă mult.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)

Veniturile industriilor culturale și creative (publicitate, arhitectură, cărți, jocuri video, muzică, film, ziare și reviste, spectacole live, televiziune, arte vizuale) se ridică la 2.250 miliarde de euro, mai mult decât serviciile de telecomunicații, relatează AFP.

“Sectoarele culturale și creative sunt un motor cheie al economiilor dezvoltate și în curs de dezvoltare și se numără printre sectoarele cu cea mai rapidă creștere”, constată studiul publicat de UNESCO și Confederația Internațională a Societăților de Autori și Compozitori (CISAC), care reprezintă societăți de gestiune colectivă a drepturilor de autor în 120 de țări.

Studiul subliniază că, pentru a exploata pe deplin potențialul de cultură, creatorii trebuie “remunerați echitabil”, în special pe piața digitală, unde unde sunt avantajați în prezent intermediarii tehnici, în detrimentul creatorilor.

Regiunea Asia-Pacific, lider al jocurilor video, reprezintă 34% din veniturile industriilor culturale la nivel mondial și 40% din ocuparea forței de muncă.

Europa totalizează 32% din venituri și 25% din locurile de muncă, cu “o concentrație mare de creatori”, și cu 7 până la 10 dintre cele mai vizitate muzee din lume.

America de Nord reprezintă 28% din veniturile globale culturale și 15% din ocuparea forței de muncă. Continentul este lider în film, televiziune și spectacole live.

Televiziunea este rege în America Latină (6% din venituri și 16% din ocuparea forței de muncă), cu emisiuni care sunt exportate în întreaga lume.

În Africa (3% din venituri și 8% din ocuparea forței de muncă), economia informală, în special concertele, este o parte importantă a scenei culturale.

AGERPRES/(AS — autor: Mariana Ionescu, editor: Codruț Bălu)

Aspect din Podgoria Miniș-Măderat

Satul Măderat se află în partea de vest a României, în vestul Munților Zarandului, acolo unde, după spusele lui Ioan Slavici, ”drumul de țară de pe valea Crișului-Alb, ajungând în apropierea șesului, la Maghiarat, se despică în două și o parte o ia prin Pâncota spre mijlocul șesului, iar alta apucă spre Șiria ca să înainteze la Arad…’, potrivit site-ului obiective-turistice.romania-tourist.info.

Soiul Mustoasă de Măderat a fost obținut prin selecție populară și este cultivat de secole în centrul viticol Măderat, potrivit prof. dr. Liliana Rotaru, în volumul ”Soiuri de viță-de-vie pentru struguri de vin” (2009). Primele referiri scrise despre acest soi datează de la începutul secolului al XIX-lea, el păstrându-și locul în sortimentul centrului viticol Măderat și după invazia filoxerei, care a distrus, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, suprafețe importante cu viță-de-vie de pe teritoriul românesc.

Strugurii acestui soi sunt mijlocii spre mari, cu o lungime de 15-18 cm, de formă cilindrică, cu boabe mijlocii, sferice, așezate atât de des pe ciorchine, încât la maturare se deformează. Pielița este groasă, de culoare verde albicioasă, datorită pruinei abundente, notează prof. dr. Adriana Indreaș (2000). Ajung la maturitatea deplină la sfârșitul lunii septembrie sau chiar în prima jumătate a lunii octombrie, iar în toamnele călduroase pot acumula până la 180-190 g/l zaharuri.

Foto (c): Andreea ONOGEA / Arhiva AGERPRES

Soiul este sensibil la ger, dar are o rezistență bună la secetă, la putregaiul cenușiu și o bună toleranță la mană, asigurând producții mari de struguri, de peste 15-18 tone/hectar. Fiind un soi autofertil, este cultivat în plantații mari, neavând nevoie de alte soiuri polenizatoare.

Vinurile obținute din soiul Mustoasă de Măderat au o culoare galben-verzui, cu o aromă plăcută, o prospețime și o fructuozitate deosebite, datorită acidității crescute. Atunci când se degustă, lasă o senzație de proaspăt și de răcoros, care se aseamănă, potrivit majorității specialiștilor, cu ”aerul curat al unei dimineți de toamnă românească”, notează I. Pușcă în volumul ”Vechi soiuri românești de viță-de-vie”.

Mustoasa de Măderat este un vin de masă ușor, având un grad alcoolic moderat, de 9,5-11 % vol. și este recomandat a fi consumat ca vin tânăr. Odată cu trecerea anilor, culoarea devine galben-pai, fără a-și pierde, însă, tenta verzuie specifică, menționează Valeriu V. Cotea și colaboratorii în volumul ”Podgoriile și vinurile României”.

Soiul este prezent și în literatura străină de profil, de exemplu îl regăsim în volumul ”Wine grapes. A complete guide to 1368 vine varieties, including their origins and flavours” (2012), avându-i ca autori pe Jancis Robinson, Julia Harding și Jose Vouillamoz. Este prezentat aici ca ”un soi productiv, cu aciditate ridicată, provenind din vestul României, din care se obține un vin alb, ușor și proaspăt, popular la nivel local”.

Datorită acidității crescute de care dispun, vinurile de Mustoasă de Măderat pot fi folosite și ca materie primă pentru obținerea spumantelor de calitate, dar și a distilatelor de vin.

Fiind un vin alb, ușor, caracterizat de o prospețime și o fructuozitate deosebite, Mustoasa de Măderat se armonizează foarte bine cu aperitivele, dar și cu preparatele din pește, carne de pui sau brânzeturi moi. Radu Anton Roman, renumit scriitor și gastronom, recomanda acest vin și pentru preparate tradiționale, precum sângeretele, cârnații de Pleșcoi, cârnații oltenești, ghiudemul sau salamul de Sibiu.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Cerasela Bădiță)

Sportivii români au fost cronometrați cu al șaselea timp, 1 min 27 sec 43/100, finala fiind programată tot miercuri, de la ora 17,30 (ora României).

Alex Coci a înotat la 100 metri fluture în 52 sec 36/100 și a ratat calificarea în semifinale, în condițiile în care ultimul calificat, slovenul Robert Zbogar, a fost cronometrat în 52 sec 05/100.

La 200 m spate, Robert Glință a fost cronometrat cu al 15-lea timp, 1 min 54 sec 77/100. Ultimul care a prins finala a fost israelianul David Gamburg, 1 min 53 sec 12/100.

AGERPRES (autor: Mihai Țenea, editor: Teodor Ciobanu)

Trovanții de la Ulmet, Munții Buzăului.

Trovanții sunt numiți, popular, ”pietre vii”, datorită uneia dintre multele legende, care spune că aceștia își pot schimba locul. O altă legendă spune că din străbuni se cunoaște faptul că aceste “pietre vii” aduc spor în casă și noroc. Localnicii cred cu tărie, adevărat sau nu, că după ploaie apar mici pietricele, mici trovanți, care în timp vor înghiți nisip și se vor face mari, se menționează pe site-ul www.dinbuzau.ro.

Trovanții de la Ulmet, Munții Buzăului.

Termenul ”trovant” este specific literaturii geologice române și a apărut prima dată în 1907, în lucrarea naturalistului Gheorghe Murgoci, intitulată ”Terțiarul din Oltenia”.

Potrivit geologilor, trovanții sunt niște conglomerate, formate în terenurile nisipoase și în cele ce prezintă stratificații de gresie bogate în carbonat de calciu. Atunci când suprafața devine umedă, mineralele încep să se răspândească și creează o presiune asupra nisipului, presiune care îl determină să se extindă și pietrele să ”crească”. Pietrele “cresc” prin depunere constantă cam 4-5 centimetri în 1.200 de ani.

Potrivit specialiștilor, adăugarea sedimentară, strat după strat, nu presupune un fenomen de natura organică, scrie formula-as.ro, însă se admite faptul că există un punct de materie organică de la care pornește creșterea sedimentară, pe care îl îmbracă și, de multe ori, îi copiază și forma. Această predilecție pentru a “imita” organismele vii este considerată o “curiozitate geologică”.

Trovanții de la Ulmet, Munții Buzăului.

Multă vreme, “pietrele vii” au fost considerate fosile de plante sau de animale, dar li s-a atribuit, de asemenea, și o proveniență de origine extraterestră.

În România, trovanții pot fi văzuți în județul Vâlcea, unde există, în comuna Costești, un Muzeu al Trovanților în aer liber, aflat în patrimoniul UNESCO, pe Dealul Feleacului, lângă Cluj, lângă Sibiu, în Cașolț, în Hunedoara, dar și în județele Bacău, Suceava și altele, potrivit site-ului www.worldwideromania.com. Totodată, în funcție de zonă, trovanții sunt cunoscuți sub diferite denumiri, precum bibiloi, bălătruci sau dorobanți, pietre mergătoare etc.

Trovanții de la Ulmet, Munții Buzăului.

Munții Buzăului încadrați în vest de munții Ciucaș, în est de munții Vrancei, în sud de culmile Subcarpaților de Curbură, iar la nord de Clăbucetele Întorsurii, se desfășoară pe o suprafață de aproape 1.900 kmp. În sud și în nord, contactul cu regiunile limitrofe este subliniat prin diferențele de nivel de 200-350 m ce apar adesea sub forma unor versanți abrupți. Acest aspect este și mai pregnant pe aliniamentul Păltineni — Colți — Lopătari, adică acolo unde eroziunea a pus în evidență pereți abrupți alcătuiți din straturi groase de gresie, în poziție verticală.

Trovanții de la Ulmet, Munții Buzăului.

Limita față de munții din est și vest se poate urmări în lungul văilor Buzău, Siriu în vest; Bâsca Mică, Bâsca Mare în est, al unor înșeuări largi (între vârful Furu Mare și Ivănețu în sud-est, Lăcăuți-Menesbert în nord-est) și culmi joase.

Din Munții Buzăului fac parte Masivele Siriu, Penteleu, Podu Calului, Monteoru și Culmea Ivănețu, în cadrul cărora există mai multe trasee marcate, arată site-ul www.carpati.org.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)

Golurile echipei noastre au fost reușite de Mihnea Chioveanu 3, Tiberiu Negrean 2, Andrei Bușilă 2, Alexandru Ghiban 2, Dimitri Goanță, Daniel Teohari, Roland Szabo și Nicolae Oanță.

În alt meci din grupa noastră, Grecia a întrecut Ungaria cu scorul de 12-8 (2-0, 5-3, 3-4, 2-1), la Patras.

Grecia este liderul Grupei A, cu 9 puncte, urmată Ungaria, 6 p, România, 3 p, Georgia, 0 p.

În etapa a patra, România va juca acasă cu Grecia, pe 16 februarie.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)