Conform Dicționarului explicativ al limbii române, diabetul este numele dat mai multor boli metabolice și endocrine caracterizate prin eliminare abundentă de urină, prin senzație continuă de sete, prin prezența glucozei în urină etc. Se mai numește și ”boală de zahăr”.

Cele două tipuri de diabet zaharat sunt tipul 1, caracterizat de lipsa totală a insulinei din organism și tipul 2, caracterizat prin prezența unei cantități mai mari de insulină decât la omul normal, dar pe care organismul nu o poate folosi din diverse motive sau printr-o cantitate mai mică față de normal, fără însă a lipsi cu desăvârșire. O dietă sănătoasă, activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți corporale normale și evitarea consumului de tutun pot preveni sau întârzia instalarea diabetului de tip 2.

La rândul său, insulina este un hormon secretat de pancreas, care reglează metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor și mineralelor din organism.

În România, există o îndelungată tradiție dedicată cercetării și tratării acestei boli. În 1921, profesorul Nicolae Paulescu a descoperit insulina. Savantul român a demonstrat eficiența acestei substanțe în reducerea hiperglicemiei și a folosit insulina în tratarea diabetului. Descoperirea sa, injecția cu insulină, a salvat milioane de vieți.

Conform site-ului Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, http://www.societate-diabet.ro/, în 1934 au fost înființate, la Spitalul Colțea, două saloane de diabet în clinica profesorului Ioan Nanu Muscel. În anul 1939, profesorul Ioan Pavel a inițiat ”Registrul de Diabet”, pentru ca în 1942 să se înființeze la Spitalul Colțea Centrul Antidiabetic, al treilea din Europa. Doi ani mai târziu, Ioan Pavel a publicat monografia ”Le Diabete”, prima de acest gen din țară și printre puținele publicate în lume. Pentru această lucrare a fost distins, în 1946, cu premiul Academiei de Știință de la Paris.

În 1949, profesorul Pavel creează o clinică de nutriție și dietetică ce se transformă, ulterior, în clinica de diabet. Centrul antidiabetic se mută de la Spitalul Colțea, la Spitalul Cantacuzino.

Societatea Română de Diabet, Nutriție, Boli Metabolice a fost fondată în 1957. Anul 1967 înseamnă înființarea specialității de diabet, nutriție și boli metabolice în România, care, în 1970, se regăsește ca specialitate independentă în nomenclatorul de specialități al MS. Prima serie de specialiști își începe activitatea în 1976.

În anul 2001, a luat ființă Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. Atât Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, cât și Federația amintită sunt membre ale Federației Internaționale de Diabet, prima din 2009, iar a doua din 2001.

Conform www.idf.org, site-ul oficial al Federației Internaționale de Diabet, în anul 2014, 387 de milioane de oameni din lume au fost diagnosticați cu diabet. Dintre aceștia, 52 de milioane trăiesc în Uniunea Europeană, număr ce se estimează că va crește, până în anul 2035, la 69 de milioane.

Situația actuală a diabeticilor din România a fost dezbătută în cadrul celei de a 41-a ediții a Congresului Național al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, desfășurat între 20 și 23 mai 2015, la Sibiu. Conform studiilor prezentate cu acel prilej, 11,6% din populația țării este afectată de diabet. O categorie cu risc mare este cea a persoanelor cu probleme de greutate. Astfel, prof. univ. dr. Maria Moța, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice a arătat că 31,4% dintre adulții cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani au obezitate. Dintre aceștia, 21,5% prezintă obezitate de gradul I, 7,2% au obezitate de gradul II și 2,7% suferă de obezitate morbidă.

La 24 septembrie 2015, pacienții români cu diabet au primit o veste bună, aceea că noul tip de insulină bazală de ultimă generație Toujeo, indicată pentru tratamentul adulților cu diabet zaharat de tip 1 și 2, va fi compensată gratuit integral în România.

AGERPRES (Documentare — Horia Plugaru, editor:)

Ana Maria Popescu, de la CSA Steaua, a avut următorul parcurs până în finală: 15-3 cu Julia Beljajeva (Estonia); 15-3 cu Tatiana Andriușina (Rusia); 15-8 cu Marie Florence Candassamy (Franța) în optimi; 11-10 cu Emese Szasz (Ungaria) în sferturi; 15-11 cu Irina Embrich (Estonia) în semifinale.

Celelalte sportive din lotul României de spadă deplasat la Nanjing au ocupat următoarele locuri: Loredana Dinu — 20; Simona Pop — 59; Anca Măroiu — 70; Amalia Tătăran — 75.

Duminică se va desfășura proba pe echipe la concursul de Cupă Mondială de la Nanjing. Echipa de spadă feminin a României este antrenată de Dan Podeanu și George Epurescu.

AGERPRES/(editor Teodor Ciobanu)

Manifestări organizate de Consiliul Județean Tulcea, cu prilejul împlinirii a 135 de ani de la unirea Dobrogei cu România, 14 noiembrie 2013

Proiectul de lege privind instituirea acestei zile a fost adoptat la 9 septembrie 2015, de plenul Camerei Deputaților, for decizional în acest caz, data de 14 noiembrie fiind cea la care, în 1878, în urma războiului ruso-româno-turc, cunoscut în istoria României drept Războiul de Independență, Dobrogea a revenit la teritoriul național. Legea 230/2015 privind instituirea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial din 7 octombrie 2015.

Potrivit legii, sărbătorirea anuală a Zilei Dobrogei poate fi marcată de autoritățile centrale și locale, de instituțiile publice de cultură din țară și din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter cultural — științific. De asemenea, autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini, atât material cât și logistic, evenimentele organizate cu acest prilej, iar Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot include în program emisiuni culturale pe această temă, dar și transmisiuni de la manifestările dedicate acestei zile.

Războiul ruso-româno-turc de la 1877-1878 a marcat cucerirea pe câmpul de luptă a independenței de stat a României. Deși semnaseră, la 4 aprilie 1877, o convenție cu România, rușii nu acceptaseră și o participare directă, pe frontul din Balcani a armatei române. În condițiile în care la Plevna și al doilea asalt al trupelor ruse a fost înfrânt, marele duce Nicolae a trimis o telegramă Prințului Carol al României, în care cerea ajutorul trupelor române.

După încheierea războiului, România a obținut, la Congresul Internațional de la Berlin, de la 1/13 iunie — 1/13 iulie 1878, recunoașterea independenței de stat și revenirea la țară a Dobrogei de nord cu Delta Dunării și Insula Șerpilor. În data de 14 noiembrie 1878, la Brăila, a fost citită “Proclamația către dobrogeni” a Principelui României Carol I de Hohenzollern, care consfințea preluarea de către România a administrației Dobrogei.

În zilele de 14-18 noiembrie 1878, la Babadag, Tulcea și Constanța au fost primite cu entuziasm primele unități ale armatei române, toate comunitățile etnice adresând Guvernului României telegrame de felicitare, în care își exprimau adeziunea față de actul istoric la care luau parte. Unirea Dobrogei cu Patria Mamă reprezenta, după unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859, o nouă și importantă etapă în procesul de desăvârșire a unității de stat a românilor, proces încheiat prin Marea Unire din 1918.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea; editor: Irina Andreea Cristea)

Gabriela Szabo la un spectacol demonstrativ de gimnastică aerobică, organizat la Casa de Cultură Constanța, 2015

A început atletismul în orașul natal, fiind descoperită la un cros școlar de antrenorul emerit Zsolt Gyongyossy, cel care o va pregăti în întreaga carieră și cu care s-a căsătorit, în 1999.

Încă din perioada junioratului, talentul și calitățile sale pentru probele de semifond și fond s-au făcut remarcate, obținând performanțe deosebite. În 1991, la 15 ani, devine campioană europeană la Salonic, pentru ca în 1992 să obțină argintul la Campionatele Mondiale de juniori, desfășurate la Seul. Un an mai târziu, ocupă locul 1 la Campionatele Europene de la San Sebastian, iar în 1994 devine campioană mondială la Lisabona. În același an, stabilește la Campionatele Europene de seniori de la Helsinki un nou record mondial de junioare în proba de 3.000 m, obținând medalia de bronz.

Sosirea atletei Gabriela Szabo de la Jocurile Olimpice de la Atlanta, unde a cucerit medalia de argint la proba de 1.500 m, 1996

Și ca senioare, continuă seria marilor succese. În 1995, la Campionatele Mondiale de sală de la Barcelona, devine campioană mondială în proba de 3.000 m. În 1996, la Jocurile Olimpice de la Atlanta, obține argintul la 1.500 m. Urmează un nou titlu mondial obținut la Campionatele Mondiale de sală de la Paris (1997) și tot în același an, devine campioană mondială la Atena în proba de 5.000 m. În 1998, câștigă aurul la 3.000 m la Campionatele Europene de sală de la Valencia și argint la Campionatele Europene în aer liber de la Budapesta, la 5.000 m.

De asemenea, și anul 1999 reprezintă pentru Gabriela Szabo un an plin de succese. Cucerește trei medalii de aur, în sală, la 1.500 și 3.000 m, la Campionatele Mondiale de la Maebashi (Japonia), și în aer liber, în proba de 5.000 m de la Campionatele Mondiale de la Sevilla, unde a triumfat de o manieră impresionantă. În același an, se impune în cele șapte etape ale circuitului Golden League, disputate la Oslo, Roma, Paris, Monaco, Zurich, Bruxelles și Berlin, ca și în Grand Prix-ului de la Munchen, performanțe în urma cărora a ocupat locul 1 în clasamentul Grand Prix, cu 108 puncte, la egalitate cu mozambicana Maria Mutola.

Premierea spotivilor români participanți la Jocurile Olimpice de la Atlanta, unde Gabriela Szabo a cucerit medalia de argint la proba de 1.500 m, 1996

În 2000, după ce cucerește un nou aur la 3.000 m, la Campionatele Europene de sală de la Gent (Belgia), își vede visul împlinit, devenind campioană olimpică în proba de 5.000 m, la Sydney. La aceeași competiție obține bronzul la 1.500 m. Anul următor, la Campionatele Mondiale de sală de la Lisabona, Szabo obține doar argintul la 3.000 m, pentru a se revanșa câteva luni mai târziu la Mondialele în aer liber de la Edmonton, unde ocupă primul loc în proba de 1.500 m. Ultima performanță notabilă o realizează în 2002, la Campionatele Europene în aer liber de la Munchen, supercampioana noastră terminând a doua la 1.500 m.

Prin succesele dobândite de-a lungul impresionantei sale cariere, dar și prin maniera în care le-a obținut, multipla campioană olimpică, mondială și europeană s-a impus cu pregnanță în galeria marilor atleți ai lumii care au cules admirația și respectul tuturor.

Sosirea sportivilor români participanți la Jocurile Olimpice de la Sydney, unde Gabriela Szabo a a cucerit medalia de aur la proba de 5.000 m și medalia de bronz la proba de 1.500 m

Pentru rezultatele de excepție din 1999, a fost declarată de Federația Internațională de Atletism cea mai bună atletă din acel an, iar Asociația Internațională a Presei Sportive a desemnat-o drept cea mai bună sportivă a anului 1999.

Este maestră emerită a sportului și cetățean de onoare a orașelor Bistrița, Cluj-Napoca și București. În anul 2000 a primit Ordinul național ‘Serviciul Credincios’ în grad de comandor.

Ceremonia de premiere a sportivilor români participanți la Jocurile Olimpice de la Sydney. Atleta Gabriela Szabo alături de președintele Emil Constantinescu și premierul Mugur Isărescu, 2000

În anul 2005, și-a anunțat retragerea din activitatea sportivă profesionistă. În vara lui 2006, la Internaționalele României de Atletism, a fost organizată retragerea oficială a Gabrielei Szabo.

S-a implicat în numeroase programe care promovează virtuțile sportului. Astfel, ea conduce Asociația ”Sport pentru Viață”. Obiectivul acestei organizații este să determine cât mai mulți oameni să participe la acțiunile dedicate sportului de masă. Din 19 august 2013 deține și titlul onorific de Ambasador al turismului românesc alături de alte șapte personalități din viața culturală și sportivă românească.

În februarie 2013, a fost numită consilier personal al ministrului Tineretului și Sportului, Nicolae Bănicioiu. La 5 martie 2014, a fost învestită în funcția de ministru al Tineretului și Sportului în Cabinetul Ponta III.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, redactor arhiva foto: Mihaela Tufega, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Șefa Secției de Arheologie a Muzeului Județean Mureș, Nicoleta Man, a declarat, pentru AGERPRES, că până acum au fost decopertate șapte încăperi dintre care patru sunt prevăzute cu sistem de hypocaust (încălzire sub pardoseală) și trei încăperi neîncălzite, un prefurnium (un cuptor care asigura încălzirea aerului și a apei), două bazine și trei canale pentru aducțiunea apei în bazine.

”Deși este o clădire cu o funcție standard și funcționalitate pentru întreaga lume romană este destul de dificil de stabilit funcționalitatea fiecărei încăperi.

Zidurile (multe din ele cu elevația bine conservată) sunt făcute în tehnica opus incertum, specifică epocii imperiale romane, cu o grosime de 0,90 m — 1,00 m.

Sistemul de hypocaust s-a păstrat destul de bine, fiind construit pe o fundație de piatră de râu, peste care s-a suprapus un nivel de lut, pe care au fost fixate pilele de hypocaust. Podeaua se păstrează în încăperile care nu erau prevăzute cu hypocaust. Starea de conservare este precară pe alocuri din cauza exploatării medievale a zidurilor, dar au rămas multe elemente destul de bine conservate.

Despre planimetria construcției, în această fază a cercetării, putem susține că face parte din categoria termelor cu un traseu circular, în care camere și bazinele încălzite erau dispuse mai aproape de prefurnium iar încăperile neîncălzite mai departe. Pe teritoriul județului Mureș este prima clădire de acest fel identificată și cercetată’, a arătat Nicoleta Man.

Aceasta a spus că echipa de arheologi a Muzeului Județean Mureș a efectuat săpăturile în perioada iulie-octombrie și că deși până acum a fost decopertată o suprafață de 600 de metri pătrați, încă nu s-a ajuns la marginile exterioare ale construcției.

”Termele sau băile reprezintă un simbol al civilizației romane, putând fi încadrate între serviciu public și o instituție în sine. Termele romane sunt construcții des întâlnite în orașe, pe lângă castre sau vilae romane.

Cele mai importante construcții balneare de pe teritoriul Daciei sunt cele descoperite la Apulum, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Drobeta, Romula și castrul legionar de la Potaissa. Și castrele auxiliare, adică cele la scară mai mică, dispuneau de asemenea facilități. Astfel de descoperiri au fost făcute la Micia, Ilișua, Slăveni, Brețcu, Inlăceni, Orheiu Bistriței. Termele de la Călugăreni sunt cunoscute din literatura arheologică mai veche, fără a se fi efectuat cercetări arheologice. Cercetările arheologice sistematice au început în 2013, până acum fiind decopertată o suprafață de 600 mp. Marginile exterioare încă nu au fost identificate, deci putem afirma că ne aflăm în fața unei clădiri de mari dimensiuni’, a subliniat Nicoleta Man.

Castrul roman de la Călugăreni, a mai arătat arheologul, a fost foarte bine surprins de prospecțiile geomagnetice care au conturat elementele sistemului defensiv și planimetria internă a edificiului, cu principalele clădiri componente, principia (clădirea comandamentului), praetoriul (locuința comandantului), barăcile soldaților, valetudinarium-ul (spitalul), horeea (hambarele), cât și sistemul intern de drumuri.

În acest an au continuat cercetările din interiorul principiei, pentru a se clarifica fazele de construcție ale clădirii, punându-se accent pe cercetarea zonei adiacente principiei pentru a se stabili modalitățile prin care poate fi amplasată în teren o construcție de protecție în viitorul apropiat.

Situl arheologic roman de la Călugăreni — unul dintre siturile arheologice reprezentative ale județului Mureș — este compus din ruinele castrului roman, băile castrului și așezarea militară adiacentă și se întinde pe o suprafață de câteva hectare între satele Călugăreni și Dămieni.

”Cercetările arheologice de mare anvergură organizate de Muzeul Județean Mureș au fost reluate în anul 2013. În principia cercetările au debutat în anul 2013 și au continuat în anii următori, până în prezent fiind decopertat aedesul, două încăperi dinspre nord și basilica clădirii.

Campania din 2014 s-a axat pe fazele de demolare și de utilizare a clădirii în ultimele sale etape de funcționare. Una dintre cele mai importante aspecte care au fost documentate (în partea exterioară a clădirii, birourile din spate) este reprezentată de o distrugere târzie cauzată de un incendiu care a afectat clădirea până la sfârșitul ultimei faze de utilizare. În partea vestică a șanțului de fundație a zidului exterior au fost surprinse urme de bârne orizontale arse, care pot fi corelate cu existența unei faze de lemn a construcției.

Urme ale unei demolări masive au fost evidențiate și în exteriorul principiei, unde există un strat gros de țigle și olane care provin din prăbușirea acoperișului clădirii. În colțul de sud-est al zidului din fața aedesului a fost descoperit un bloc de piatră rectangular cu o nișă de prindere la mijloc, încastrat în structura zidului, probabil din rațiuni arhitecturale. Zidul, probabil din cărămidă, nu s-a păstrat, dar împreună cu baza de altar alcătuia o mică intrare monumentală între basilica și aedes. Fragmentele de gresie, profilate și inscripționate, descoperite în fața blocului rectangular, dovedesc că acestea făceau parte din altar sau dintr-o bază de statuie”, a spus arheologul.

Printre descoperirile arheologice remarcabile din această toamnă se numără și identificarea unei construcții — posibil o locuință — de mari dimensiuni în vicusul militar, cercetările în jurul acesteia urmând să se finalizeze anul viitor.

Nicoleta Man a precizat că în această campanie de săpături au fost descoperite în jur de 2000 de obiecte, majoritatea specifice pentru astfel de situri: monede romane din bronz și argint, piese cu caracter militar: arme, fragmente de zale, aplici, pandantive, piese de podoabă — mărgele din sticlă, fibule, ace de păr din bronz, mult material de construcție: cărămizi ștampilate, fragmente de podea și câteva fragmente de tencuială vopsite cu roșu pompeian.

În stadiul actual al cercetării, susține Man, specialiștii dispun de suficiente elemente pentru realizarea unor proiecte de conservare, restaurare, construire a unor clădiri de protecție, atât pentru principia castrului, cât și a termelor, astfel încât în următorii 5 ani, în județul Mureș să existe primul parc arheologic deschis vizitatorilor pe toată perioada anului.

La săpăturile arheologice de la Călugăreni au participat, alături de Nicoleta Man, arheologii Daniel Cioată, Szilamer Panczel, Silvia Mustață, Dobos Alpar, Szido Katalin, David Petruț și Vass Lorand, plus o serie de specialiști din Cluj-Napoca, studenți și profesori din Germania.

Directorul Muzeului Județean Mureș, Zoltan Soos, a arătat că cercetările arheologice de la Călugăreni sunt prioritare pentru instituție, întrucât este unul dintre puținele situri peste care nu s-au suprapus construcții ulterioare, cum s-a întâmplat la Sărățeni și Brâncovenești. Acesta a subliniat că atât castrul, cât și termele de la Călugăreni pot fi conservate in situ și că acestea este unul dintre obiectivele muzeului, care și-a concentrat atenția pe zonele care pot fi conservate, astfel încât să se poată înființa un parc arheologic. El a spus că pentru promovarea acestor vestigii la Călugăreni se organizează, de trei ani, un festival roman.

În plus, în apropierea termelor și a vicus-ului se construiesc două clădiri din lemn, care vor servi ca observatoare și vor oferi o proiecție despre cum arătau obiectivele în perioada lor de glorie, în interiorul cărora vor fi expuse obiectele arheologice descoperite pe acest sit.

În plus, a spus Soos, peste terme va fi construit un acoperiș astfel încât zidurile să fie protejate, iar pe dealul din apropiere va fi construit un foișor, astfel încât turiștii să poată avea o vedere panoramică asupra castrului roman.

Specialiștii susțin că limes-ul, ca graniță a Imperiului Roman, a avut cea mai mare întindere în sec. al II-lea d. Hr., având o lungime de peste 5000 kilometri, începând de la malul atlantic al Scoției, acesta a străbătut întreaga Europă, a atins Marea Neagră, a continuat până la Marea Roșie, a parcurs nordul Africii, pentru a ajunge înapoi la malul Oceanului Atlantic.

În prezent, de-a lungul limes-ului estic al Daciei, sunt cunoscute 12 tabere în care au staționat trupele militare auxiliare — Livezile, Orheiu Bistriței, Brâncovenești, Călugăreni, Sărățeni, Inlăceni, Odorheiu Secuiesc, Sânpaul, Olteni, Comalău, Boroșneu Mare și Brețcu. Paza și protecția sectorului de graniță a fost asigurată printr-un sistem complex compus din șanțuri și valuri de pământ, turnuri de pază și de semnalizare.

Pe limes-ul de pe raza județului Mureș s-au identificat trei castre auxiliare, la Brâncovenești, Călugăreni și Sărățeni, în apropierea cărora au existat mici așezări unde s-au stabilit familiile soldaților, dar și negustori și meșteșugari care deserveau nevoile armatei. Taberele au fost legate între ele prin drumul limes-ului, care a asigurat aprovizionarea armatei și mișcarea rapidă a trupelor. Pe lângă cele trei castre auxiliare de pe raza județului Mureș au fost identificate și șase turnuri de pază care se găsesc pe teritoriul localităților Vătava, Ideciu de Sus, Ibănești, Chiheru de Jos și Eremitu.

AGERPRES/(A — autor: Dorina Matiș, editor: Adrian Drăguț)

Copil (25 ani, 176 ATP) a obținut victoria în doar 62 de minute, reușind 13 ași, față de 5 ai adversarului.

Marius Copil l-a mai învins pe Struff în 2013, în calificări la Mastersul de la Miami, cu 7-5, 6-4, iar Struff (25 ani, 102 ATP) a câștigat în același an în semifinale la Geneva, cu 6-4, 6-1.

Arădeanul și-a asigurat un cec de 2.480 euro și 20 de puncte ATP. Următorul adversar al lui Marius Copil va fi câștigătorul meciului dintre Mihail Iujnîi (Rusia)/Martin Blasko (Slovacia) și Edouard Roger-Vasselin (Franța/N. 8).

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

În sferturi, Dulgheru va juca împotriva turcoaicei Cagla Buyukakcay, cap de serie nr. 6, care a dispus cu 6-2, 6-3, de elvețianca Amra Sadikovic.

În schimb, cealaltă româncă ajunsă în optimi, Nicoleta Dascălu, a fost eliminată miercuri în trei seturi, 6-1, 7-6 (1), 7-5) de rusoaica Aleksandra Panova.

AGERPRES (autor: Teodora Oprea, editor: Mircea Lazaroniu)

Potrivit acestuia, Federația Europeană de Triatlon a agreat astfel proiectul depus de către Primăria Târgu Mureș și Asociația Sportivă Master Ski&Bike, după ce a trecut cu brio de proba organizării Campionatului Balcanic de Cross Duathlon, din luna mai.

Peter Klosz a precizat că la competiție sunt așteptați în jur de 400 de sportivi profesioniști din Europa și că la Campionatul European de la Târgu Mureș vor exista și competiții pentru amatori și pentru paraatleți, adică pentru persoane cu anumite invalidități.

‘Noi organizăm, începând din 2009, multe evenimente la care am avut tot timpul suport logistic de la Primăria Târgu Mureș (…) Mă bucur că am reușit să ajungem la acest nivel ca să aducem toți sportivii de top ai Europei.

Acest Campionatul European de Cross Duathlon înseamnă foarte multe categorii, foarte mulți sportivi profesioniști, dar pe lângă cei profesioniști vor concura juniorii, cei Under 23, vom avea o categoria specială pentru sportivii cu dizabilități, plus o categorie pentru amatori, care de regulă participă în număr mare, 20-50 de sportivi.

Speranța mea este că cel puțin 25 de țări vor avea sportivi în concurs și peste 300-400 de sportivi la start (…) Eu sper, în calitate de secretar general al Federației Române de Triatlon să avem cel puțin o medalie de aur la acest campionat ‘, a arătat Peter Klosz.

Secretarul general a Federației Române de Triatlon a precizat că în decizia Federației Europene de Triatlon a contat și bugetul ‘foarte generos’ al competiției de la Târgu Mureș, pus la dispoziție de Primăria Târgu Mureș și de sponsorul principal al evenimentului, SC Azomureș SA Târgu Mureș.

Viceprimarul din Târgu Mureș, Claudiu Maior, a precizat că toate competițiile sportive se vor desfășura în zona Platoul Cornești, locul în care a avut loc și Campionatului Balcanic de Cross Duathlon, unde se lucrează intens pentru modernizarea pistelor de alergare și a întregii zone.

Reprezentantul Azomureș, Ovidiu Maior, a arătat că această companie a acceptat invitația Federației Române de Triatlon pentru organizarea Campionatului European de Cross Duathlon 2016 și că pentru companie este o tradiție să susțină evenimente sportive.

Până acum au confirmat participarea la Campionatul European de Cross Duathlon sportivi din Romania, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Turcia, Germania, Anglia, Spania, Belgia și Norvegia.

AGERPRES/(A — autor: Dorina Matiș, editor: Mihai Dragomir)

Ortodoxe
Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, și Sf. Antuza, mama sa

Greco-catolice
Sf. aep. Ioan Gură de Aur al Constantinopolului

Romano-catolice
Sf. Augustina (Livia), călug.

Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, este pomenit în Biserica Ortodoxă la 13 noiembrie.
Sfântul Ioan Hrisostom sau Sfântul Ioan Gura de Aur, (344-407), patriarh al Constantinopolului, este unul din marii Părinți ai Bisericii. S-a născut în cetatea Antiohia, din părinți nobili, Secundus și Antuza, care făceau parte din aristocrația romană. Secundus a murit la scurt timp după nașterea Sfântului Ioan, astfel că mama, Antuza, s-a ocupat de educația sa.
Sfântului Ioan i s-a asigurat o educație deosebită, sub îndrumarea unor mari învățați și filosofi din Antiohia, tânărul manifestând o mare pasiune pentru oratorie. În ceea ce privește învățătura creștină i-a avut ca îndrumători pe arhiepiscopul Antiohiei, Meletie, și pe episcopul Tarsului, Diodor.
Din anul 374, după moartea mamei sale, a petrecut patru ani într-o mănăstire din munții din preajma Antiohiei și doi ani ca pustnic într-o peșteră. În anul 381 a fost hirotonit diacon de către arhiepiscopul Meletiei, și apoi sfințit preot de către arhiepiscopul Flavian, urmașul lui Meletie (în 386).
În timpul cât a slujit ca preot, Sfântul Ioan a devenit vestit pentru predicile sale rostite în toate bisericile din Antiohia și din împrejurimi, în fiecare duminică și sărbătoare.

Odată, pe când predica în biserică, o femeie din mulțime, neînțelegând adâncul cuvintelor lui, a zis cu glas tare: “Învățătorule duhovnicesc, sau mai bine să-ți zic Ioane Gură de Aur (Hrisostom, în limba greacă), fântâna ta este adâncă iar funia minții noastre este scurtă și nu poate ajunge la adâncimea cuvintelor tale”. Și din aceea zi așa i-a rămas numele Sfântului Ioan, arată arhimandritul Ilie Cleopa în vol. Predici la praznice împărătești și la sfinții de peste an, 1996

El nu vorbea învățături înalte și dogme greu de înțeles. Ci, mai ales, spunea cuvinte de învățătură morală, despre faptele bune, despre păcatele care ucid sufletul, despre Rai și iad și despre Judecata de apoi.

De asemenea, nimeni n-a vorbit mai mult și mai frumos în Biserica lui Hristos despre pocăință și despre milostenie ca Sfântul Ioan Gură de Aur, spunea arhimandritul Ilie Cleopa. De aceea s-a și numit de toți “dascălul pocăinței și părintele săracilor”.

Sfântul Ioan Gură de Aur a fost un fervent propovăduitor al dreptei credințe, ridicat la rangul de arhiepiscop al Constantinopolului de către împăratul Arcadie (26 februarie 398). În calitatea sa de ierarh al Constantinopolului, a combătut prin cuvântările sale luxul și lăcomia, făcându-și inamici printre potentații vremii, printre care s-a aflat și împărăteasa Eudoxia.
Pe acest fond, în timpul controverselor origeniste, în urma unui sinod, în anul 403, Sfântul Ioan a fost suspectat de erezie și a fost alungat din scaunul patriarhal. Deși s-a întors pentru o scurtă vreme, Sfântul Ioan a fost în cel din urmă exilat în Armenia, la Cucuz, apoi la Comane, unde, îndurând mari privațiuni, a și murit, la 14 septembrie 407.
Au rămas în Biserică scrierile sale de o foarte mare valoare spirituală și de o rară frumusețe literară, printre care se numără “Despre preoție”, “Cuvântări asupra Evangheliei lui Matei”, “Cuvântări la cele 14 epistole ale Sfântului Apostol Pavel” ș.a.

Sfântul Ioan Gură de Aur a alcătuit slujba Sf. Liturghii, “Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur”, care se săvârșește în Biserica Ortodoxă în majoritatea duminicilor și sărbătorilor de peste an.

AGERPRES/ (Documentare — Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru)

“Acest eveniment are ca scop dezvoltarea studiului muzicii bizantine, prin intermediul proiectelor deja existente la Brașov într-o formă organizată, cu o finalitate observabilă și recunoscută public. Aducerea în atenție, în cadrul concertelor, a unor mari protopsalți și coruri de muzică bizantină atrage atenția asupra societății civile, asupra tuturor celor care doresc să afle ce înseamnă muzica bizantină autentică”, se arată într-un comunicat de presă transmis AGERPRES, de către organizatori.

Festivalul a început miercuri, cu un Tedeum la Biserica Sf.Nicolae din Șcheii Brașovului, urmat de o vizită la Muzeul Primei Școli Românești, aflat lângă biserică.

Începând cu ora 18,00, la Centrul Cultural Reduta va avea loc un concert de muzică bizantină vocal-instrumental în limba greacă, susținut de trupa Kath’imas din Grecia, condusă de prof. Protopsalt Dimitrios Galanis.

Manifestarea continuă joi, vineri și sâmbătă cu un Masterclass de Cânt Bizantin cu tema “Parasemantica-Sistemul grafic de scriere al bizantinilor”, care se va desfășura la Facultatea de Muzică a Universității “Transilvania”. Sâmbătă, de la ora 18,00, la Biserica Sf.Nicolae va avea loc un concert de muzică bizantină susținut de grupul psaltic Bizantion din Iași.

Ultima zi a festivalului se încheie duminică cu o liturghie arhierească la Biserica Sf.Nicolae, începând cu ora 9,30, răspunsurile liturgice fiind oferite de grupul psaltic Bizantion și de prof. Protopsalt Dimitrios Galanis, în limbile română și greacă.

Festivalul Internațional de Muzică Bizantină “Anton Pann” susține candidatura Brașovului la titlul de Capitală Culturală Europeană-oraș candidat 2021.

AGERPRES / (AS — autor: Jana Pintili, editor: Marius Frățilă)