Romani azi

Facebook Twitter Email

Atleta română Ancuța Bobocel a fost selecționată în echipa Europei care va participa la Great Edinburgh Cross Country Meeting de sâmbătă, 9 ianuarie, un meci internațional anual la care se întrec reprezentativele de cros ale Marii Britanii, Europei și SUA, aflat la a 27-a ediție în 2016, primul concurs având loc în 1988.

Echipele de juniori și seniori, la masculin și feminin, ale Europei au fost alcătuite în urma Campionatelor continentale de cros de duminică, de la Hyeres (Franța), unde Ancuța Bobocel s-a situat pe un excelent loc 5.

Mai multe detalii pe agerpres

Multumiri autor: Teodora Oprea, editor: Mihai Țenea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Constantin Lupulescu, legitimat la Clubul Sportiv AEM Luxten Timișoara, a fost desemnat cel mai bun șahist român în anul 2015, de către federația de specialitate din țara noastră.

Consiliul Director al Federației Române de Șah, a stabilit, la propunerea Colegiului Central de Antrenori, clasamentul celor mai buni sportivi ai anului 2015, pe primul loc fiind Constantin Lupulescu, informează site-ul oficial al federației.

Mai multe detalii pe agerpres

AGERPRES (AS/autor: Aristotel Bunescu, editor: Mihai Țenea)

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

În luna decembrie (pe 8 decembrie la ora locală 12,40), alpinista română Dor Geta Popescu, în vârstă de 12 ani, a atins vârful celui mai înalt vulcan din lume, Ojos del Salado, de 6.892 m, stabilind astfel un nou record mondial de vârstă pentru acest vârf.

Foto: (c) www.facebook.com / Dor Geta Popescu

Masivul, aflat în Anzii Cordilieri, în deșertul Atacama, la granița între Chile și Argentina, este, simultan, cel mai înalt vulcan din America de Sud și cel mai înalt vulcan al Circuitului 7 Volcanoes format din cele mai înalte vulcane de pe fiecare continent, se arată într-un comunicat remis AGERPRES

Mai multe detalii pe agerpres

Multumiri : AGERPRES (AS/autor: Teodora Oprea, editor: Teodor Ciobanu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Scrimerul român Tiberiu Dolniceanu a cucerit medalia de bronz la Grand Prix-ul masculin de sabie de la Boston (SUA), duminică, după ce a fost învins în semifinale de italianul Aldo Montano, potrivit site-ului Federației Române de Scrimă.

Tiberiu Dolniceanu (CS Dinamo) a trecut în primul tur de americanul Erwin Cai, cu 15-4, apoi l-a învins cu 15-14 pe ungurul Andras Szatmari, în optimi a dispus de germanul cu Richard Huebers, cu 15-11, iar în sferturi s-a impus în fața rusului Nikolai Kovalev, cu 15-9.

Mai multe detalii pe agerpres

Multumiri AGERPRES (AS/autor: Mihai Țenea, editor: Mihai Dragomir)

 

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Atleta Paula Todoran (CSM Zalău), antrenată de Mirel Seișanu, a fost desemnată cea mai bună sportivă a anului 2015, în ancheta realizată de Direcția pentru Sport și Tineret (DJST) Sălaj, potrivit unui comunicat remis AGERPRES.

Pe locul al doilea, la sporturi olimpice, s-a clasat boxerul Adrian Popuțea (CSM Zalău), podiumul fiind completat de juniorul voleibalist Rareș Bălean (CSS VM Zalău).

Mai multe detalii pe agerpres

Multumiri : AGERPRES (AS/autor: Mihai Țenea, editor: Vlad Constantinescu)

 

 

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Alin Spelbuș (CS Pristavu Câmpulung Muscel) și Adina Diaconu (CSS Slatina) au câștigat, duminică, ediția din acest an a Cupei României la tenis de masă pentru seniori, găzduită de localitatea Dumbrăvița (Timiș), potrivit site-ului Federației de specialitate.

Sursa foto: frtenismasa.ro

La masculin, Spelbuș a dispus în finală de Alexandru Cazacu (CS Mioveni), cu scorul de 4-2. Pe locul al treilea s-au clasat Adrian Dodean (CSM Arad), învins cu 4-1 Cazacu în semifinale, și Alexandru Manole (CS Pristavu Câmpulung Muscel), întrecut de colegul său Spelbuș cu 4-2, în cealaltă semifinală.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Academicianul Solomon Marcus, dramaturgul Matei Vișniec, istoricul Andrei Muraru, actorul Teodor Corban, preotul Mihail Jar sunt câteva dintre personalitățile care au fost premiate sâmbătă seara în cadrul Galei Oamenii Timpului, eveniment organizat de revista culturală Timpul și desfășurat pe scena Teatrului Vasile Alecsandri din Iași.

Amfitrionul evenimentului a fost actorul Adrian Păduraru, iar în sală au fost prezente numeroase personalități din țară, precum și din Republica Moldova și Cernăuți.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Jucătoarea română de tenis Mihaela Buzărnescu (27 ani) a câștigat turneul ITF de la Cairo (Egipt), dotat cu premii totale de 25.000 de dolari, duminică, după ce a învins-o în finală pe rusoaica Valentina Ivahnenko, în două seturi, cu 6-0, 6-3.

Buzărnescu (237 WTA), a cincea favorită, a dispus de Ivahnenko (22 ani, 271 WTA), cap de serie numărul șapte, după o oră și 24 de minute, revenind în setul al treilea de la 0-3.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cristian Lascu

În urmă cu aproape 7000 de ani, pe teritoriul actual al României, al Ucrainei şi al Basarabiei, a apărut una dintre cele mai fascinante civilizaţii din Europa: Cucuteni.

Ceramica pictată este una dintre cele mai renumite din întreaga lume. Primele obiecte care au apaţinut misterioasei culturi neolitice au fost descoperite în apropierea Iaşiului, în urmă cu 125 de ani. De atunci, interpretarea simbolurilor reprezentate pe vase sau pe obiectele de cult a născut o serie de întrebări în lumea cercetătorilor, cu privire la originea şi modul de viaţă al cucutenienilor. La aproximativ 30 de kilometri de Bucureşti, în satul Cojeşti, comuna Belciugatele, artişti plastici, speologi şi arheologi, ajutaţi de localnici, au construit o colibă inedită.

Spirale, cercuri, simboluri misterioase, decoruri complicate şi motive greu de descifrat.Ceramică pictată în culorile pământului negru, roşu, brun, alb, statuete de lut şi figurine antropomorfe. Toate se regăsesc într-o colibă de poveste, în satul Cojeşti, judeţul Călăraşi.

Inspirată de impresionanta cultură Cucuteni, coliba are toate atributele unui mini-muzeu încărcat de mii de ani de istorie. „O civilizaţie renaşte din cioburi”, a spus speologul Cristian Lascu.

Cristian Lascu este unul dintre cei mai experimentaţi speologi din România. În urmă cu câţiva ani, a decis să părăsească Bucureştiul şi să locuiască… în mijlocul naturii. Atunci i-a venit ideea construirii unei case… altfel. Înconjurat de prieteni arheologi şi artişti plastici, Lascu a demarat un proiect pe cât de îndrăzneţ, pe atât de inedit: să construiască o locuinţă inspirată din străvechea cultură Cucuteni. Rezultatul este… uimitor.

Pereţii casei au fost pictaţi şi decoraţi, atât în interior, cât şi la exterior de artistul plastic şi restauratorul Cristina Georgescu. Provocarea nu a fost deloc uşoară, spune aceasta: din punct de vedere ştiinţific, elementele specifice culturii Cucuteni nu sunt cunoscute în totalitate. „Toate culturile preistorice sunt cumva, le văd ca pe nişte nave în care putem călători spre trecut care încă trebuie descifrate, cu decoruri foarte complicate, cu motive care se pot combina oricând în orice fel, şi care mi se pare că sunt fantastice”, a declarat Cristina Georgescu, artist plastic.

De altfel, coliba pare desprinsă dintr-un timp şi un spaţiu… magice. Fiecare element de decor, fiecare obiect, statuetă sau vas reprezintă o întoarcere în timpurile străvechi. „O să vă surprindă văzând nişte plăci de gresie naturală pe care sunt desenate nişte scene diverse cu animale în special. Ei, ce vreau să vă spun, ele sunt reproduse după picturi paleolitice, deci noi suntem într-o colibă neolitică dar ei îşi împodobeau casa se presupune cu tablouri ale marilor clasici. Aici sunt celebri arcaşi, dintr-o peşteră din Levantul spaniol. Ia uitaţi ce dinamică frumoasă”, a spus speologul Cristian Lascu.

Obiectele de decor au fiecare povestea lor, spune Cristian Lascu. Sunt reproduceri ale unor relicve importante descoperite de prietenii săi pe teritoriul României: statuete antropomorfe sau celebri idoli de Piscu, vechi de aproape 7000 de ani. Însă nu doar arheologii, speologii şi artiştii restauratori au pus umărul la construirea şi buna întreţinere a colibei Cucuteni.

Manda Bucur şi Florică Ceaurul trăiesc în satul Cojeşti. Pentru cei doi, apariţia colibei Cucuteni în mijlocul localităţii, este şi astăzi… o minune. Un miracol la care au contribuit şi ei. Au înţeles încă de la început că acest loc reprezintă un omagiu adus celei mai fascinante culturi existente pe teritoriul ţării noastre. Lucru care îi face să fie foarte mândri de faptul că au fost implicaţi în proiect. „Am făcut la acoperiş, cu soţul meu am acoperit cu trestie, jos aici am văruit peste tot, am ajutat şi sus aici unde s-a făcut la tavan, am adunat pănuşi de porumb de pe câmp şi am băgat aici sute de saci”, a povestit Manda. „Am făcut această sobă darn u e cu plită, e cu pământ. Şi deodată m-am trezit şi cu ea pictată şi mi-a zis că e de Cucuteni vizual, şi estetic e ceva rustic, ceva frumos”, a spus Florică.

Cea care a dat viaţă colibei, prin formă şi culoare, a fost, însă, Cristina Georgescu. Pasionată de tot ce înseamnă cultura Cucuteni, Cristina a încercat să reprezinte cât mai fidel motivele şi cromatica folosite în urmă cu 6000 de ani de maeştrii cucutenieni.

„Cromatica este uşor de recunoscut pentru că este cromatica pământului negrul, roşul, brunul, albul. Deci sunt culori de bază, sunt culori care se obţin din pământuri, sunt oxizi ai fierului în general, ai manganului, iar ca plasticitate ele se folosesc încă, chiar dacă nu le recunoaştem imediat, dar până şi în tatuajele de astăzi sunt recunoscute şi chiar traversează continentele şi epocile şi tot”, a spus Cristina.

Una dintre încăperile cele mai încărcate de simboluri este…dormitorul. Un spaţiu atipic şi inedit, situat sub pământ, la subsolul colibei. „Avem dormitorul, elementul foc care este un element feminin şi atunci am figurat pe coş cele două siluete feminine inspirate din cultura Cucuteni, ele sunt uşor în relief, animalele care sunt elementul masculin necesar pentru că trebuie să existe un echilibru întotdeauna între feminin şi masculin. Principalul element este soba, ca fiind elementul care face cumva coeziunea acestei încăperi…patul este făcut tot aşa din pământ şi mortar, şi mai sunt câteva lumini, flancate de obiecte de ceramică. Oricum am mers pe un minim de decor”, a explicat Cristina.

Tehnicile folosite de artistul plastic Cristina Georgescu au fost cu totul speciale. În cultura Cucuteni, oamenii pictau direct cu pigmenţi naturali pe pământ, lucru care atrăgea după sine remodelarea şi restaurarea periodică a materiei din care erau fabricate obiectele. Un lux pe care artiştii din zilele noastre nu şi-l mai permit. „Era un alt timp, oamenii aveau timp să se ocupe de asta, aveau preocupări în genul ăsta, erau lucruri sacre pe care ei le făceau în legătură cu pereţii casei, cu mobilierul, aşa minim cum era. Noi nu mai avem timp, e foarte clar că suntem tot timpul în concurs cu vremea, aşa că am recurs la o hibridizare cumva”, spus artista.

Pentru pereţii din interior, a folosit tehnica “al fresco”, ceea ce înseamnă că artistul aşterne cu rapiditate culorile pe tencuiala proaspătă, încă udă, fapt care îi permite picturii să fie conservată pe termen lung.

Pentru pereţii din exterior ai colibei, a fost aplicată o tehnică mai modernă, de secol XVII – XVIII, folosită în special în Europa Apuseană: sgrafitto. „Sgrafitto vine de la sgrafittare adică a zgâria o suprafaţă, da? Şi uşurel pe linia desenului încep să dau stratul alb la o parte şi astfel rămâne în desen stratul inferior”, a spus Cristina.

Motivele şi simbolurile bine definite, simetria formelor, specifice ceramicii de la Cucuteni nu vorbesc doar despre arta unei culturi uimitoare, ci şi despre modul de viaţă al acestei civilizaţii străvechi.

„Acum 6000-7000 de ani strămoşii noştri aveau o viaţă economică, foarte rudimentară, foarte simplă. Mai pescuiau, mai săgetau o pasăre, o căprioară, da? Dar traiul lor, pare-se, era îmbelşugat, şi ei au trăit relativ paşnic şi a fost o civilizaţie care a durat peste 1000 de ani, se pare, civilizaţie care a fost între Carpaţi şi Nipru”, a spus Cristian Lascu. Din anul 1884, când au fost descoperite primele vestigii, admiraţia şi interesul cercetătorilor pentru cea mai veche civilizaţie urbană din Europa au crescut neîncetat.

„Ce a scos foarte mult în lume Cucuteniul a fost admiraţia străinilor în primul rând. Sigur că au fost specialişti români, arheologi care au lucrat şi foarte temeinic şi tot însă în momentul în care s-a văzut ce extraordinară este cultura asta, arta, grafica de Cucuteni, a fost ditamai expoziţia Cucuteni-Tripolja la Vatican, după expoziţia a plecat în America. S-au tipărit mai multe albume, deci în momentul de faţă, Cucuteni intră în această extraordinară galerie de capodopere ale neoliticului românesc”, a spus speologul.

Cu un asemenea succes în întreaga lume, poate că ar fi fost mai nimerit să ne promovăm ţara cu prestigiul culturii Cucuteni, şi nu cu o… frunză.

Privită de la distanţă, coliba Cucuteni pare o simplă casă desprinsă din poveşti. Ea reprezintă, însă, mult mai mult: defineşte o cultură, recreează spaţiul unei civilizaţii străvechi, dar mai ales, întoarce privitorul, preţ de câteva momente…în timp.

Departe de coliba din satul Cojeşti, în depozitul Muzeului Naţional de Istorie al României, vase şi statuete vechi de peste 6 milenii, ce aparţin culturii Cucuteni, aşteaptă ziua în care cineva le va descifra misterul şi le va afla… povestea.

POSTED BY: LĂZĂREANU RĂZVAN

sursa: expunere.com

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Pe 12 decembrie, Iolanda Balaș-Soter, prima campioană olimpică a atletismului românesc, singura, de altfel, posesoare a 2 titluri supreme în sportul olimpic numărul 1, împlinește 79 de ani, prilej pentru orice iubitor al sportului din România și nu numai de a avea aceleași momente de revelație a unor performanțe fără egal în sportul mondial – 14 recorduri mondiale la săritura în înălțime, dintre care 12 consecutive, 2 titluri de campioană olimpică, 3 europene (și o medalie de argint), 3 titluri mondiale universitare, 9 titluri balcanice, 19 titluri naționale.

 

Iolanda Balaș-Soeter pozează după ce a primit un premiu la cea de-a patra ediție a Galei atletismului balcanic, festivitate organizată de către Federația Romană de Atletism (FRA), sub egida Asociației Balcanice a Federațiilor de Atletism — 27 noiembrie 2014

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva