”Este un rezultat minunat, care răsplătește toată munca depusă. Aici mă gândesc la munca mea, dar și a tuturor oamenilor care mă susțin și mă încurajează mereu, zi de zi”, a menționat Andreea Chițu.

Pentru că suntem în apropierea Zilei Naționale a României, 1 Decembrie, Andreea Chițu a mai spus: ”Vreau să le transmit românilor multă sănătate, să aibă parte de bucurii în fiecare zi. Să susțină sportul românesc și să fie alături de sportivii romani la fiecare competiție la care participă. De fiecare dată când ascult imnul țării sunt bucuroasă ca sunt româncă și mă bucur ca mulți romanii trăiesc cu aceeași intensitate sentimentul acesta”.

Chițu a câștigat categoria 52 kg, joi, în cadrul Grand Prix-ului de judo de la Jeju (Coreea de Sud), după ce a învins-o în finală pe japoneza Mako Uchio, prin ippon.

Corina Căprioriu, vicecampioană mondială anul acesta la cat. 57 kg, fusese anunțată și ea ca participantă la Jeju, la categoria 63 kg, dar s-a retras din competiție.

AGERPRES (autor: Aristotel Bunescu, editor: Mihai Țenea)

Halep a fost cea mai ”accesată” jucătoare pe site-ul circuitului profesionist feminin, wtatennis.com, pentru al doilea an consecutiv. Românca a reușit cel mai bun sezon al său, terminându-l pe locul al doilea în clasamentul mondial, chiar dacă nu a obținut decât trei titluri, la Shenzhen, Dubai și Indian Wells.

În top 50 al popularității au mai fost nominalizate trei românce: Irina Begu — locul 39, Andreea Mitu — 47 și Monica Niculescu — 50.

Top 10 arată astfel:
1. Simona Halep (România)
2. Serena Williams (SUA)
3. Maria Șarapova (Rusia)
4. Agnieszka Radwanska (Polonia)
5. Eugenie Bouchard (Canada)
6. Ana Ivanovic (Serbia)
7. Caroline Wozniacki (Danemarca)
8. Garbine Muguruza (Spania)
9. Petra Kvitova (Cehia)
10. Venus Williams (SUA)

AGERPRES (autor: Mihai Țenea, editor: Mihai Dragomir)

Sursa foto: facebook.com

Jitaru s-a impus la puncte (decizie split, 2-1), fiind creditat cu 30-27 de doi arbitri-judecători, în timp ce al treilea l-a dat învingător pe rus, campionul european de tineret din 2014, cu 30-27.

În penultimul act, Jitaru îl va înfrunta pe italianul Raffaele Di Serio (victorie la puncte în sferturi, 3-0, cu englezul Bradley Strand). Meciul va avea loc vineri, fiind al patrulea din prima gală semifinală (care debutează la ora 15,00).

Antrenat la lotul național de Valentin Vrânceanu, Robert Jitaru face parte din Centrul Olimpic de la Brăila, unde este pregătit de George Pertea și Gigi Moise. FRB mulțumește COSR pentru finanțarea acordată boxerilor din lotul de tineret, care astfel stau tot anul în cantonament.

Sursa foto: facebook.com

”Nu m-am gândit să vin în Polonia pentru o medalie. Vreau aur, așa că nu puteam să mă opresc în sferturi chiar dacă rusul era văzut ca marele favorit al categoriei. Această medalie i-o dedic marelui campion Feri Vaștag, care în 2014 mi-a dat credit și o șansă pe care nu am ratat-o! Vreau să le mulțumesc și antrenorilor mei Gigi și George de la club, care au crezut în mine și au investit din propriul buzunar ca eu să mă pot pregăti și să am meciuri internaționale”, a declarat proaspătul medaliat Robert Jitaru, potrivit unui comunicat remis AGERPRES. De menționat, că joi Francisc Vaștag împlinește vârsta de 47 de ani.

În 2014, la selecția de la Constanța pentru CE tineret, arbitrii l-au preferat pe Marian Ruță (CSM Reșița) în fața lui Robert Jitaru. Feri a spus că deși arbitrii au dat un câștigător el vrea ca Robert Jitaru să meargă la CE pentru că ”este un boxer mai bun și va face performanță”, se mai arată în comunicat. Jitaru, triplu campion național al României, a obținut medalia de bronz la CE de tineret de la Zagreb, din 2014.

Alți doi pugiliști români au pierdut meciurile susținute în sferturile de finală la Kolobrzeg.

Dan Antonio Dincă a fost întrecut la puncte (3-0, unanimitate) de belarusul Aleksandr Halaev, la cat. 81 kg, în timp ce Marian Ion (cat. 91 kg) a pierdut la puncte (0-3) în fața georgianului Nikoloz Begadze.

România a aliniat șapte pugiliști la startul competiției, având ca obiectiv un loc 1-2 și două locuri 3-5, pe care l-a îndeplinit.

AGERPRES (autor: Mihai Țenea, editor: Mihai Dragomir)

Chițu a dispus în optimi de germanca Maria Ertl (ippon), în sferturi a trecut la mare luptă de mongola Bundmaa Munkhbataar (diferența s-a făcut la avertismente), pentru ca în semifinale să o învinsă pe franțuzoaica Priscilla Gneto.

La cat. 48 kg, Monica Ungureanu a ocupat locul 7, după ce a învins-o în optimi pe Oh Yeunju (Coreea de Sud), iar apoi a pierdut în sferturi la kazaha Otgontsetseg Galbadrakh și în recalificări la turcoaica Dilara Lokmanhekim.

Loredana Ohâi a cedat în optimile categoriei 57 kg în disputa cu Camila Minakawa (Israel).

Vineri va evolua Corina Căprioriu, în primul tur la categoria 63 kg, contra taiwanezei Huang Shih Han.

La competiție s-au înscris 421 de judoka din 70 de țări, 237 la masculin și 184 la feminin.

AGERPRES (autor: Mihai Țenea, editor: Mihai Dragomir)

În liceu, Gabriela s-a văzut medic. În timpul pregătirii pentru Facultatea de Medicină, și-a dat însă seama că materia care îi stârnea cel mai mult curiozitatea era fizica, domeniul care explica lumea în care trăiește. Cercetarea a dus-o spre astrofizică și acum caută secretele dinamicii câmpurilor magnetice din jurul stelelor, Soarelui, găurilor negre. „Nu petrec timp uitându-mă propriu-zis la stele, ci modelând procesele fizice prin care ele trec.”, spune tânăra, în prezent cercetătoare la Observatorului Astronomic din Cluj.

Foto: Gabriela Mocanu, arhiva personală

R: Explicați-ne, pe scurt, în ce constă munca dumneavoastră și de ce este important ceea ce ați descoperit.

G.M: Lucrez într-un domeniu care ar putea fi numit mai exact astrofizică teoretică și mă ocup cu studiul și modelarea efectelor câmpului magnetic în diferite situații de interes astrofizic: Soare, stele, găuri negre, explozii de raze gamma. Cuvântul „descoperire” e mai degrabă ingineresc.. am propus câteva configurații și metode noi de explicare a datelor observaționale legate de aceste efecte.

R: Când ați știut că fizica este pentru dumneavoastră mai mult decât o materie obișnuită?

G.M: Făceam pregătire la fizică pentru medicină, în clasa a 11-a; pe atunci se dădea admitere și la fizică. La un moment dat mi-am dat seama că mă trezeam sâmbătă dimineața la 7, fără alarmă la ceas!, pentru a rezolva probleme. Apoi am început să citesc cursuri de mecanică de facultate despre mișcarea corpurilor cerești și despre fizica responsabilă de evoluția și radiația stelelor și mi-am dat seama că fizica adevărată e mult mai profundă decât fizica de liceu, și am vrut să văd și în continuare cu ce e.

R: Cum decurge o zi obișnuită din viața dumneavoastră?

G.M: Pot răspunde pe scurt printr-o glumă care circulă printre fizicieni, „m-am gândit, am mâncat, m-am mai gândit puțin”. E greu de rezumat în cuvinte puține fără a suna ori prea pompos ori fără a minimiza activitatea, dar încerc: ajung la birou, citesc, mă gândesc, discut cu colegii, lucrez la articole, mai citesc și seara fac sport.

R: Ce v-a îndemnat să aprofundați acest domeniu, să vă adânciți în lumea oamenilor de știință?

Acești oameni au un fel aparte de a fi care m-a atras, un anumit echilibru, foarte mult umor și dacă o să vă uitați cu atenție, indiferent de vârsta biologică, un entuziasm nemărginit pentru viață și o curiozitate ca de copil.

R: Ce vă întreabă oamenii când află că sunteți astrofizician? Vă întreabă despre Univers, despre stele, despre găuri negre? Ce le răspundeți?

G.M: Primesc întrebări și reacții foarte variate, care depind de nivelul de informare despre subiect. Câteodată sunt surprinsă foarte plăcut, oamenii sunt interesați, și de aceea cred că ar trebui introduse elemente de astronomie și astrofizică în curricula școlara preuniversitară, pentru că acum este doar la nivel de opțional, iar în practică nu toți copii care și-l doresc au acces la el. Am primit mai ales întrebări despre găuri negre, experimentele de la LHC (n.r. accelarator de particule al Centrului European de Cercetări Nucleare CERN) și din păcate chiar și despre astrologie (de la oameni care nu știu despre diferența incomensurabilă dintre astrofizică și speculațiile nefondate și cam fără imaginație ale astrologilor). Încerc să răspund cât mai simplu și cât mai corect, fără a distorsiona adevărul științific, deși unele persoane nu întreabă din curiozitate ci doar din dorința de a li se confirma ceea ce ei „știu” deja.

Foto: Shutterstock

R: „Dacă extratereștrii ne vor vizita atunci rezultatul va fi acelaşi ca atunci când Columb a ajuns în America, iar acest lucru nu a fost deloc benefic pentru amerindieni”, a spus astrofizicianul Stephen Hawking. După atâtea ore de uitat la stele, ce întrebări v-ați pus despre viața pe alte planete? La ce concluzii ați ajuns?

G.M: Nu petrec timp uitându-mă propriu-zis la stele, ci modelând procesele fizice prin care ele trec. Cât despre extratereștri, am avut norocul să cresc într-o perioadă în care cel puțin din punct de vedere conceptual multe lucruri legate de viața pe alte planete erau deja rezolvate la un nivel mult superior ecuației lui Drake, astfel încât sunt obișnuită nu să mă întreb filozofic, ci să deschid internetul și să citesc ce s-a mai descoperit.

R: Spuneați într-un interviu că unul dintre profesorii dumneavoastră v-a învățat că „fizica îți asigură o mare mobilitate și libertare în gândire.”  Explicați pentru nespecialiști cum reușește fizica acest lucru.

G.M: Mai avea o vorbă, care, din punctul meu de vedere, răspunde foarte clar la întrebare: „Mă întreabă unul și altul de ce nu fac bungee-jumping. Cum să le explic că eu am aceeași senzație de adrenalină stând pe bancă și citind despre principiul de incertitudine?”.

R: Fizicianul laureat al premiului Nobel Richard Feynman spune într-un interviu că atunci când se blochează, când nu reușește să găsească o soluție, încearcă să privească acea problemă ca un marțian.  Dumneavoastră ce faceți când vă blocați?

G.M: Eu încerc să privesc problema ca un Feynman după ce a mâncat o prăjitură.

„Adevărul este extraordinar, este minunat. Am această boală a aflării adevărului.”, spune Richard Feynman într-un celebru interviu. Suferiți și dumneavoastră de această „boală”?

G.M: Dacă este o boală, atunci  o am și eu și sper că o au toți cei din jur.

R: Care sunt cele mai importante descoperiri ale omenirii, din punctul dumneavoastră de vedere?

G.M: E o întrebare la care nu se poate răspunde serios decât în multe mii de pagini, dar în mare pot spune că e vorba despre metoda științifică. De aici au urmat restul, de la teorii care sunt pur și simplu frumoase ca încununare a inteligenței umane până la lucruri care au un impact major asupra calității vieții: proceduri medicale, internet etc; ca fizician, țin să subliniez de exemplu că internetul a apărut ca un protocol de punere în comun a datelor din experimentele fizicienilor și apoi s-a dezvoltat la ceea ce cunoaștem astăzi; până și detectorii de fum funcționează pe baza unor senzori a căror principii de funcționare sunt lămurite de către fizicieni.

R: Dar cele din domeniul astrofizicii?

G.M: Astrofizica, cosmologia și fizica particulelor elementare sunt domenii nu doar strâns legate deși se referă propriu-zis la lucruri care diferă prin zeci de ordine de mărime în dimensiune și timp, ci au un comun și faptul că oricât de frumoasă ar fi teoria, ea pică în momentul în care apar date observaționale noi pe care nu le poate explica. De aceea istoria acestor domenii e complexă și nu cred că e cinstit să fie scoasă din context o singură descoperire. Dacă ar fi să menționez un moment important, aș menționa documentarea deplasării cosmologice spre roșu, realizată de Hubble și echipa lui (n.r. descoperire care a demonstrat că Universul se află în expansiune); aceasta pentru că în afara importanței ei strict pentru o anume teorie, a condus la punerea la punct a multor alte campanii de observații care au ajutat la clarificarea altor probleme, neprevăzute inițial.

Foto: Schemă de lucru, Gabriela Mocanu. Sursa: journals.aps.org

R: Care credeți că va fi următoarea descoperire științifică majoră? Sau măcar în ce domeniu?

G.M: Din fericire foarte multe domenii au început să abordeze metoda științifică, deci vor fi multe descoperiri majore care vor afecta viața oamenilor. Din păcate asta înseamnă că e imposibil să fii informat asupra progresului real din toate domeniile. Dacă ar fi să ofer o părere de diletant, aș spune că în anii următori vom avea descoperiri foarte interesante în genetică.

R: Ați menționat la un moment dat doi fizicieni renumiți care au dormit în parc pentru a participa la conferințe internaționale. Ați fost nevoită să faceți vreun fel de sacrificiu în numele științei? Ce sacrificii ați fi dispusă să faceți?

G.M: Când faci ceva din pasiune, cuvântul sacrificiu e nepotrivit. Eu nu consider că am făcut vreun sacrificiu până acum sau că mă așteaptă așa ceva. Chiar cei doi la care mă refer povestesc episodul (în memoriile lor) fără a epata sau a insista asupra subiectului, ci doar pentru a explica poziționarea lor geografică la un moment dat.

R: În urmă cu un an spuneați că nu sunteți adepta ideii că ești realizat doar dacă pleci în străinătate și că doriți să rămâneți în țară. Ați rămas la aceeași părere?

G.M: Sigur că am rămas la aceeași părere. Și poate părea ciudat, dar e una din chestiunile pe care nu înțeleg de ce trebuie să o motivez. Am crescut într-o lume în care mobilitatea e un fapt dat, e ușor de realizat, câteodată o necesitate, câteodată (cum e în cazul meu) o alegere; n-am înțeles niciodată de unii oameni consideră că doar cei care pleacă sunt realizați. Și mai mult, dacă au această părere, nu înțeleg de ce nu pleacă din țară și stau așa nerealizați.

R: O piatră de moară care apasă asupra lumii academice și a cercetării din România este lipsa finanțării. Cum v-a afectat pe dumneavoastră direct lipsa fondurile alocate de stat? Care credeți că sunt cauzele principale ale proastei finanțări a cercetării în România?

G.M: Mi se pare că în cercetarea din România s-au făcut progrese în ultimii 10 ani, de când sunt eu observator al ei. Lipsa fondurilor sau alocarea lor fără viziune este o problemă care încetinește acest progres de care membrii comunității științifice sunt mai mult decât capabili. Un dicton care caracterizează foarte cinstit, chiar dacă neplăcut, lumea științifică de peste tot este „publish or perish” (publică sau mori ca cercetător). În funcție de tipicul cercetării, există mai multe nevoi necesare publicării (aparatură, resursă umană, acces la cărți și articole de specialitate, molibități științifice etc) care sunt satisfăcute doar parțial.

În ceea ce mă privește, simt lipsa fondurilor prin lipsa unui colectiv mai extins, prin lipsa accesului la literatura de specialitate (articolele se plătesc), prin lipsa posibilității de a publica în anumite jurnale științifice, care cer taxă de procesare pe pagină (plătită în alte țări de institute/universități, nu personal de către autori), prin lipsa fondurilor alocate pentru participarea la manifestări științifice.

Cât despre cauza proastei finanțări.. nu am acces la această informație și nu am destule date să formulez o concluzie.

R: Într-un interviu ați dat un citat din Seinfeld, și anume din George Constanza. E personajul dumneavoastra preferat din acest serial? Ce gen de filme preferați?

G.M: George e foarte fain, dar nu pot spune că e personajul meu preferat; toate personajele din Seinfeld alcătuiesc un personaj colectiv de care am prins drag. Nu cred că prefer un anume gen; dacă știi să nu iei în serios ce e pe ecran și să închizi când te-ai săturat, toate filmele pot fi distractive.

R: Vă lasă știința timp liber? Cum vi-l petreceți?

G.M: Cercetarea nu e genul de profesie care se „deschide” la 8 și se „închide” la 5. Așadar, din fericire, mintea mi-e ocupată tot timpul. În timpul când nu sunt propriu-zis lângă o carte sau un articol, fac sport.

CITAT: “Nu petrec timp uitându-mă propriu-zis la stele, ci modelând procesele fizice prin care ele trec”. Gabriela Mocanu, astrofizician

Invenția a primit medalia de aur a salonului, Premiul special al Secțiunii ‘Medicină și sănătate’ și trei diplome acordate de delegațiile Franței, Rusiei și Poloniei.

Potrivit medicului, proteza se folosește în înlocuirea șoldului atunci când este afectată articulația coxo-femurală.

“Sunt multe afecțiuni care implică această articulație, plecând de la boli degenerative gen artroze, tumori ale capului femural, dar și traumatismele colului femural când se pierde continuitatea osului. Scopul este de a înlocui sau, mai degrabă, de a întări colul femural. Proteza care se folosește în mod prezent și pe care o folosim în sală zi de zi este o coadă mai lungă care ajunge până în interiorul canalului femural. Pentru a o introduce în canalul femural avem nevoie de o rezecție mai largă a colului femural și avem nevoie de dexteritate pentru a o putea implanta într-o anumită poziție care să nu ducă la o luxare a protezei. Avantajul acestei proteze este că păstrăm la maximum din os și mai ales din colul femural. Noi dăm jos sau rezecăm doar partea uzată, rezecăm doar capul femural”, a explicat medicul.

El a adăugat că proteza are un sistem inovator de fixare, combinând un sistem necimentat cu unul cimentat.

“Cimentul nu ajunge să umple tot osul, după înșurubare și fixare primară cimentul vine doar să fixeze acest șurub mai simplu. Pe ea se va fixa o piesă intermediară care este din inox sau ceramică, nu contează acest lucru. Avantajul este de conservare și ușurință de montare. Celelalte proteze se fixează prin batere cu ciocanul, existând riscul chiar de fracturare a colului femural. Acesta este implantat cu ușurință prin înșurubare”, a spus Marius Moga.

Medicul a precizat că proiectul este în fază de prototip, nefiind experimentat pe pacienți.

El a susținut că, în cazul în care invenția va ajunge la stadiul de producție, costul va fi de jumătate sau chiar mai puțin decât al unei proteze folosite în prezent.

Prof. univ. dr. Augustin Semenescu, de la Facultatea Știința și Ingineria Materialelor de la UPB, unul dintre cei care au contribuit la realizarea invenției, a afirmat că este mult mai ușor de realizat proteza care a fost premiată decât cea care se folosește în prezent.

“Ar putea diminua cheltuielile Ministerului Sănătății cu un procent foarte mare. Este mult mai simplu de realizat acest tip de proteză. Inițial, am prevăzut o proteză care avea niște șanțuri și voiam să introducem pentru fixare și să se stabilizeze în os ciment ortopedic. Am constatat că nu merge această idee și am trecut la acest prototip. Este mult mai stabilă și din punct de vedere al fixabilității. I-am prevăzut filetul pentru a se fixa. Trebuie să găsim un investitor care să fie dispus să preia brevetul, să realizeze produsul, să facem testele preliminare și să intre în producție de serie. Ar fi ideal, pentru că nu am mai importa astfel de produse”, a susținut profesorul universitar.

Comandantul Spitalului Militar Central, Florentina Ioniță Radu, a anunțat că i-a propus șefului Statului Major al Armatei avansarea în grad înainte de termen a celor doi medici militari — Marius Moga și Cezar Ionuț Călin — care au contribuit la realizarea protezei.

“Am trimis propunerea și sperăm ca acest lucru să se întâmple la 1 Decembrie. (…) Ideea este că aceste brevete trebuie să se reflecte până la urmă în practică și în creșterea calității actului medical și a vieții pacientului. Noi ne propunem, discuțiile sunt avansate, ca acest proiect, acest brevet de invenție să fie la baza unui proiect poate cu fonduri europene aplicat în ideea în care acum se dezvoltă proiectele europene, adică să fie o asociere între universitate-spital și unitatea economică efectivă care va și implementa acest produs”, a afirmat comandantul spitalului.

La rândul său, rectorul UPB, Mihnea Costoiu, a declarat că această primă invenție reușită împreună cu SMC reprezintă “doar un cap de pod”, urmând și alte aplicații ale medicilor și inginerilor toate în folosul oamenilor.

AGERPRES/(A — autor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu)

Tecău a reușit un salt de trei locuri și se află pe locul doi în clasamentul ATP la dublu, cea mai bună clasare din cariera sa.

Florin Mergea și indianul Rohan Bopanna, finaliști la Londra, au urcat un loc față de săptămâna trecută și se află pe 7.

Mergea se află pe locul 9 la dublu, în urma unui salt de trei poziții.

La simplu, Marius Copil este cel mai bun tenisman român, pe locul 164, o treaptă mai sus ca săptămâna precedentă. Adrian Ungur este al doilea român, pe 169.

Clasamentul ATP la simplu
1 (1). Novak Djokovic (Serbia) 16.585
2 (2). Andy Murray (Marea Britanie) 8.670
3 (3). Roger Federer (Elveția) 8.265
4 (4). Stanislas Wawrinka (Elveția) 6.865
5 (5). Rafa Nadal (Spania) 5.230
6 (6). Tomas Berdych (Cehia) 4.620
7 (7). David Ferrer (Spania) 4.305
8 (8). Kei Nishikori (Japonia) 4.235
9 (9). Richard Gasquet (Franța) 2.850
10 (10). Jo-Wilfried Tsonga (Franța) 2.635
…………………………………………………………..
164 (165). Marius Copil 318 puncte
169 (170). Adrian Ungur 305
278 (277). Victor Hănescu 183
442 (445). Petru-Alexandru Luncanu 93
443 (442). Dragoș Dima 93
487 (490). Vasile Antonescu 79 etc.

Clasamentul ATP la dublu
1 (1). Marcelo Melo (Brazilia) 8.900 puncte
2 (5). Horia Tecău 7.420
3 (6). Jean-Julien Rojer (Olanda) 7.420
4 (2). Bob Bryan (SUA) 6.770
5 (3). Mike Bryan (SUA) 6.770
6 (4). Ivan Dodig (Croația) 6.685
7 (7). Jamie Murray (Marea Britanie) 5.745
8 (8). John Peers (Australia) 5.545
9 (12). Rohan Bopanna (India) 5.530
10 (9). Fabio Fognini (Italia) 5.365
11 (14). Florin Mergea (România) 5.290 etc.

Clasamentul ATP la dublu pe echipe
1 (2). Horia Tecău (România)/Jean-Julien Rojer (Olanda) 7.810 puncte
2 (1). Bob Bryan/Mike Bryan (SUA) 6.865
3 (3). Ivan Dodig (Croația)/Marcelo Melo (Brazilia) 6.540
4 (4). Jamie Murray (Marea Britanie)/John Peers (Australia) 5.835
5 (5). Simone Bolelli/Fabio Fognini (Italia) 5.095
6 (6). Pierre-Hugues Herbert/Nicolas Mahut (Franța) 4.965
7 (8). Florin Mergea (România)/Rohan Bopanna (India) 4.435
8 (7). Marcin Matkowski (Polonia)/Nenad Zimonjic (Serbia) 4.290
9 (9). Vasek Pospisil (Canada)/Jack Sock (SUA) 3.420
10 (10). Alexander Peya (Austria)/Bruno Soares (Brazilia) 3.420 etc.

AGERPRES (autor: Mihai Țenea, editor: Mircea Lazaroniu)

Foto: (c) Corneliu Birtok Baneasa

Denumit “deflector termic”, dispozitivul inventatorului din Deva se aplică pe traseul de admisie a aerului la motor, el dovedindu-și eficiența pe timp de vară, când motoarele pierd circa 20% din putere din cauza căldurii de afară.

În opinia inventatorului, juriul a apreciat performanțele invenției sale, dar și faptul că prin reducerea consumului de carburant dispozitivul contribuie la o diminuare a noxelor emise în atmosferă de autovehiculele pe care ar putea fi aplicat.

“Deflectorul termic nu este limitat numai la industria auto. El poate fi aplicat și în construcții. Bineînțeles, cercetările se pot extinde și se pot diversifica din punct de vedere al utilității acestuia”, a declarat Corneliu Birtok Băneasă.

În opinia inginerului din Deva, cercetarea românească are nevoie de un sprijin financiar mult mai mare, ca modalitate eficientă de a contribui la dezvoltarea economiei naționale.

“Românii au idei sclipitoare, materia cenușie românească este foarte apreciată în exteriorul țării și este păcat ca aceste idei să nu fie prezentate, în număr cât mai mare, la saloane de inventică, expoziții, târguri, care pot aduce un plus României, cel puțin pe partea de imagine. Continuând cercetarea, multe dintre acest idei pot ajunge să se concretizeze în produse de larg consum și să aibă o aplicație reală în economie, să genereze venituri”, a explicat inventatorul.

De altfel, deflectorul termic prezentat de Corneliu Birtok Băneasă la Salonul Innova Bruxelles este o invenție care a fost testată în practică din anul 2010, când a fost implementată pentru prima dată pe autoturisme și pe autobuzele unei companii de transport local din Alba Iulia.

Inginerul Corneliu Birtok Băneasă este acum doctorand al Universității Politehnica din Timișoara în specializarea ingineria materialelor.

La Salonul internațional de inventică Innova Bruxelles el a reprezentat România împreună cu echipa selectată de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI).

AGERPRES/(AS — autor: Sorin Blada, editor: Florin Marin)

Buzărnescu și poloneza Justyna Jegiolka, principalele favorite la dublu, s-au impus în ultimul act al probei în fața cuplului Kim-Alice Grajdek (Germania)/Ekaterina Iașina (Rusia), cu 6-2, 6-3.

La simplu, Mihaela Buzărnescu (27 ani, 263 WTA), a șasea favorită, a dispus în semifinale cu 6-2, 6-2 de Karolina Muchova (Cehia), o jucătoare de 19 ani, aflată pe locul 421 în lume, venită din calificări.

În finală (duminică, 13,00, ora României), Buzărnescu o va înfrunta pe a doua favorită a competiției, sârboaica Ivana Jorovic (18 ani, 223 WTA).

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Tecău și Rojer, favoriții numărul doi ai competiției, s-au impus după o oră și 23 de minute și au bifat a treia lor victorie din tot atâtea meciuri.

Perechea româno-olandeză și-a luat revanșa în fața cuplului francez, care a câștigat meciul direct anul acesta în sferturi la US Open, cu 7-6 (5), 6-4.

Tecău și Rojer vor juca, sâmbătă, în semifinale, cu principalii favoriți, frații gemeni americani Bob și Mike Bryan, clasați pe locul secund în Grupa Ashe/Smith. Meciul este programat de la ora 20,00 (ora României). În prima semifinală (14,00), cuplul româno-indian Florin Mergea/Rohan Bopanna, cap de serie numărul opt, va întâlni perechea clasată pe locul secund în Grupa Fleming/McEnroe, Ivan Dodig (Croația)/Marcelo Melo (Brazilia).

Prin victoria de vineri, Horia Tecău și Jean-Julien Rojer și-au asigurat un cec de 166.000 de dolari și 600 de puncte ATP.

În celălalt meci de vineri, din Grupa Ashe/Smith, Dodig și Melo au trecut de cuplul Marcin Matkowski (Polonia)/Nenad Zimonjic (Serbia) cu 3-6, 7-5, 10-6. În clasamentul final, pe primul loc s-au clasat Tecău și Rojer, cu trei victorii (6-0 la seturi), urmați de Dodig/Melo, două victorii și o înfrângere (4-4), Herbert/Mahut, o victorie și două eșecuri (3-5), Matkowski/Zimonjic, trei înfrângeri (2-6).

Tecău, la a patra participare, trece pentru prima oară de gaza grupelor, în timp ce Mergea a reușit acest lucru la debutul său.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)