Iordache, medaliată cu bronz la individual compus în cadrul Mondialelor de la Glasgow, a primit 14,900 la sărituri, 14,050 la bârnă și 14,550 la sol. Pe locul al doilea s-a clasat germanca Pauline Schaefer, cu 41,500 puncte, iar o altă româncă, Diana Bulimar, a completat podiumul, cu 41,400 puncte (13,850 la sărituri, 13,600 la bârnă și 13,950 la sol).

Larisa Iordache și-a adjudecat și Premiul Special Arthur Gander (sol), cu 14,550 puncte, devansându-le în clasamentul final pe Bulimar, 13,950 p, și Pauline Schaefer, 13,500.

În concursul masculin, victoria i-a revenit ucraineanului Oleg Verniaev, cu 61,800 puncte, care a fost urmat în clasament de japonezul Kazuma Kaya, 59,950 puncte, și de elvețianul Christian Baumann, 58,300 p, în timp ce românul Marius Berbecar a terminat doar pe locul 11, cu 50,750 puncte (10,600 la cal, 13,350 la sărituri, 13,800 la paralele, 13,00 la bară fixă).

Premiul Special Arthur Gander a fost acordat pentru concursul de la paralele, Verniaev fiind primul, cu 16,200 p, urmat de Christian Baumann, 15,250 p, și de francezul Julien Gobaux, 14,800, în timp ce Berbecar, cu 13,800 p, a încheiat pe locul 7.

La ediția de anul trecut, Larisa Iordache a ocupat locul al doilea, iar Marius Berbecar s-a clasat al patrulea.

Sportivii români au obținut numeroase succese la acest turneu, câștigat de-a lungul timpului de Simona Păuca (1984), Ecaterina Szabo (1985), Eugenia Golea (1987), Gabriela Potorac (1988), Lavinia Miloșovici (1995), Marius Urzică (1996), Simona Amânar (1987), Floarea Leonida (2002), Marian Drăgulescu (2003, 2006), Cătălina Ponor (2003, 2004), Sandra Izbașa (2005, 2008), Flavius Koczi (2010), Ana Porgras (2011), Larisa Iordache (2013, 2015).

Următoarea ediție, cea de a 33-a, va avea loc Chiasso, pe 2 noiembrie 2016.

”Memorialul Arthur Gander” a fost creat în 1984, fiind un omagiu adus fostului președinte al Federației Internaționale.

Larisa Iordache și Marius Berbecar vor reprezenta România duminică 8 noiembrie, la Zurich, la Swiss Cup, un concurs pe echipe mixte.

AGERPRES (autor: Mihai Țenea, editor: Mihai Dragomir)

“Sunt foarte puține momentele festive la Consiliul Județean Caraș-Severin, în ultimul timp, ori acesta chiar a fost un moment deosebit prin care am completat pleiada de oameni reprezentativi pentru Caraș-Severin, cărora Consiliul Județean a hotărât să le decerneze titlul de Cetățeni de onoare.

Acum a fost unul dintre acele momente prin care a fost decernată diploma de Cetățean de onoare domnului Ioan Cărmăzan, a cărui activitate este atât de complexă, încât după părerea mea acest titlu este mult prea puțin pentru întreaga sa carieră, dar este maximum pe care Consiliul Județean Caraș-Severin a putut să-l ofere”, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Ilie Iova.

Ioan Cărmăzan este absolvent al Facultății de Matematică a Universității din Timișoara (1971). După ce a absolvit și regia de film la I.A.T.C. București (1978) s-a afirmat în cea de-a șaptea artă cu o serie de succese, între care filmele “Țapinarii” (1982), “Lișca” (1983), “Sania albastră” (1987), “Casa din vis” (1993), “Lotus” (2004), “Raport despre starea națiunii” (2004), “Cu inima îndoită” (2006), “Dragoste de mamă” (2006), “Margo” (2006), “O secundă de viață” (2009), “Oul de cuc” (2010), “Vlad nemuritorul” (2000), “În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură” (2002), “Orient Expres” (2004 — în colaborare cu Sergiu Nicolaescu), “Brâncuși — din eternitate” (2014).

A realizat și filme documentare, între care unul despre Bocșa, dar și scurtmetraje, dintre care unul este realizat chiar la Bocșa, județul Caraș-Severin (“Negustorul de amintiri” — 2009).

“Este o recunoaștere! Într-un fel sau altul te bucuri pentru că aparții acelui loc și pentru că într-un fel sau altul, fiecare loc are un centru, iar în momentul în care devii cetățean de onoare te apropii de centrul acela, centrul sufletesc, pulsul sufletesc al unui loc, al unui județ sau al unui oraș.

Mă simt onorat de povestea asta, dar din punctul meu de vedere de câte ori vin aici mă simt ca un copil, îmi retrăiesc tinerețea și revin de fiecare dată cu plăcere. Astăzi este o zi specială pentru mine, nu e la îndemână oricui, deși cred cu tărie că fiecare cetățean de onoare este un personaj care s-a ridicat singur, care într-un fel sau altul s-a ridicat pe o colină și a strigat iubesc județul Caraș-Severin. Eu iubesc Banatul, Banatul Montan, chiar îl iubesc!”, a afirmat, cu acest prilej, Ioan Cărmăzan.

Ioan Cărmăzan a declarat că în prezent are un film în lucru.

“Este un film despre Maria Tănase, care se naște greu, costă destul de mulți bani. Scenariul există, sunt și niște bani la Ministerul Culturii, dar sunt insuficienți. S-ar putea să îi obțin în toamna asta, s-ar putea să îi obțin în primăvară, dar responsabilitatea este destul de mare și nu pot să pornesc un film despre Maria Tănase cu puțini bani și să îl fac din sărăcie și să mă prefac că nu observ sărăcia”, a mai precizat Ioan Cărmăzan.

AGERPRES(AS — autor: Paula Neamțu, editor: Mihai Simionescu)

Competiția a programat doar probe individuale, titlurile cucerite de reprezentanții României fiind la floretă masculin, prin Radu Dărăban (CSU Cluj-Napoca), la sabie masculin, prin Mădălin Bucur (CS Dinamo), la floretă feminin, prin Maria Udrea (CSA Steaua), și la spadă masculin, prin Ioan Constantinescu (CS UNEFS), potrivit site-ului Federației Române de Scrimă.

Scrimerii români au mai cucerit nouă medalii, trei de argint și șase de bronz.

Astfel, Ioana Dumitru (CS Dinamo) a obținut argintul la spadă feminin, Cerasela Drăgan (CSM Iași) a terminat a doua la sabie feminin, iar Cristian Bițucă (CS Dinamo) s-a clasat pe locul secund la sabie masculin.

Au obținut medaliile de bronz Ana Maria Constantin (CS Dinamo) și Raluca Sbîrcia (CSU Craiova), ambele la spadă feminin, Georgiana Dima (CSA Steaua), la sabie feminin, Sergiu Ciornilă (CSA Steaua), la sabie masculin, Laura Vîrga (CSU Poli Timișoara), la floretă feminin, și Ionuț Trandafirescu (CSU Craiova), la spadă masculin.

România a participat la concurs cu 18 sportivi.

AGERPRES (AS-editor: Mihai Țenea)

Foto: (c) Robert Glință / www.facebook.com

Dacă în serii, Glință (18 ani) a fost cronometrat în 55 sec 66/100, în finală a fost înregistrat cu un timp mai slab, 55 sec 72/100.

Proba a fost câștigată de australianul Mitchell Larkin, în 52 sec 26/100, care i-a devansat pe americanul David Plummer, 53 sec 18/100, și pe japonezul Masaki Kaneko, 54 sec 33/100.

Marți, Glință a fost înregistrat cu al cincilea timp în seriile preliminare ale probei de 50 de metri spate, 25 sec 77/100, urmând să evolueze în finala programată în sesiunea de seară.

Robert Glință va evolua și în ultima etapă a Cupei Mondiale, programată pe 6 și 7 noiembrie la Dubai (Emiratele Arabe Unite).

AGERPRES (autor: Mihai Țenea, editor: Vlad Constantinescu)

Medalia de aur a revenit nord-coreanului Ri Se-Gwang, cu 15,450 pct, iar cea de bronz americanului Donnell Whittenburg, cu 15,350 pct.

Aceasta este a doua medalie obținută de delegația României la competiția din Scoția, după bronzul câștigat de Larisa Iordache la individual compus feminin.

Marian Drăgulescu, retras din activitate după JO 2012 de la Londra, a revenit în competiție la începutul acestui an, cu dorința de a participa la Jocurile Olimpice 2016, iar performanța reușită la Glasgow îi asigură prezența la Rio de Janeiro, anul viitor.

La aproape 35 de ani (îi va împlini pe 18 decembrie), Drăgulescu este cel mai titrat gimnast român, având în palmares opt titluri de campion mondial și nouă titluri de campion continental.

La Jocurile Olimpice, el a cucerit o medalie de argint (la sol) și două de bronz (la sărituri și pe echipe), toate în 2004, la Atena.

AGERPRES (editor: Mihai Dragomir)

În finala de simplu, Monica Niculescu (28 ani, 46 WTA), principala favorită, a trecut de franțuzoaica Pauline Parmentier (29 ani, 133 WTA), cu 7-5, 6-2, într-o oră și 48 de minute.

Românca avea, înaintea acestei confruntări, 4-2 la meciurile directe cu Parmentier, pe care a mai învins-o inclusiv anul acesta, la Marsilia (ITF, 100.000 dolari), în finală, cu 6-2, 7-5. Prima victorie a Monicăi a venit în 2008, la Roma, în calificări, cu 6-2, 6-0, următoarea a fost în 2010, cu 6-1, 6-4, în calificări la Barcelona, iar a treia a venit în 2012, în turul al doilea la Australian Open, cu 4-6, 6-4, 6-1.

Trebuie subliniat că Parmentier a reușit ambele victorii cu Niculescu la Poitiers, în 2009 în optimi, cu 6-2, 6-3, și în 2013, tot în optimi, cu 7-5, 4-6, 6-1.

La dublu, Monica Niculescu și Andreea Mitu, favoritele numărul doi, au trecut de franțuzoaicele Stephanie Foretz/Amandine Hesse, favoritele numărul trei, cu 6-7 (5), 7-6 (2), 10-8, în finala de dublu, după două ore și un minut.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Compozitorul și solistul vocal Cornel Fugaru în 2011

A debutat în 1964, la Casa de cultură a sectorului 2 din București, împreună cu formația Sincron pe care a fondat-o și a condus-o (1964-1978). Din repertoriul Sincron au făcut parte multe prelucrări ale unor melodii populare românești — “Ducea rufele la râu”, “Pe lângă plopii fără soț”, “Alunelul”, “Jocul fetelor”, “Sârba muntenească”, “Hăulita de la Gorj”.

Formația s-a înființat pe lângă Casa de cultură a sectorului 6 din București și a participat la numeroase turnee muzicale în țară și în străinătate: Polonia (1967-1970, 1974), Israel (1969), URSS (1972). În 1968, a participat la Festivalul tineretului din Sofia, unde a obținut premiul al treilea și medalia de bronz pentru formații beat (mai precis backbeat, specific stilului rock and roll).

La început, Sincron a debutat în formula: Cornel Fugaru (solist vocal, orgă și pian), Alexandru (Sandu) Arion (chitară solo, voce), Dan Voinescu (chitară acompaniament, voce), Antoniu Cobîrzan (chitară bas), Constantin Cobîrzan (chitară melodică) și Ilie Mihalache (baterie), ultimul fiind înlocuit de Doru Donciu și mai apoi de Ionel Ucu Bratu Voicescu, potrivit site-ului www.rockabilly.ro.

În 1971, formația s-a restructurat: Cornel Fugaru (solist vocal, orgă și pian), Silviu Hera (chitară solo), Gerhard Gerl (chitară acompaniament), Mircea Tudoran (chitară bas, din 1969), Dumitru Gîrz (trombon) și Ion Cristian (baterie). În 1972, li s-au alăturat Gheorghe Stavri (chitară solo, voce), Cornel ”Muzicuță” Ionescu (chitară bas, muzicuță, vocal), Victor Boz (saxofon tenor), Ilie Dornescu (trompetă) și, periodic, Tomi Beretzki (saxofon alto). De-a lungul timpului, alături de membrii formației au mai cântat: Mihai Viziru, Ștefan Berindei, Ion Berindei, Octav Zemlicka, Csobi Zemlicica, Dan Andrei Aldea, Arpad Cenuser, Puiu Breck, Doru Tufiș.

Între spectacolele muzicale și de revistă la care au participat sau pe care le-a realizat se numără: ”Cu muzica nu e de glumit”, ”Serile Scânteii tineretului ediția a V-a”, ”Tinerețe, poezie, muzica ușoară” (1966), ”Colibri Music Hall”, ”Unda veselă” (1967), ”Scandal la Boema”, ”Cu mască, fără mască” (1967-1968), ”Zig-zag la Nottara” (1971), ”Muzică și poezie”, ”La porțile dorului”, ”Ritmurile tinereții” (1972), ”Întâlnire cu Sincron” (1973), ”Varietăți ’76” (1976). Formația s-a desființat în 1978, precizează site-ul www.rockabilly.ro.

Cornel Fugaru a întreprins turnee artistice în Polonia (1967, 1969, 1972), Israel (1970), URSS (1973), Chile (1984). A susținut numeroase concerte și recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme și a compus muzică pentru film. De asemenea, a făcut parte din jurii naționale de concursuri de muzică ușoară.

Alături de compozitorii Horia Moculescu, Ionel Tudor, Eugen Mihăescu, Mugurel Vrabete la preselecția pentru Eurovision 2006

A compus peste 100 de melodii, multe dintre ele devenind șlagăre. Din creația sa muzicală amintim: ”Și dacă”, ”Cine-a născocit iubirea”, ”Am ales nemărginirea”, ”Rămâi, nu pleca”, ”Eu cred”, ”Oameni, nu uitați”, ”Să alergăm prin ploaie”, ”Stai, nu te grăbi”, ”Viața nu e complicată”, ”Ave Maria”, ”Cât de grea e tăcerea”, ”De ce-ai plecat din viața mea”, ”Lângă mine să fii”, ”Cerul nopții”, ”Ne-a pierdut de pe aripa ei iubirea”, ”Fluturi de lumină”, ”Nu te mai iubesc”, ”Așteptam un cuvânt”, ”Fericirea ta”, ”De cumva ți se întâmplă”, ”Te-am găsit acum când îmi doream mai mult”, ”Ana Lugojana”, ”De-ar fi dorul”, ”Iartă-mi iubirea”, ”A venit toamna”, ”Spune-mi”, ”Nu sunt sclavul tău”, ”Eu nu mai sunt cel de ieri”, ”Planeta albastră”. A compus muzica filmelor: ”Cântec pentru fiul meu”, ”Bal în poiana zimbrilor”, ”Fata morgana”, ”Oacă și Boacă”, ”Cici”, ”Robotul”.

A colaborat cu cei mai buni soliști care i-au interpretat piesele — Dan Spătaru, Margareta Pâslaru, Anda Călugareanu, Corina Chiriac, Elena Cârstea, Monica Anghel, Aurelian Temișan.

Piesa ”Spune-mi” interpretată de Monica Anghel a cucerit două premii naționale (“Mamaia” și “Cerbul de Aur” — 1996) și două premii internaționale (în Australia și Macedonia).

În noiembrie 2004, Societatea Română de Radiodifuziune, în colaborare cu TVR 2, a organizat un spectacol dedicat aniversării a 40 de ani de carieră a compozitorului Cornel Fugaru și de la lansarea formației Sincron. Cu această ocazie a fost lansat un set de patru albume cu melodii ce au marcat cariera compozitorului și cartea semnată de ziarista Oana Georgescu, ambele purtând același titlu: ”Fugar(u) prin lumea muzicii”.

Cornel Fugaru, la spectacolul aniversar — 40 de ani de la lansarea formației Sincron, 2004

”Eu îmi iubesc profesia mai mult decât orice pe lume. Muzica este crezul meu și cred că niciodată n-am s-o păcălesc; și, totodată, dacă există un fair-play între noi, nici ea n-o să mă păcălească pe mine”, declara compozitorul în 1998, într-un interviu în Formula AS.

Pentru activitatea sa a fost distins cu numeroase premii, dintre care: Premiul al III-lea la Festivalul mondial al tineretului și studenților de la Sofia (1968), Premiul III la Festivalul ”Primăvara cântecului” de la Poznan-Polonia (1978), Premiul juriului (1983), Premiul special al juriului (1985), Marele premiu (1986) la Festivalul de muzică ușoară de la Mamaia, Premiul pentru cea mai bună orchestrație la Festivalul ”Cântecele mării” de la Rostok (1988), Premiul pentru muzică ușoară al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1988, 1990, 1995, 2001). La Festivalul Mamaia 2010, a primit un Premiu special, alături de alți compozitori și cântăreți îndrăgiți de publicul românesc.

Cornel Fugaru a primit premiul pentru muzică ușoară, decernat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România pe anul 2009, în Aula Palatului Cantacuzino

A făcut parte din juriile multor concursuri de muzică ușoară (Eurovision, Festivalul ”Dan Spătaru”), la cea de-a noua ediție a Festivalului Internațional de Muzică Ușoară pentru Copii ”Ceata lui Pițigoi” (10-12 sep. 2010), fiind președinte al juriului, urmându-l în această calitate pe regretatul Aurel Manolache. De altfel, a fost un foarte bun profesor, pregătind tineri și copii pentru diferite concursuri de muzică ușoară. Împreună cu soția sa, Mirela Fugaru, a inițiat și organizat Festivalul Internațional ”Steaua de aur” destinat copiilor și adolescenților, care încearcă să se lanseze interpretând melodii compuse special pentru cei mici.

A murit la 13 iulie 2011, la Spitalul Clinic de Urgență ”Elias” din București, unde era internat în urma unei maladii cronice grave.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Horia Plugaru)

Medalia de aur a revenit nord-coreanului Ri Se-Gwang, cu 15,450 pct, iar cea de bronz americanului Donnell Whittenburg, cu 15,350 pct.

Aceasta este a doua medalia obținută de delegația României la competiția din Scoția, bronzul câștigat de Larisa Iordache la individual compus feminin.

AGERPRES (editor: Mihai Dragomir)

Ohâi a învins-o în primul tur pe unguroaica Hedvig Karakas, medaliată cu argint la Jocurile Europene de la Baku, în optimi a trecut de poloneza Arleta Podolak, în sferturi s-a impus în fața austriecei Sabrina Filzmoser, pierzând semifinala cu Kim Jan-Di (Coreea de Sud). În meciul pentru locurile 3-5, Loredana Ohâi a câștigat prin ippon în fața sârboaicei Jovana Rogic, cea care a învins-o în optimi pe Corina Căprioriu.

La cat. 48 kg, Monica Ungureanu s-a clasat pe locul 5, după ce a fost întrecută în meciul pentru medalia de bronz de turcoaica Dilara Lokmanhekim. Ungureanu a învins-o în optimi pe rusoaica Kristina Rumianțeva, dar a cedat în sferturi la unguroaica Eva Csernoviczki. În recalificări, Monica a trecut de Taciana Lima (Guineea-Bissau), înainte de a pierdut cu Lokmanhekim.

Tot la 48 kg, Violeta Dumitru a învins-o în runda inaugurală pe maghiara Reka Pupp, iar apoi a pierdut la Julia Figueroa (Spania).

La cat. 52 kg, Andreea Chițu a terminat pe locul 7. Vicecampioana mondială a intrat direct în optimile de finală, unde a învins-o pe finlandeza Jaana Sundberg, apoi a pierdut în fața franțuzoaicei Priscilla Gneto, cedând și în recalificări, la Mareen Kraeh (Germania).

România mai are un reprezentant în competiție, Daniel Natea (cat. +100 kg), care va evolua sâmbătă.

La startul competiției s-au aliniat 487 de judoka din 88 de țări, 298 la masculin și 189 la feminin.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)